3,341 matches
-
ascuți securea cu care urmează să-ți taie capul. Acesta este fenomenul Pitești!'. Titus Leonida crede că deținuții au fost victime fără excepție și că inclusiv lotul inițial a fost torturat. El adaugă că victimele nu pot fi privite ca informatori, atât timp cât toți deținuții erau terorizați și știau că nu există scăpare. Adevărații și singurii vinovați pentru crimele de la Pitești sunt reprezentanții Partidului Comunist. Ștefan Davidescu apreciază că generația sa trebuia să devină prima generație amnezică a noii societăți. Spre deosebire de majoritatea
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
comuniste, nu i s-a permis accesul în funcții și nu a fost preluată de aparatul de propagandă pentru a ilustra principiile transformării. Motivul pentru care au fost permanent supuși presiunilor și complet marginalizați în societate (încercări de racolare ca informatori, amenințări, refuzul continuării studiilor, presiuni asupra familiei, refuzul încadrării în câmpul muncii etc.) este mult mai simplu: cei forțați să lupte permanent pentru a-și câștiga existența ori pentru a scăpa de umbra Securității nu se puteau constitui într-o
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
a păstrat după eliberare din mai multe motive: în primul rând, umilințele la care au fost supuși și în libertate, când erau în continuare șicanați de Securitate și li se refuza accesul la studiu și la muncă. Apoi, frica de informatori, pentru că toți foștii deținuți politici erau filați și ținuți sub observație strictă, dându-li-se senzația că s-au transferat dintr-o închisoare în alta, în loc să se elibereze. Nu este de neglijat nici explicația nedepășirii traumei suferite, întrucât șocurile și
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
4 al Televiziunii. Acolo se strânseseră deja 10.000 de mineri. La ora 1 sau 2, când m-am dus eu către Cotroceni, deja minerii porniseră să ia trenul și să vină la București. Și serviciile secrete, care aveau nu știu câți informatori, erau mai puțin informați decât noi, care aveam un singur corespondent ! Numai că acela era un ziarist de bună-credință. Și mi-am dat seama că Emil Constantinescu era sabotat, săpat dinăuntru și că fusese o enormă naivitate să-și imagineze
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
unde a publicat un studiu despre construcția 121 caselor românești în Bucovina - Junimea literară, anul V, 1909, nr.2 și 34) * Glasul Poporului Glasul Poporului, periodicul lui dr. Lupu, în 1911, în lupta electorală pentru alegerea deputaților în Dieta Țării. * Informatorul Bucovinei, ziar politic independent, apare săptămânal cu începere de la 30 august 1931, redacția și administrația în Cernăuți - Palatul Național, Piața Unirii nr.3, redactor responsabil George A. Vasiliu, Tipografia „Mercur”, strada Regina Maria nr.27. În editorialul „Drumul nostru” redacția
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
unui organ de publicitate cu o conduită esențialmente pusă în serviciul opiniei publice și cu un program lipsit de meschinărie politică este mai mult decât o necesitate morală. Astăzi își face apariția în viața gazetărească și publică a provinciei noastre Informatorul Bucovinei, menit de a fi o nouă 122 călăuză a opiniei publice și un îndreptar nefalsificat al sentimentului obștesc întru consolidarea rosturilor noastre ca stat și ca națiune. Vom spune adevărul oricât de dureros - pentru unii sau alții - ar fi
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
altora, vom tinde hotărâți spre o restaurație a ideii naționale în drepturile și privilegiile, nesocotite până astăzi, ale unui naționalism împăciuitor, demn și constructiv.” Iată cum salută apariția acestui ziar săptămânal Luptătorul, organ independent de nouă îndrumare politică, din Cernăuți: Informatorul Bucovinei, director - proprietar dl.dr. Al.P. din S. al cărui program este „de a nu ataca pe nimeni, de a sprijini politica edilitară a domnului Costeanu, (primarul Cernăuțiului n.n.) și de a grupa în jurul acestuia câteva elemente - nu chimice (Costeanu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
domnului Costeanu, (primarul Cernăuțiului n.n.) și de a grupa în jurul acestuia câteva elemente - nu chimice (Costeanu profesor universitar, specialitatea chimie n.n.), ci politice, cunoscute sub definiția de specimene - pentru a sta la dispoziția fiecărui favorit al evenimentelor vieții publice.” ... Săptămânalul Informatorul Bucovinei, realizat cu „diferențe de cost pentru imprimatele primăriei” este încadrat „în noul sistem de prigonire a Bucovinei”, spune Luptătorul. În Informatorul Bucovinei se publică în numărul 1 articolul „Eră nouă la primăria Cernăuți” care privește instalarea ca primar a
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
politice, cunoscute sub definiția de specimene - pentru a sta la dispoziția fiecărui favorit al evenimentelor vieții publice.” ... Săptămânalul Informatorul Bucovinei, realizat cu „diferențe de cost pentru imprimatele primăriei” este încadrat „în noul sistem de prigonire a Bucovinei”, spune Luptătorul. În Informatorul Bucovinei se publică în numărul 1 articolul „Eră nouă la primăria Cernăuți” care privește instalarea ca primar a profesorului universitar Costeanu, o caricatură referitoare la Comisia interimară cu reprezentanții minoritari față de care noul primar, făcându-se aluzie la profesia sa
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Neamț și Piatra Neamț, dar și de la Hilița de lângă Iași - unde „Costache Pașcanu de 70 de ani, îndrăgotit de o fată din același sat, a fost împușcat de soția sa Maria Pașcanu de 75 de ani, omorându-l pe loc”... 123 Informatorul Bucovinei din 13 septembrie 1931 este realizat ca și primele numere, cu o singură semnătură R.V., cu articole despre traiul zilnic din Bucovina, un material despre „o luptă cu bandiții Teodorovici și Tcaciuc a poliției și jandarmilor, dar și despre
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
miop răzvrătit” semnat G. Vas, dar și o poezieportret de Sandu Vârtej cu recomandarea „Să și-l aleagă fiecare” dar individualizarea este gata făcută: „ Kohn - Cehan, căutător de subvenții la Primărie nefiind altul decât Const. Cehan - Racoviță de la ... Timpul. Când Informatorul Bucovinei avea să-și înceteze activitatea, primii care s-au bucurat au fost cei de la Timpul, dar nici Luptătorul n-a rămas indiferent, ci scria în numărul 8 din 1 noiembrie 1931: „ A dispărut fițuica, dar aceeași, „conduși de mânuitorul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Anul 1927 era nu numai anul apariției ziarului Îndreptarea, ci și al morții regelui Ferdinand al României, al suirii pe tron a Micului Rege Mihai I, iar generalul Averescu singurul om care va salva patria de la prăbușire” - spunea săptămânalul duminical. Informatorul Bucovinei; Crainicul Bucovinei mi s-a părut cu mai mult tact, mai ales cu cei 125 Fiecare număr din Îndreparea publica un articol intitulat „ Situația politică” care începea din perioada în care „ziarele din București aduceau știrea că dl. General
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
familiar”, „alterat la creier” , „modul de a raționa vine de la spate și nu de la cap”, „dementul C.C.R.”, „a murit paiața” (despre morți numai de bine! n.n.) etc. La toate acestea adăugăm răfuielile gazetărești cu cei de la Glasul Bucovinei, Crainicul Bucovinei, Informatorul Bucovinei, Timpul etc. În Luptătorul semnează preponderent Eugen Popovici - directorul, mai rar Constantin Vicol, Ion Bucovineanul, Dori Popovici, mai adesea: Deponent, dr.Ax, dr. Argus, ABY, Il, iar adesea materialele apar fără semnătură, dar mereu cu acuzări, chemând la luptă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
gazetărești dar și în privința vocabularului, a modului de a se adresa mai ales celor acuzați într-o problemă sau alta. „Presa primarului Costeanu” se intitulează un articol din 11 octombrie 1931 unde citim: „Dl Pohoață e însărcinat cu conducerea ziarului Informatorul Bucovinei. O rușine a presei cum e redactat. Guvernul dlui Iorga nu merită să aibă asemenea oficios, o asemenea porcărie tipărită care compromite guvernul. Informatorul e ridicol. E prost. Murdărie politică.” „Șantaj și rușine ziaristică e Luptătorul inspirat de Dori
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
un articol din 11 octombrie 1931 unde citim: „Dl Pohoață e însărcinat cu conducerea ziarului Informatorul Bucovinei. O rușine a presei cum e redactat. Guvernul dlui Iorga nu merită să aibă asemenea oficios, o asemenea porcărie tipărită care compromite guvernul. Informatorul e ridicol. E prost. Murdărie politică.” „Șantaj și rușine ziaristică e Luptătorul inspirat de Dori Popovici, prieten de luptă al tinereții”, scrie C.C.R în Timpul din 25 octombrie intitulat „Strigoiul. Primar de paie și nătăfleață politică.” „La al șaselea număr
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
prost. Murdărie politică.” „Șantaj și rușine ziaristică e Luptătorul inspirat de Dori Popovici, prieten de luptă al tinereții”, scrie C.C.R în Timpul din 25 octombrie intitulat „Strigoiul. Primar de paie și nătăfleață politică.” „La al șaselea număr a fost îngropat Informatorul Bucovinei. Proful universitar Trahanche Costeanu nu se dă învins. Fericește presa bucovineană cu un nou ziar: cataplasma națională - Crainicul. Firmă nouă sub care se ascunde același reformator al ideilor politice - escrocul Pohoață”, „salută” Timpul apariția noului ziar din Bucovina. „Dobitocia
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
să se vadă ura împotriva Franței. Nici gând de război (...). Ei înșiși recunosc că Anglia se înarmează, și asta exclude războiul. Recunosc de asemenea că problema Spaniei e încurcată (...). Coloniile din Africa, de asemenea. Problema e foarte încurcată!», îmi mărturisește informatorul meu (secretarul lagărelor de concentrare șs.m.ț, Berlin)”1. Atât acest complicat „fenomen german”, cât și Oxford Group Movement trebuie să fi constituit repere suplimentare pentru opțiunea lui Eliade de încadrare în mișcarea legionară 2 - pentru că, în esență, ele
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
face mereu cu o mare pertinență („Le mythe de l’éternel retour conține pagini care dovedesc o mare pătrundere a Iranului”, Gh. Gnoli, Zoroaster’s time and homeland, p. 196 n. 74, lucrare unde, de altfel, Eliade este constant citat). Informatorul său cu privire la Iran a fost Wikander, cel care a jucat acest rol și față de Dumézil (dar, în acest din urmă caz, la concurență cu Jacques Duchesne-Guillemin, savant cu o judecată mai ponderată și astăzi ultim martor al acestui cerc de
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Să credem, oare, că acestea nu vor mai fi scrise în baza cine știe cărei comenzi de stat și de partid?! (Convorbiri literare, nr. 10, octombrie, 1996) CARTEA ALBĂ A DIVERSIUNII Mediatizată pînă la saturație în toată presa scrisă și audio-vizuală, opera informatorilor, a slujbașilor cooperativei "ochiul și timpanul", iat-o în sfîrșit materializată într-un prim volum, format mare, cu peste 500 de pagini. Avînd ca autor Serviciul Român de Informații, opul se intitulează Cartea albă a securității. Istorii literare și artistice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Și în 1951 (documentul 75), și în 1981 (documentul 185) pentru scrierea unor scrisori anonime ostile regimului se puteau primi 9 ani de închisoare. Întrebarea este cum reușeau organele de represiune să afle autorii acestor anonime? Este clar că numărul informatorilor și colaboratorilor Securității era extrem de mare. Pentru confecționarea unei banderole tricolore (document 122) s-au pronunțat sentințe de 15 ani muncă silnică și 8 ani degradare civică etc. Un artist liric ieșean (document 144) va fi condamnat la 20 de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
un rapsod penibil al noii puteri. Publicarea unor astfel de dosare ar spulbera perdeaua de ceață creată de astfel de Cărți Albe (?). Din cele cîteva pagini publicate în "Apostrof", din Dosarul 64 se constată realizarea unei rețele foarte dese de informatori și "surse" ce activau în preajmă, inclusiv în casa lui Lucian Blaga. Este de natura evidenței că delatorii s-au aflat totdeauna printre noi. În "sinteza" din 28 septembrie 1956, "lucrătorul operativ", locotenentul "Domnița" Nicolae, semnalează că "obiectivul" care, se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
de edificator este acest fragment pentru pînza de păianjen țesută de Securitate și în care era prins Blaga, dacă acesta se adresează încrezător "agentului Cernat" sigur unul din fervenții emuli și, mai știi, poate chiar un apropiat al poetului. Între informatori se aflau destui agramați, constructori de fraze imposibile, gen "sursa" Lucrețiu care raportează: "...că printre elementele dușmănoase pe care le cunoaște din Cluj este și Lucian Blaga, inițiatorul cercului literar care prin activitatea sa zilnică scrie o serie de lucrări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
adevărat zguduitor este materialul Note privind Lucian Blaga, scriitor, redactat în baza raportului unui critic literar de la Timișoara, care pe vremuri scrisese și cîteva articole asupra operei blagiene, ce l-a vizitat pe 13 septembrie 1960, la domiciliu. Numele criticului informator nu este divulgat de către domnul Bălu. Criticul-delator a fost primit cu bucurie și prietenie, la atîția ani de cînd nu se văzuseră, de către poet. Blaga s-a plîns acestuia de "asasinatul moral, al cărui executor a fost poetul Mihail Beniuc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
dar și dintre cei vii, cum ar fi Paul Goma sau Dorin Tudoran în măsura în care ei ar dori. De ce mare interes ar putea fi, să zicem, accesul la înregistrările conversațiilor lui Noica, la Păltiniș, cu diverși emuli, prieteni, cunoscuți sau simpli informatori. Astfel de pagini dezvăluie fața reală și extrem de hidoasă a relațiilor existente între scriitorul nealiniat ideologic și Securitate. (Convorbiri literare, nr. 9, septembrie, 1998) SCRIITORII ÎN CAZARMĂ O utilă și necesară carte, cu o selecție de documente privind viața scriitoricească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Vladimir Bukovski, expulzat din URSS, revine în 1991, după puciul de la Moscova, cu intenția de a organiza un proces al comunismului. În acest Nürnberg al comunismului disidentul rus nu dorea să fie judecați toți membrii de partid și nici toți informatorii. Un calcul sumar evidențiază un raport de unu la douăzeci între sovieticii care au denunțat, or un număr atît de mare de oameni ar fi impus apariția "unui nou Gulag", fapt respins de Bukovski, ca și de majoritatea celor care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]