5,940 matches
-
10] Simptome funcționale: - Durerea precordială: Durerea în pericarditele acute uscate este localizată precordial sau retrosternal, este continuă, accentuată de inspir, de tuse sau de schimbarea poziției. Uneori durerea este retrosternală constrictivă punând probleme de diagnostic diferențial cu angina pectorală sau infarctul miocardic acut. Cauza durerii este iritarea pericardului care are inervația senzitivă numai în 1/3 inferioară. - Alte simptome: febră, transpirații, mialgii, sunt legate de etiologia pericarditei. Semne obiective: - Frecătura pericardică: este elementul esențial pentru diagnosticul de pericardită uscată. Reprezintă expresia
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
una sau mai multe săptămâni, însă recidivele sunt foarte frecvente. Vindecarea fără complicații este în general regulă. Alte cauze Alte cauze, mai frecvente de pericardite acute: pericardita uremică, pericardita neoplazică, pericardita din cursul colagenozelor, pericardita epistenocardică din cursul evoluției unui infarct miocardic acut, pericardita post-infarct miocardic (sindromul Dressler) [10]. SINDROMUL CLINIC AL PERICARDITELOR CRONICE Revărsatul pericardic a cărui durată depășește două luni, indiferent de etiologia sa, este etichetat ca revărsat pericardic cronic [20]. Pericardita cronică este urmarea pericarditei acute (de cele mai multe
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
apar în majoritatea cazurilor în prima săptămână după evenimentul declanșator [20]. DEBUTUL Poate fi: - brutal cu semne infecțioase - febră, transpirații, artralgii, mialgii; - insidios cu subfebrilitate, astenie, fatigabilitate, scădere ponderală, apariția sau agravarea insuficienței cardiace; - prin complicații sistemice - embolii cerebrale, retiniene, infarcte splenice sau renale [10]. SEMNE CLINICE OBIECTIVE - Febra - semn comun în endocardita infecțioasă. Este o febră moderată, remitentă și poate lipsi la pacienții cu insuficiență cardiacă congestivă sau la vârstnici; - Suflurile cardiace apar la foarte mulți bolnavi sau se schimbă
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
Osler - mici, sensibili, sub pulpa degetelor; - Leziunile Janeway - leziuni eritematoase, nedureroase pe palme și plante; - Petele Roth - hemoragii ovale pe retină; - Manifestări clinice produse de embolii: -arteriale splenice - produc dureri; -abdominale; -ale arterei centrale a retinei - produc cecitate; -ale coronarelor - infarcte miocardice; -ale arterelor mari periferice - sindrom de ischemie acută a membrelor; -ale arterelor cerebrale - hemiplegie, afazie. - Anevrismele micotice - mai frecvent la nivelul arterelor cerebrale; - Semne clinice de insuficiență cardiacă congestivă și insuficiență renală [10]. EXAMINĂRI PARACLINICE Laborator: 1. Examene hematologice
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
implantate, în absența unei explicații alternative anatomice, sau - abcese, sau - dehiscențe parțiale ale protezelor valvulare, sau - regurgitări valvulare noi. Criterii minore - Predispoziția: condiții cardiace predispozante sau abuz de medicamente intravenos; - Febră peste 38 grade Celsius, - Fenomene vasculare: embolie arterială majoră, infarcte pulmonare septice, anevrism micotic, hemoragie intracraniană, hemoragii conjunctivale, leziuni Janeway; - Fenomene imunologice: glomerulonefrite, noduli Osler, pete Roth, factor reumatoid; - Dovada microbiologică: hemocultură pozitivă, dar care nu îndeplinește criteriul major enunțat mai sus sau dovada serologică a infecției active cu organism
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
fi de insuficiență miocardică. Aceasta poate apărea ca urmare a unei afectări primare a mușchiului cardiac, ca în cardiomiopatii și miocarditele virale sau ca urmare a unor anomalii extramiocardice, cum ar fi ateroscleroza coronariană care duce la ischemie miocardică și infarct, și anomaliile valvulare în care suprasolicitările hemodinamice de lungă durată produc suferința miocardului. Alți pacienți pot prezenta un sindrom clinic similar, dar fără modificări ale funcției miocardice. Unii dintre acești pacienți prezintă o solicitare mecanică bruscă a cordului normal care
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
valvulare sau rezistență crescută extracardiacă: creșteri tensionale; -suprasolicitări prin volum crescut intracardiac: insuficiențe valvulare, șunturi intracardiace sau volum crescut extracardiac: șunturi extracardiace. - factori de scădere a eficienței contracției: -scăderea contractilității globale a miocardului: cardiomiopatii secundare sau primitive; -scăderea masei miocardice: infarctul miocardic. - factori ce împiedică umplerea cardiacă: -scăderea complianței cardiace: cardiomiopatii restrictive; -boli pericardice: pericardita constrictivă sau exsudativă (tamponada cardiacă); -obstrucții intracardiace: mixomul atrial; -scurtarea diastolei: tahicardii excesive. B. Cauze precipitante de insuficiență cardiacă [10]: - factori de mediu: mediul exagerat de
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
Cauze precipitante de insuficiență cardiacă [10]: - factori de mediu: mediul exagerat de umed și cald; - stres emoțional; - lipsa complianței pacientului privind dieta, medicația; - tratament medicamentos inadecvat/insuficient; - aritmii cardiace: fibrilație atrială, flutter atrial, tahicardie atrială multifocală, tahicardie ventriculară, bradiaritmia severă; - infarct miocardic acut; - miocardita reumatismală sau de alte etiologii; - endocardita infecțioasă; - hipertensiunea arterială sistemică; - embolismul pulmonar; - orice fel de infecție în organism - subiecți predispuși la infecții pulmonare; - anemia; - sarcina (femei cu valvulopatii reumatismale); - afecțiuni endocrine (tireotoxicoză); - administrarea de substanțe inotrop negative
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
La mulți pacienți coexistă aceste două forme de insuficență cardiacă. Cea mai comună formă de insuficiență cardiacă (cauzată de ateroscleroza coronariană) este un exemplu al acestei asocieri: - insuficiența sistolică este determinată atât de pierderea cronică de contractilitate miocardică secundară unor infarcte anterioare, cât și de pierderea acută indusă de un episod de ischemie tranzitorie; insuficiența diastolică este secundară complianței ventriculare reduse determinată de înlocuirea de miocard normal, distensibil, de către țesut cicatriceal fibros, nedistensibil, cât și prin reducerea acută a distensibilității miocardului
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
cefalee, insomnie, coșmaruri, rareori psihoze cu dezorientare, delir și halucinații. Simptome legate de predominanța insuficienței cardiace drepte: - dispneea nu este la fel de accentuată ca în IVS, dar când debitul cardiac se reduce foarte mult la pacienții cu insuficiență cardiacă dreaptă terminală (infarct de VD, stadii târzii ale HTP primitive și ale tromboembolismului pulmonar) poate apărea dispnee severă („foame de aer”) probabil ca o consecință a debitului cardiac scăzut, a perfuziei deficitare a musculaturii respiratorii, a hipoxemiei și a acidozei metabolice; în plus
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
colaterale și terminale aortice [20, 26]. Simptomul inițial cel mai comun îl constituie durerea (96% din cazuri); ea poate fi absentă în cazurile de disecție cronică. Durere este tipic severă, intensă, cu instalare bruscă. Intensitatea este maximă de la debut în comparație cu infarctul miocardic acut, ea putând fi insuportabil de intensă fiind descrisă de către pacient diferit ca violență (lovitură de pumnal, ascuțită, sfâșietoare, lovitură posterioară cu securea). O altă caracteristică a durerii este tendința ei de iradiere de la punctul de origine, în general
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
sanguin în carotide sau artere vertebrale prin compresie dată de hematomul disecant sau datorată unei tromboze arteriale secundare. În 1-2% din cazuri, un fald de disecție proximal poate obstrua ostium-ul unei artere coronare și să apară aspectul clinic al unui infarct miocardic acut (în special afectarea arterei coronare drepte). În condițiile apariției unui infarct acut, de cele mai multe ori, simptomatologia primară a disecției poate fi mascată de cea a accidentului coronarian acut, pacientul putând avea o evoluție extrem de complicată; totodată, introducerea unui
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
datorată unei tromboze arteriale secundare. În 1-2% din cazuri, un fald de disecție proximal poate obstrua ostium-ul unei artere coronare și să apară aspectul clinic al unui infarct miocardic acut (în special afectarea arterei coronare drepte). În condițiile apariției unui infarct acut, de cele mai multe ori, simptomatologia primară a disecției poate fi mascată de cea a accidentului coronarian acut, pacientul putând avea o evoluție extrem de complicată; totodată, introducerea unui tratament fibrinolotic în condițiile unui infarct miocardic secundar disecției aortice poate fi fatală
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
arterei coronare drepte). În condițiile apariției unui infarct acut, de cele mai multe ori, simptomatologia primară a disecției poate fi mascată de cea a accidentului coronarian acut, pacientul putând avea o evoluție extrem de complicată; totodată, introducerea unui tratament fibrinolotic în condițiile unui infarct miocardic secundar disecției aortice poate fi fatală. Extensia disecției aortice spre aorta abdominală determină alte complicații: ischemie renală sau infarct renal franc, hipertensiune severă, insuficiență renală acută, ischemie mezenterică, ischemie acută periferică, colecții pleurale frecvent în partea stângă. Colapsul sau
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
cea a accidentului coronarian acut, pacientul putând avea o evoluție extrem de complicată; totodată, introducerea unui tratament fibrinolotic în condițiile unui infarct miocardic secundar disecției aortice poate fi fatală. Extensia disecției aortice spre aorta abdominală determină alte complicații: ischemie renală sau infarct renal franc, hipertensiune severă, insuficiență renală acută, ischemie mezenterică, ischemie acută periferică, colecții pleurale frecvent în partea stângă. Colapsul sau șocul hemoragic pot fi elementele de debut ale unei disecții de aortă prin perforare în arborele bronșic (hemoptizie), esofag (hematemeză
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
roșeață (dilatarea reactivă arteriolocapilară); -colorație roșie a tegumentelor porțiunii distale a extremităților survine în ischemia severă, persistă și la testul „ischemiei de ridicare Buerger” se datorează hemoragiilor intra și subcutane; -zone mici neregulate de colorație roșie brună, secundare hemoragiilor sau infarctelor tegumentare întâlnite în ischemii severe, asociate frecvent cu neuropatii ischemice; -colorație cianotică, marmorată la expunere la frig sau permanentă, localizată pe membrele inferioare asociată cu tegumente reci, hiperhidroză întâlnită în livedo reticularis secundare unor boli (periarterită nodoasă, LES, crioglobulinemie, anevrism
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
membrului inferior stâng (38) Hipercoagulabilitatea sanguină reprezintă în majoritatea cazurilor de TVP un factor asociat, favorizant. Sunt implicate următoarele mecanisme: a. hiperactivitatea plachetară prin producerea unui trombus hemostatic sau a unei tromboze venoase în următoarele entități patologice: splenectomie, sindroame mielodisplazice, infarct miocardic, diabet zaharat, trombocitemii esențiale, hiperlipoproteinemii tip II, CID, la purtătorii de valve cardiace mecanice, în caz de utilizare extensivă a anticoncepționalelor orale. b. hipercoagulabilitatea plasmatică prin -activarea factorilor plasmatici ai coagulării; -scăderea concentrației plasmatice sau a activității inhibitorilor naturali
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
a sa normală nu certifică inexistența insulinorezistenței (1). Includerea hiperuricemiei printre factorii de risc vascular datează din 1964. În 1979 Karasi (27) include și el hiperuricemia ca unul din factorii de risc coronarian. Pe un lot de 813 pacienți cu infarct miocardic, valoarea medie a acidului uric a fost de 14.3 mg/dl, față de 1.6 mg/dl la coronarienii fără necroză și 5.7 mg/dl la persoanele fără cardiopatie ischemică. (5) În fine, prezența modificărilor hemodinamice printre tulburările
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92263_a_92758]
-
LDL a particulelor mici și dense, precum și modificări în subclasele VLDL (14, 45). 17. Modificările degenerative cardiovasculare Sindromul plurimetabolic cumulează principalii factori de risc vascular, astfel încât, în prezența lor, prevalența complicațiilor degenerative vasculare indică procente foarte mari. Frecvența crescută a infarctului de miocard sau a accidentului vascular cerebral scade în mod drastic durata de viață a acestor pacienți (3, 7). Întrucât în cazul acestui sindrom sunt incluse, printre altele, diabetul zaharat și hipertensiunea arterială ale căror complicații cardiovasculare sunt bine cunoscute
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92263_a_92758]
-
și acela al migrării celulelor musculare netede din tunica medie în intimă. Aceasta explică îngroșarea acestei componente vasculare, la care participă, evident, creșterea lipidelor plasmatice și a glucozei sanguine. Studiile privind prezența hiperinsulinismului la pacienții prezentând complicații vasculare periferice sau infarct miocardic au fost confirmate și de datele noastre. Pacienții cu accident vascular cerebral, de exemplu, prezintă uneori diabet clinic manifest, ceva mai frecvent toleranță alterată la glucoză și, aproape constant, hiperinsulinism (18). În același timp, relația dintre leziunile vasculare și
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92263_a_92758]
-
cu IgIV sunt efectele secundare reduse comparativ cu plasmafereza sau medicația imunosupresoare. Costul ridicat al tratamentului este unul din impedimentele principale ale acestei terapii. Pe lângă cefalee și frisoane pe momentul administrării intravenoase sunt citate în literatură și accidente trombotice inclusiv infarct miocardic sau cerebral [37]. Tratament chirurgical Anatomie Timusul este un organ limfo-epitelial ce ocupă partea anterioară și superioară a compartimentului mediastinal anterior și are un rol foarte important în maturarea sistemului imun, în recunoașterea structurilor proprii „self” și în respingerea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
a modifica metabolismul lactaților reprezintă o contraindicație de utilizare a biguanidelor: hipotoxia determinată de exercițiul fizic pe fond de arteriopatie a membrelor inferioare sau cea din insuficiența respiratorie cronică, insuficiența cardiacă, șocul hemoragic, colapsul prelungit. În caz de afecțiune acută (infarct de miocard, infecție gravă), întrerupereea tratamentului cu biguanide este imperios necesară. Datele noastre indică o creștere semnificativă a acidului lactic la pacienții aflați pe tratament cu biguanide, fără ca valorile să depăsească 2 mmol/l (20). În absența afectării hepatice sau
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Ovidiu Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/92268_a_92763]
-
ischemice, care la pacienții diabetici îmbracă de multe ori forma „silențioasă”, este obiectivată prin examenele ECG și/sau ecocardiografic, corect efectuate și, mai ales, bine interpretate. Vor fi evitate intervențiile chirurgicale în condiții elective la pacienții care au avut un infarct miocardic în ultimele 6 luni, riscul reinfarctizării find foarte mare în condițiile stresului operator (17). Intervențiile de urgență vor trebui însă efectuate cu orice risc, dar cunoașterea prezenței complicației cardiace și aducerea ei la cunoștința anestezistului poate preveni agravarea afecțiunii
Tratat de diabet Paulescu by Eduard Catrina, Iulian Brezean, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92219_a_92714]
-
extrarenale. După chiștii hepatici și afectarea valvulară și aortică, manifestările intracerebrale (îndeosebi anevrismele intracraniene) sunt prezente la bolnavii cu ADPKD. Evenimentele neurologice majore și acute ce survin cel mai frecvent în cazul pacienților cu ADPKD sunt hemoragia intracerebrală primară și infarctul cerebral complicații ale hipertensiunii arteriale și hemoragia subarahnoidiană, consecință a ruperii unui anevrism intracranian (Pirson și Chauveau, 1995) (10). Mult mai rare sunt chiștii arahnoidieni sau diferite malformații arterio-venoase intracerebrale. De aceea, identificarea unui pacient cu ADPKD impune o evaluare
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
Manifestările clinice și diagnostic Clinic, anevrismele intracerebrale, în funcție de mărime, de situația topografică și condițiile patologice asociate (în special HTA) pot fi asimptomatice sau se pot manifesta prin: cefalee santinelă, hemianopsie omonimă sau fenomene produse de ruperea anevrismelor: hemoragie subarahnoidiană intracerebrală, infarcte cerebrale, diferite manifestări neurologice locale. Datorită prognosticului grav și posibilității de detectare și reparare înainte de ruptură, Pirson și Chauveau, 1996 (10) propun următoarea schemă de diagnostic al anevrismelor intracraniene asimptomatice: angiografie prin rezonanță magnetică (ARM) sau CT la toate persoanele
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]