4,059 matches
-
saxofon. Acum ea merge În poante pe spătarul băncuței, azurie și blondă, nici acum nu știu ce ascunde sub tulul vaporos ce-o Împodobește. Capela e săpată În stâncă, altarul e străjuit de o pânză neliniștitoare ce Întruchipează chinurile condamnaților În măruntaiele infernului. Câțiva călugări cu glugă Îmi fac loc să trec printre șirurile lor tenebroase, și Încă nu mă tulbur, fermecat cum sunt, de fantezia iberică... Dar - oroare - pânza se ridică, și dincolo de ea, miraculoasă lucrare a unui Arcimboldo al speluncilor, apare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
așa, intuiția hermetică milenară: ceea ce se află dedesubt este egal cu ceea ce stă deasupra! Polul mistic coincide cu Miezul Pământului, graficul secret al aștrilor nu-i altceva decât graficul secret al subteranelor Agartthei, nu mai e diferență Între cer și infern, iar Graalul, acel lapis exillis, este lapis ex coelis În sensul că e Piatra Filosofală ce se naște ca Înveliș, termen, limită, uter htonian al cerurilor! Iar când Hitler avea să identifice punctul acela, În centrul vid al pământului care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Parisului, cu trompele alea captatoare de curenți aerieni, cu sminteala aia de țevi, de conducte, cu urechea aia a lui Dionisie căscată asupra golului exterior ca să emită sunete, mesaje, semnale până În centrul globului și să le restituie vomând informații din infern? Mai Întâi Conservatoire, ca laborator, apoi Turnul, ca sondă, În fine Beaubourg, ca aparat de emisie-recepție global. Nu cumva puseseră pe picioare ventuza aia uriașă ca să distreze patru studenți, pletoși și nespălați, care se duceau să asculte ultimul disc la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
de sifilis - din a cărei cauză moare la 46 de ani în 1867, înalța ectenii diavolului, cum, spre exemplu, reiese clar din poezia Litaniile lui Satan: Glorie și mărire ție,Satan, în înălțimile Cerului, unde tu domneai, și-n profunzimile Infernului, unde, învins, tu visezi în liniște! Fă ca sufletul meu, într-o zi, sub arborele științei, Alături de tine să se odihnească... Pe parcursul a cinci volume ce compun lucrarea Dégénérescence, Max Nordau realizează un adevărat tur de forță în ceea ce privește arta și
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
unul pe un șervețel În fața lui Zamyatin și Îl varsă neglijent pe celălalt pe cămașa lui Wakefield. În drum spre bar Își leagănă poponețul strîns În blue jeans pe sub nasul rusnacului și Îl aruncă o ocheadă lui Wakefield. — Un adevărat infern aici, spune Wakefield cu simpatie, arătînd către mulțimea bulucită la bar fluturînd bancnote ca să atragă atenția femeii. Wakefield ar vrea ca ea să-l placă. — Infernul e OK dacă reușești să ții pasul, Îi răspunde ea strigînd, turnînd În pahare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
blue jeans pe sub nasul rusnacului și Îl aruncă o ocheadă lui Wakefield. — Un adevărat infern aici, spune Wakefield cu simpatie, arătînd către mulțimea bulucită la bar fluturînd bancnote ca să atragă atenția femeii. Wakefield ar vrea ca ea să-l placă. — Infernul e OK dacă reușești să ții pasul, Îi răspunde ea strigînd, turnînd În pahare cu ambele mîini. Ivan reia discuția: — Azi am Întîlnit un om la mine În taxi. A spus că e manager de bani, așa că l-am Întrebat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
motiv de acționare în justiție. Reporterii zbierau ca să se facă auziți printre bocăniturile muncitorilor, un lucru care părea să-i întărâte pe aceștia din urmă să bocăne și mai tare. Îi amintea lui Fran de una din reprezentările italiene ale infernului. Slavă Domnului, spre deosebire de infern, ar trebui să se termine în două săptămâni sau cel puțin așa ziseseră. — Fran, răcni Stevie cu cel mai puternic timbru de sergent-major, hârtia de ziar pe care ai comandat-o. A rămas blocată în Suedia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
justiție. Reporterii zbierau ca să se facă auziți printre bocăniturile muncitorilor, un lucru care părea să-i întărâte pe aceștia din urmă să bocăne și mai tare. Îi amintea lui Fran de una din reprezentările italiene ale infernului. Slavă Domnului, spre deosebire de infern, ar trebui să se termine în două săptămâni sau cel puțin așa ziseseră. — Fran, răcni Stevie cu cel mai puternic timbru de sergent-major, hârtia de ziar pe care ai comandat-o. A rămas blocată în Suedia. Nu pot să livreze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
Visul muzical angelic constituie veritabila utopie a lui Urmuz, în care se poate descifra cu ușurință repulsia abia sublimată față de aspectele brutale, față de materialitatea impură, de organic, de fiziologic — și, într-un sens mai larg, față de maturitatea maculată, care este infernul urmuzian. Valoarea fundamentală o reprezintă rușinea. Aceasta în toate planurile, inclusiv cel strict biografic. Lui Urmuz i-a fost rușine că e strict scriitor” (pp. 13-19). Prin urmare, avem de-a face cu un scriitor profesionist malgré soi... În Figura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
cumva scrii Odiseea, aș spune să lași deoparte și să continui după aceea, o atenționă Sasha - dar nu-și aprofundă ocara, căci trebuia să se ocupe de toți ceilalți douăzeci și șase dintr-a treia B. În clasă era un infern, căci Mataloni conducea jocul ghiveciului și chema legumele pe rând, iar colegii se ridicau unul după altul, În timp ce proful Îi privea interzis și nu Înțelegea nimic. Stătea la catedră, șifonat tot, cu ochii uimiți În spatele ochelarilor rotunzi, cu o mină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
nu-i privea personal și nimic nu părea să-i privească. Poate că la paisprezece ani și el fusese astfel, dar nu-și mai aducea aminte, căci nu se gândea niciodată cu nostalgie la trecutul lui - copilăria Îi fusese un infern din care reușise să evadeze. Iar acest lucru Îl făcea să se simtă superior față de ei. Tumultul din clasă atinse un nivel Îngrijorător. Dacă directoarea era În biroul ei, cu siguranță că putea să-l audă. Iar Sasha, cu vrăjitoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
se puteau spune În clasă, căci ar fi râs toți de tine. — Kevin, importante nu sunt greșelile de ortografie, Îl certă sora Angelica. Greșelile sufletului sunt și mai grave. Nu ai voie să spui minciuni. Cine spune minciuni ajunge În infern. — Eu nu-nu spun minciuni, protestă Kevin, scoțându-și din penar pliculețul cu figurine. Îi promisese lui Anzalone, despotul dintr-a cincea C, că se vor juca În pauză cu ele. Camilla Fioravanti se săturase să aștepte. Clasa era goală. Ochiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
trebuia să afle lucrurile astea, și de fapt nici nu le cunoștea - copilă senină, iubită și fericită. Cine știe câte alte lucruri triste i-o mai fi povestit copilul acesta. Camilla trebuie să fie impresionată. Poate va crede că familia e un infern de minciuni, iar viața nu e decât o vulgară răzbunare. Maja privi melancolică spre trotuarul care părea să o cheme de dincolo de vitrină. Voia să alerge imediat acasă. De ce mai rămânea aici În magazinul acesta fandosit de modă pentru copii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
benzină, chiar când se Îndrepta spre metrou, doi kilometri, singură, vulnerabilă și fără vreun adăpost pe marginea străzii. Canistra plină e deja pregătită În spatele scaunului. Și Îi va da foc pentru a o vedea intrând În flăcări și arzând În infernul care o așteaptă. Eșarfă portocalie fâlfâitoare, păr strâns erotic la ceafă, poșeta violetă cu curea peste piept, hăinuță de blană pe umeri, cizme și fustă până la genunchi, Emma ieșea pe poarta care despărțea Tiburtina de edificiul din fier și sticlă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Dario i-l trimisese după prânz și pe care el Îl citise și Îl recitise perplex. Subiect: Propunere indecentă. Puiuț - Îi scria iubitul - urmează să Înregistrez un material cu un preot care s-a căsătorit. Emisiunea aceasta va stârni un infern. Dacă pierdem alegerile, Îmi vor sista programul și mă vor pune pe lista proscrișilor. Ai fugi În Olanda cu un jurnalist șomer de patruzeci și nouă de ani? Cândva, avea un oarecare talent, dar apoi s-a distrus Încercând să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
-l susțină iarăși ca să-l ferească să nu cedeze. La moartea soției lui, Catherine, cu treisprezece ani În urmă, pur și simplu clacase. Alcool, medicamente, depresie, În mai puțin de trei luni Loïc devenise o zdreanță. Fusese o coborîre În infern căreia Jeanne Îi pusese capăt trimițîndu-l cu de-a sila Într-o clinică psihiatrică din Morbihan, unde, datorită relațiilor lui Yves Pérec, Îi putuseră găsi o cameră liberă. După șase luni de tratament și de Îngrijiri, se Întorcea pe insulă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
acela vizual incert, chipul Yvonnei. - Ți-am spus să nu-ți bagi nasul În treburile noastre... Sufocată de privirea rece, de ceea ce putea citi În privirea hotărîtă, Marie avu oribila impresie că Yvonne avea s-o azvîrle definitiv Îndărăt În infernul de coșmar din care ieșea cu mare greutate. Cu perna În mînă, femeia se aplecă peste Marie, cînd ușa se deschise lăsînd să apară o infirmieră. - Vă rog să ieșiți, am primit un apel de la SRPJ, zise ea sec. Apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
spre vîrful sitului de la Ty Kern, zece milioane de francezi erau În grevă, iar În seara respectivă o puternică furtună făcea ravagii În largul coastelor de la Finistère. Rafale de vînt de forța 8, valuri Înalte de cinci metri. Un adevărat infern. Or, farul, care la vemea aceea funcționa, căzuse În pană și nici un electrician nu venise să-l repare. Lucas Înălță capul și privi spre farul care se profila la capătul insulei. - Niște ștrengari ar fi putut profita de toate aceste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
acord, se năpustiră spre ieșire În vreme ce vibrațiile se amplificau. Fragmente de stîncă Începură să se rostogolească precum o ploaie de meteoriți. Erau la doar cîțiva metri de libertate cînd faleza păru că se deschide În două, Într-un vuiet de infern. Fiind chiar În spatele Mariei, Lucas fu cît pe ce s-o izbească În momentul În care ea se opri brusc. Vacarmului Îi urmă liniștea. Pe cît de bruscă, pe atît de apăsătoare. Din ceea ce fusese ieșirea din grotă, nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
funcționarea organelor, echilibrul lor precar. Coborând din tren și traversând orașul, am fost frapat mai ales de micimea și urâțenia lui - un loc absolut oarecare. În copilărie, sosind la Meaux Într-o duminică seara, aveam impresia că pătrund Într-un infern colosal. Ei bine, nu, era doar un infern mărunt, lipsit de orice caracter distinctiv. Casele, străzile... toate astea nu-mi mai spuneau nimic; până și liceul fusese modernizat. Am vizitat clădirea internatului, Închis Între timp, transformat În muzeu de istorie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
și traversând orașul, am fost frapat mai ales de micimea și urâțenia lui - un loc absolut oarecare. În copilărie, sosind la Meaux Într-o duminică seara, aveam impresia că pătrund Într-un infern colosal. Ei bine, nu, era doar un infern mărunt, lipsit de orice caracter distinctiv. Casele, străzile... toate astea nu-mi mai spuneau nimic; până și liceul fusese modernizat. Am vizitat clădirea internatului, Închis Între timp, transformat În muzeu de istorie local. În sălile acelea, alți băieți mă loviseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
după ce a sunat. M-am ridicat, am pus o mână pe caietul ei. A rămas așezată, nu părea grăbită deloc. Ieșiseră toți elevii, În clasă se făcuse liniște. Țineam caietul ei În mână. Izbuteam chiar să citesc câteva cuvinte: „Remember... infernul...” M-am așezat lângă ea, am pus caietul pe masă, dar n-am reușit să vorbesc. Am rămas așa, În tăcere, pe puțin un minut. De mai multe ori mi-am cufundat privirea În ochii ei mari și negri; În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
În culmea dezlănțuirii, BĂTRÎNUL CU BASTON scoate o muzicuță din buzunar și continuă să participe la concertul infernal cântând îndrăcit din muzicuță o melodie ritmată cu ecou western, dansând în același timp. După încă vreo câteva zeci de secunde de infern muzical colectiv, BĂRBATUL CU ZIARUL se oprește contrariat urmărindu-l nemișcat pe BĂTRÎNUL CU BASTON. DOAMNA CU VOAL mai repetă de câteva ori același isterizant „o sole mio” după care se oprește și ea urmărindu-l pe BĂTRÎNUL CU BASTON
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
Nun ist’s vorbei! - Wir sehn mit Erbleichen die Opfer der Walze, verfaulte Leichen. În engleză? O umbră crește-n soare, vai! Gigantul tăvălug, Să fugă nimeni nu gândea Cu toții jos se pun. Iubita mea și eu, uimiți, Priveam acel infern. „Jos, la pământ!“ ne strigau toți „Istoria-i ce vedeți!“ De noi n-a dat, căci am fugit, Iubita mea și eu, În vârf de munte-am alergat În urmă s-o lăsăm. Să nu plecăm și să murim Poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
aceea a unei bombe cu napalm care explodează - căci nu se asemăna nici cu cel mai teribil tunet al celei mai neîmblânzite furtuni; iar ochii lor nu vor fi văzut - nici în măruntaiele celui mai asurzitor dintre vulcani - un asemenea infern. Bieți sălbatici, care nu știau nimic despre adevărata sălbăticie! Ieși din colibă și, trecând pe lângă masa primitivă, luă o felie de turtă de manioc și o labă de maimuță care îi serviseră drept cină în seara din ajun. Cineva mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]