5,599 matches
-
de a dialogă cu cultura europeană și internațională, autorii răspunzând paradigmei creației universale, pe care, așa cum spune Pessoa, o pun în mișcare trei principii bazice: generalitatea (ceea ce exprimă artistul să fie înțeles de întreaga umanitate), universalitatea (artistul spune ceea ce este inerent tuturor timpurilor) și limitarea (fiecare artă are semnele sale specifice, ca și modul său personal de exprimare), acestui modernism îi urmează așa-numitul fenomen "boom", care ia naștere încă din anii 1935-1940, insă anii săi de glorie sunt 1950-1960. Acesta
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
descrie filosofia lui Nietzsche că pe "suma tuturor atitudinilor", este clar că acceptă canonul nietzschenian că pe al său propriu, cu criticarea conceptului de "adevăr" că sistem și coerentă. În Lettres sur quelques impasses 51, Cioran se referă la "stupiditățile inerente cultului adevărului": ceea ce spune filosoful adevărat, comentează Cioran, nu este ceva "veridic", ci mai degrabă liberator și necesar. Înscriindu-se în aceeași linie de gandire cu Nietzsche, a spune adevărul, în concepția să, se identifică cu depersonalizarea. Pentru amândoi, critică
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
acest sens, una din țintele sale este creștinismul, pentru care omul este o ființă fundamental bună, dar cu tentația păcatului. Creștinismul nu neagă existența râului, insă valul de pe ochi (orbirea) nu îi permite să vadă că Râul este un fenomen "inerent omului". Înseamnă că ignoră originea râului și, pentru că omul să nu cadă în păcat, să urmeze în viața sa binele, clerul trebuie să predice binele, spre deosebire de rău, care nu are nevoie de nici o predică, căci apare singur. Sábato denunță această
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
situează acțiunea românului în 1955, dar se gândește la 1930: la ființă națională, la haosul, la resentimentul argentinianului, la locuri comune, la inspirația să literară. Situația haotică, contradicție insolvabila pentru că ține de esență, ranchiuna și resentimentul argentinianului, toate aceste trăsături inerente ființei naționale a argentinianului, Sábato le oferă la nivel de absoluturi (....)."111 Sunt neliniștile metafizice incluse în tangou, care reunește toată problematică existențiala a dezrădăcinatului, dar și a celui care se vede invadat de o cultură îndepărtată, necunoscută. O dată fisurata
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
arată că valorile economice și sociale au devenit evidente pentru unii dintre părinți și copii din toate straturile societății. Pe de altă parte, profesorul va întâlni mai mult ca sigur o minoritate de copii care par să nu manifeste trebuințe inerente pentru motivația activității școlare. Tocmai în scopul înțelegerii acestui fenomen se impune cunoașterea diferitelor categorii de motivație a randamentului școlar, a diferitelor căi pe care variabile înrudite (intenția, implicarea eului, atitudinea) influențează învățarea. Nu trebuie uitat rolul recompensei și al
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
cercetarea științifică, văzută ca "libertate", și accesul la educație, înțeles ca drept subiectiv nu este întâmplătoare. Dacă dreptul la educație face parte din categoria drepturilor omului consacrat ca atare în Declarația Universală a Drepturilor Omului și celelalte pacte internaționale, fiind inerent naturii umane, cercetarea științifică, este văzută ca libertate, este o prerogativă individuală, recunoscută și garantată din punct de vedere juridic, o creație juridică, strict legată însă de dreptul la educație. În strânsă legătură cu acest scop identificăm și consolidarea sectorului
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
similare europene în planul cercetării și al inovării. Colaborarea în acest sector este de natură a crea beneficii reale, prin: ameliorarea legăturilor dintre actorii principali, realizarea unei mai bune expertize pentru problemele cu care se confruntă cercetarea-dezvoltarea-inovarea, depășirea unor bariere inerente reprezentate de granițele naționale, precum și crearea unei infrastructuri de cercetare inițial europene, ulterior internaționale. Investițiile în baza europeană de cunoștințe sunt necesare, în continuare, pentru a consolida baza științifică europeană. În acest sens, până în anul 2014 urmează a fi definitivat
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
de modul în care acești termeni sunt utilizați în limbajul comun. Altfel spus, în opinia sa, atunci când apreciem sau judecăm echitatea unei situații, utilizăm drept criteriu sau standard fundamental responsabilitatea individuală pentru acea situație: "judecățile noastre despre gradul de inechitate inerent într-o distribuție dată depind de gradul în care considerăm acea distribuție ca reprezentând rezultatul alegerii individuale. Dacă un individ primește mai puțin decât altul datorită propriilor sale alegeri, atunci disparitatea între cei doi nu este considerată inechitabilă; daca disparitatea
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
Larry Temkin, filosoful care a încercat cel mai mult să salveze egalitarianismul de această obiecție 6. Temkin a replicat provocării lui Parfit în două moduri. Pe de o parte, a încercat să respingă un principiu despre care crede că este inerent în critica lui Parfit, principiu pe care îl desemnează pur și simplu drept "sloganul". Conform "sloganului", o situație nu poate fi mai bună sau mai rea decât alta în vreun fel dacă nu există nimeni pentru care ea este mai
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
acces chiar și cei mai defavorizați membri ai societății. Cei care trebuie să determine acest minim decent, sugerează Fried, nu sunt, însă, filosofii, ci oamenii politici. Procesul de definire a standardului minim de asistență medicală nu poate fi decât unul inerent politic, de vreme ce acest proces trebuie să țină seama de nivelul de bunăstare al fiecărei societăți (altfel spus, el trebuie să fie un minim pe care societatea, oricare ar fi aceasta, să-și poată permită să-l furnizeze tuturor). Drept urmare, noțiunea
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
etape ale acestui secol, traducea o tendință profundă a societăților implicate, exprimînd într-un anume fel o necesitate, am căutat să-i delimităm cu claritate contururile. Ne-am asumat un demers ce vizează punerea în evidență a celor două dimensiuni inerente ale comunismului: aceea teleologică, prin aspirația sa revoluționară, și aceea societală, prin înscrierea sa într-o structură socială dată. În termeni foarte fragmentari, preocuparea constantă a autorilor a fost aceea de a răspunde unei întrebări foarte banale: la ce au
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
în mod personal conducerea Komintern-ului sub presiune pentru ca ea să se angajeze și să angajeze partidele să dea un sprijin public proceselor și cum ea s-a transformat în instrumentul marilor epurări 16. Reacțiile arată clar că această aliniere era inerentă naturii partidelor comuniste ale epocii și nici nu era nevoie de a fi suscitată. Tragicul episod al proceselor, ele însele expresie a masivelor epurări din anii treizeci, a fost deci mai mult un element al izolării crescînde a partidelor comuniste
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
sau o stare de suflet), și, în același timp, o depășire a lui, o eliberare de el. De aceea fiecare nouă experiență cere o renunțare; nu la faptul în sine, care trebuie realizat, actualizat, cunoscut real, ci renunțare la limitele inerente acestui fapt și la limitele insului care le cunoaște 446. Problema ,,limitei" este foare bine evidențiată de Eliade pentru care "a trăi tu însuți" este antonim cu "a te lăsa trăit", deoarece ,,trăirea directă" presupune depășirea individului în direcția unei
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
vedere nici conștient, nici ușor de formulat. Cu toate acestea, ținînd cont de propriul ei bine esențial, această "datorie" nu mai este nici informă, ci de o natură radical opusă oricărei funcții conștiente. Sensul care trebuie realizat, țelul evolutiv fiind inerent vieții, viața tinzînd spre el, iar acest țel fiind inerent vieții psihice a omului (în măsura în care aceasta nu este estompată subconștient sau în curs de regresie spre inconștient) sub forma unei tensiuni esențiale, a unei DORINȚE ESENȚIALE, a unui presentiment orientativ
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
ținînd cont de propriul ei bine esențial, această "datorie" nu mai este nici informă, ci de o natură radical opusă oricărei funcții conștiente. Sensul care trebuie realizat, țelul evolutiv fiind inerent vieții, viața tinzînd spre el, iar acest țel fiind inerent vieții psihice a omului (în măsura în care aceasta nu este estompată subconștient sau în curs de regresie spre inconștient) sub forma unei tensiuni esențiale, a unei DORINȚE ESENȚIALE, a unui presentiment orientativ, este desemnat cel mai bine de termenul supraconștient. SUPRACONȘTIENTUL, sub
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
nici o îndoială să pară șocantă pentru spiritul unei epoci atît de mîndre de descoperirile ei. Dar, dimpotrivă, nu s-ar ajunge la o valorificare a spiritului și mai elevat dacă s-ar putea demonstra că adevărul este de la bun început inerent sufletului omenesc și că doar formularea lui, care se schimbă în timp pe măsură ce spiritul devine mai conștient exprimă adevărul esențial într-un mod tot mai conștient, mai logic și mai exact? O asemenea perspectivă poate părea seducătoare pentru unele spirite
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
și aparență. Responsabilitatea constituie demnitatea lui periculoasă. Miturile exprimă simbolistica esențială a ființei umane, a spiritului uman, a umanității: desprinderea sa din repaosul instinctiv și orientarea spre spiritul preconștient al animalității (paradisul) constituie țelul său ideal, reunirea supraconștientă cu spiritul inerent vieții, cu sensul legal și misterios evident al acesteia: bucuria opusă spaimei (Cerul). Miturile relatează și toate suferințele derivate din spaimă (la modul simbolic, pedeapsa dată de "spirit") din cauza rătăcirilor, a greșelilor comise de om, de umanitate, pe durata traversării
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
sursa în emoția încercată în fața pericolului mortal. Apariția acestuia produsă deja la nivel animalier provoacă pierderea panicată a mijloacelor de apărare. Spaima metafizică a omului nu se mai declanșează în fața accidentului .ambiental, ci a pericolului mortal permanent, în mod misterios inerent vieții. Spaima metafizică este o frică emotivă în stare să anuleze beneficiul evoluției vieții devenite conștiente și să paralizeze sistemul de apărare adaptativ, care este intelectul, prin mijloacele ei utilitare. Mutația conștientului în conștiință constituie replica evolutivă a acestui pericol
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
poetică a erei mitice. Ca să poată deveni instrumentul preștiinței mitici relativ la intenții, ea trebuie să depășească stadiul proiecției animiste, care face din personificare o realitate magică. Tendința de a considera personificarea poetică, magică sau simbolică drept realitate constituie o trăsătură inerentă nu numi psihicului primitiv, ci și psihicului infantil sau celui bolnav.) Evoluția realismului formulei magice spre simbolismul imaginii mitice începe să se manifeste deja spre sfîrșitul epocii animiste. În perioadele cele mai îndepărtate ale epocii animiste, ființa abia devenită conștientă
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
prin termenii "încarnare, filiație, divinizare", care constituie aspectul metafizic și simbolic, "grația". Toate simbolurile acestea și-au găsit explicația. Este important să lărgim gama traducerii lor, studiind viața aceasta unică sub aspectul ei real, cel al meritului. Dacă justiția este inerentă vieții, este limpede că meritul trebuie să constituie salvarea și că aceasta nu poate fi decît satisfacția esențială a vieții: bucuria. Semnificația aceasta încă prea cuprinzătoare totuși a mitului salvării rezultă deja din analizele anterioare. Rămîne să vedem în ce
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
ceea ce arată ca idealul apărat de el este greșit. Idealul evident este învingerea agresivității dușmănoase. Dar el necesită de asemenea să nu fie pierdut printr-o viziune falsă a sublimării, curajul aflat la baza agresivității instinctive, reziduu al animalității. Pericolul inerent vieții umane nu provine din acest fond inconștient, ci din deformarea lui subconștientă sub cele două forme ambivalente și exaltante ale sale: violența intimidantă și suavitatea, blîndețea ipocrită, care nu sînt decît forme ale angoasei vitale, ale lașității. Salvarea constă
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
și a problemelor. Nimeni nu poate admite că speranța pentru obținerea rezultatelor și a performanțelor va apărea doar pentru că oamenii sunt ocupați și muncesc din greu. Din acest motiv, funcția de implementare a strategiei și de execuție este, în mod inerent, una de transpunere a planului strategic în definirea și organizarea activităților cheie, în autoritate și nominalizări, în operații bugetare, în programe orare și de mai lungă durată, cu precizarea criteriului de judecare dacă salariații sau subdiviziunile organizatorice au prestat o
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]
-
sfera sub-zistenței spre cea a îmbogățirii. Se impune raritatea, ca o nouă caracteristică a bunurilor. Economiștii nu consideră ca bunuri economice decît pe cele care sunt rare. În societățile tradiționale, raritatea este girată social. Ea nu este deci o proprietate inerentă a lucrurilor în sensul în care să poată fi depășită prin solidaritatea dintre indivizi. Raritatea este un dat social, ea nu există deci de la natură, în stadiul brut al bunurilor economice. Ea devine ce este abia după ce respectivele bunuri au
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
departe, considerînd că nimic nu ne permite să acredităm o anumită certitudine empirică a fericirii. Figura individului colectiv, purusha, ne poate ajuta, încă o dată, să depășim antinomia respectivă. Unul dintre autorii care au perceput cel mai bine dificultățile și subtilitățile inerente acestor chestiuni este probabil W. Pareto. El distinge între ceea ce numește ofelimitate și utilitate. Ofelimitatea este cantitatea de fericire a individului ca atare, independent de raporturile sale cu ceilalți subiecți sociali. În privința acestei ofelimități, el este singurul judecător. Utilitatea, în
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
imaginarul camilpetrescian, acesta cu inflexiuni mitice (să-i spunem mitul Facerii în desfacere). Tot lui Jung îi revine meritul de a fi stabilit o condiționare între arhaic, fantezie inconștientă și deschiderea mitologică: "În chip evident, arhaicul este în primul rând inerent fanteziilor inconștiente, adică produselor activității imaginative inconștiente care atinge conștiința. Calitatea imaginii este arhaică atunci când are incontestabile paralele mitologice."43 (s. n.) S-a văzut că, de regulă, imaginea nu are o valoare reală. În puține cazuri totuși, realitatea interioară a
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]