4,971 matches
-
ce Învață); c) construirea motivației (individul trebuie să aibă o anumită conștiință a motivației, să o exprime ca o cerere de educație, iar educatorii sa poată să o decodifice, să o Înțeleagă); d) noțiunea de proiect pare a fi răspunsul instrumental ce permite transformarea unei cereri fluide, multiforme, Într-un obiectiv concret, operațional; e) a pleca de la practică (adulții se formează pentru a face față problemelor practice; educația comprehensivă a adulților impune favorizarea Învățării mijloacelor intelectuale necesare; a ancora acțiunea educativă
ABC ACTIVITATI EXTRASCOLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/765_a_1502]
-
al învățământului, totuși un obiectiv de seamă al învățământului modern nu este încă realizat întru totul în școala de masă. Este vorba de activitatea maximă a elevilor. Aceasta presupune activizarea maximă a elevilor prin asimilarea unor cunoștințe cu mare valoare instrumentală și operațională. Fără a minimaliza aspectul formativ al muncii de învățare este vorba de o asemenea asimilare care să dezvolte cât mai mult capacitatea de cunoaștere a elevului, spiritul de observație, gândirea productivă, imaginația creatoare, gândirea logică etc. căci pedagogia
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Examenul complex al limbajului Copilul prezintă întârziere în limbaj de tip motor cu înțelegerea corectă a limbajului oral. Pronunția izolată a sunetelor este ușor deficitară, dificultățile mari apar la integrarea lor în ansambluri lingvistice: cuvinte, sintagme, propoziții. Este o tulburare instrumentală provocată de motricitatea care afectează mai ales rostirea (capacitatea de recepție și emisie), de articulare și de repartizare în timp a enunțului. După forma sa clinică și după deficitul motor este vorba de o dizartrie pseudobulbară, care comportă diminuarea forței
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
noastre din practica desfășurată se poate conchide următoarele: 1. În dizartrie este tulburată în general motricitatea și în special motricitatea organelor fono articulatorii. 2. Parezele sunt de nivel central și în general nu afectează limbajul propriu-zis, ci numai latura lui instrumentală. 3. Legat de apraxia acestor organe, este specifică deperdiția nazală, aprozodia, sealareea, cât și invariabilitatea alterărilor fonetice. 4. Este absolut necesar a conștientiza copilul în vederea reabilitării funcției de comunicare, tinzând către o activitate voluntară, pozitiv afectivă, evaluând posibilitățile lui reale
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
toți au un activism redus cu o motivație deficitară, concretizată în lipsa de scopuri, interese, aspirații reale, superficialitate în emiterea judecății, instabilitate afectivă și comportamentală. e) Gheorghe Radu precizează că la elevul cu handicap, raportul între formele de învățare (cognitivă, afectivă, instrumentală, practică, morală etc.) cât și între învățarea spontană și cea intenționată este mai mult sau mai puțin modificat în funcție de tipul și gradul deficienței precum și de vârsta copiilor. („Psihopedagogia dezvoltării școlarilor cu handicap”, E.D.P., pag. 34); f) Emil Verzea (1996) susține
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
confirmă modele fundamentale în dezvoltarea ontogenetică, iar în cazul bâlbâielilor se produce dezorganizarea relației intelect limbă, corespunzător vârstei sub toate aspectele: lexical, gramatical, stilistic. Bâlbâiala tahilalia și bradilalia, aftongia fac parte din sindroamele extrinseci limbajului și vorbirii. Sunt afectate: latura instrumentală a limbajului; vorbirea rostită. Literatura mai arată că cei cu vechi deficiențe psihice, ca urmare a leziunilor ce au avut loc în sistemul nervos central au vorbirea cu manifestări de balbism după cum sunt și susțineri că balbismul este cauza tulburărilor
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
făcând obiectul altei preocupări. Din punct de vedere simptomatologic sunt evidente simptomele de tip afazic asociate cu o tulburare intelectuală, manifestată prin tulburări de evocare, de folosire a simbolurilor, de formulare prepozițională, de abstractizare și generalizare, cu ecou asupra laturii instrumentale a limbajului. Tulburările de recepție și de înțelegere, de interpretare a limbajului sunt asociate cu fenomene de dezintegrare fonetică. În sens invers, tulburările de recepție sau emisie nu pot fi izolate de tulburări ale laturii intelectuale a limbajului și chiar
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
și pedagogică adecvată, ea conduce la disgrafii, disfonografii, dislogie. În toată această vastă clasificare, din punct de vedere al gradului de gravitate, pot fi clasate ca fiind grave și foarte grave cele de natură organică, genetică și cele de natură instrumentală, care au în antecedente întârziere în apariția și dezvoltarea limbajului, concretizat la vârsta școlară prin deficit global în dezvoltarea și înțelegerea limbajului oral și ales în cel scris. Aceasta se manifestă sub formă articulatorie prin insuficienta discriminare fonetică cu dificultăți
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
consoanelor, a grupelor de consoane și în perceperea fonemelor și a propozițiilor, cu disritmii în ceea ce privește melodica vorbirii. Sub aspectul lexicului au un vocabular activ sărac, cu dificultăți în evocarea cuvintelor, în angajarea dialogului, având un flux verbal neadecvat. În dislexia instrumentală percepția auditivă și vizuală este tulburată, iar ca urmare au loc dificultăți de exprimare orală și scrisă, stil infantil, vocabular sărac, instabilitate psihomotoră etc. Acești copii au o inteligență liminară, un comportament normal, fără tulburări de lateralitate și în organizarea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
-e pentru ‘genitiv-dativ’: lupte(i)). În interiorul categoriei gramaticale a cazului, dezinența -ă determină sincretismul nominativ-acuzativ singular (fată, casă etc.), așa cum dezinența -e determină sincretismul genitiv-dativ (unei case, fete etc.). Acuzativul, apoi, adună sub aceeași dezinență sensuri funcțional-sintactice diferite: obiectual, agent, instrumental, locativ, temporal, sociativ etc. (Văd o fată, Merg cu o fată, Este iubit de o fată, Merge la școală etc.). Morfeme liberetc "Morfeme libere" Morfemele libere caracterizează flexiunea analitică; sub aspect fonetic ele rămân exterioare morfemului rădăcină. Unele dintre ele
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
M.Eminescu, I, p. 93), modal: „Optzeci de ani îmi pare în lume c-am trăit,/Că sunt bătrân ca iarna, că tu vei fi murit” (Idem, p. 107), de progresie (rar): „Cu trecerea anilor, el devine tot mai indiferent.”, instrumental: „Iar celui ce cu pietre mă va izbi în față,/Îndură-te, stăpâne, și dă-i pe veci viață!” (Idem, p. 116), cauzal: „Nici nu se mai poate citi de frig.”, final: „Să cer a tale daruri, genunchi și frunte
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
planul semantic al relației de dependență, marcat cel mai adesea de elementul relațional, funcția de circumstanțial dezvoltă mai multe variante concrete, expresie sintactică a raportului care predomină în interpretarea realității extralingvistice: • de spațialitate • de temporalitate • de modalitate • consecutiv • de progresie • instrumental • de cauzalitate • de finalitate • condițional • concesiv • referențial Observații: Mai ales în dezvoltarea unor variante ale funcției de circumstanțial, relația de dependență nu implică un regent identificabil într-o unitate lexico-gramaticală; acesta poate fi întreg predicatul analitic, predicatul sintactic și alt
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
e mai gol, / Pe-atât hotarul lui mi-i mai aproape.” (T.Arghezi, 58) Locuțiunea conjuncțională pe măsură ce se constituie singură în marcă distinctivă absolută: „Și pe măsură ce treceau zilele, devenea, poate și din cauza căldurii istovitoare, irascibil.” (O. Paler, Viața..., 164) CIRCUMSTANȚIALUL INSTRUMENTAL (DE INSTRUMENT)TC "CIRCUMSTAN}IALUL INSTRUMENTAL (DE INSTRUMENT)" Determină: • verbe (locuțiuni verbale): „Ne înțelegem doar prin șoapte.” (L. Blaga, 218), • adjective (mai ales prin intermediul predicatului analitic): „Ceea ce-i neadevărat nu devine adevărat prin împrejurarea că-i național, ceea ce-i injust
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lui mi-i mai aproape.” (T.Arghezi, 58) Locuțiunea conjuncțională pe măsură ce se constituie singură în marcă distinctivă absolută: „Și pe măsură ce treceau zilele, devenea, poate și din cauza căldurii istovitoare, irascibil.” (O. Paler, Viața..., 164) CIRCUMSTANȚIALUL INSTRUMENTAL (DE INSTRUMENT)TC "CIRCUMSTAN}IALUL INSTRUMENTAL (DE INSTRUMENT)" Determină: • verbe (locuțiuni verbale): „Ne înțelegem doar prin șoapte.” (L. Blaga, 218), • adjective (mai ales prin intermediul predicatului analitic): „Ceea ce-i neadevărat nu devine adevărat prin împrejurarea că-i național, ceea ce-i injust nu devine just prin aceea că
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-i național...” (M. Eminescu, Despre cultură, 92), „Toate acestea erau și rămâneau neexprimabile sau cel puțin foarte greu exprimabile prin hieroglife.” (T.Maiorescu, 213) • interjecții: „Iar el, zvârr! cu o scurtătură în urma noastră.” (I. Creangă, 28) * Sub aspect semantic, circumstanțialul instrumental exprimă instrumentul, mijlocul (în sens larg, concret și abstract) prin care se duce la îndeplinire o acțiune verbală: „Destinul nu poate fi învins decât prin semnificație.” (O. Paler, Galilei, 152) sau se asigură obținerea (menținerea) unei însușiri: „În literatură nu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
șesul, cucuruzul; Te caut cu vederea, cu auzul.” (T. Arghezi, 364) • pronume: „De unde ai calul dumitale, cu care îmbli la vânat?” (M. Eminescu, P.L., 14) • forme verbal-nominale (gerunziu): „Dl. Sanchez cheamă fluierând câinii.” (T. Arghezi, IX, 61) b. propozițional (circumstanțiala instrumentală): „Niculae se uita și el la acești oameni care încercau să prindă pe pânză, prin ceea ce se vedea, ceea ce nu se vedea.” (M.Preda, M. Sg., I, 76) c. multiplu: „Mă rogi c-un surâs și cu dulce cuvânt / rost
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mai dosise, putea să-și cumpere un lot de casă mai spre marginea orașului și să deschidă o prăvălie.” (E. Barbu, 14) Marcarea identității specificetc "Marcarea identit\]ii specifice" Relația de dependență pe baza căreia se dezvoltă funcția de circumstanțial instrumental se exprimă prin elemente relaționale. Fac excepție enunțurile, foarte rare, în care circumstanțialul se realizează prin gerunziu, juxtapus regentului: „Dacă e să obțin ceva de la viață nu vreau să obțin abjurând.” (O. Paler, Galilei, 24) Când se realizează prin substantiv
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
G.M.Zamfirescu, 243), „De-i suna din corn o dată, / Ai s-aduni Moldova toată.” (M. Eminescu, I, 183), „Poate că scopul final al lumii este să se cunoască pe sine însăși prin cea mai desăvârșită metaforă.” (G. Bogza, 194) Circumstanțiala instrumentală se introduce în frază prin pronume relative precedate mai ales de prepozițiile cu, din, prin: „...Timpul nu poate fi biruit decât prin ceea ce facem ca să ne dovedim ideile.” (O. Paler, Galilei, 200), „Nu mai era patron demult, trăia ca și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prin: „...Timpul nu poate fi biruit decât prin ceea ce facem ca să ne dovedim ideile.” (O. Paler, Galilei, 200), „Nu mai era patron demult, trăia ca și alții din ceea ce reușise să păstreze...” (M. Preda, Cel mai iubit..., III, 70) Circumstanțialul instrumental nu dispune de mărci distinctive absolute. Identitatea sa specifică rămâne în general implicită în planul semantic al relației de dependență sau, mai rar, al termenilor prin care se realizează. CIRCUMSTANȚIALUL DE CAUZALITATE (CAUZAL)TC "CIRCUMSTAN}IALUL DE CAUZALITATE (CAUZAL)" Determină
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prepoziții, identitatea specifică a complementului sociativ rămâne implicită în planul semantic al relației de dependență în împletire cu planul semantic al termenului prin care se realizează. Datorită caracterului polifuncțional al prepoziției cu, singur planul semantic diferențiază complementul sociativ de circumstanțialul instrumental și de complementul predicativ: • complement sociativ: El a lucrat cu Mircea (cu cine a venit). • circumstanțial instrumental: El a lucrat cu sapa (cu ce a avut). • complement predicativ: El a lucrat cu paltonul (cu ce avea pe el). Locuțiunile prepoziționale
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cu planul semantic al termenului prin care se realizează. Datorită caracterului polifuncțional al prepoziției cu, singur planul semantic diferențiază complementul sociativ de circumstanțialul instrumental și de complementul predicativ: • complement sociativ: El a lucrat cu Mircea (cu cine a venit). • circumstanțial instrumental: El a lucrat cu sapa (cu ce a avut). • complement predicativ: El a lucrat cu paltonul (cu ce avea pe el). Locuțiunile prepoziționale se constituie în mărci distinctive, în ele înseși, pentru complementul sociativ, la nivelul propoziției, precedând pronume relative
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sunt mărci relative (și, iar pot asigura și desfășurarea coordonării adversative). Locuțiunea conjuncțională împreună cu (care poate marca și un complement sociativ) precum și conjuncția cu (prezentă, ca prepoziție, și în manifestarea în planul expresiei a unor funcții sintactice: complement sociativ, circumstanțial instrumental etc., în dezvoltarea relației de dependență), se constituie în mărci ale coordonării copulative, dacă asigură realizarea funcției sintactice printr-un constituent sintactic multiplu. Când aceasta actualizează funcția de subiect, verbul-predicat se situează la plural; acordul în număr fixează natura de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
urmărire penală sau de instanța de judecată la care se găsește dosarul.” (C.P.P., art. 109) $compl. de agent$$, „Trebuie să plec astă-seară sau mâine.” (M. Isanos, 230) $circumstanțial temporal$$ „Învinuirea mincinoasă făcută prin denunț sau plângere... se pedepsește...” (C.P.) $circumstanțial instrumental$$ Coordonarea disjunctivă se desfășoară cel mai adesea între doi termeni, de diferite structuri (care pot fi aceleași - ambii termeni propoziționali, infrapropoziționali - sau nu), dar poate implica și mai mulți termeni, distribuiți simetric în serii de câte doi sau toți în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
că au reținut semnalul dumneavostră cei în măsură să ia o decizie, v-am ruga, în încheierea dialogului nostru, să ne împărtășiți câteva din gândurile dumneavoastră de viitor. Cu alte cuvinte, ce proiecte vă frământă? În primul rând, sporirea patrimoniului instrumental și modernizarea sistemelor demonstrative. În același timp vom acționa pentru lărgirea ariei de activitate a Observatorului la nivelul întregului județ și chiar în județele vecine, prin expoziții itinerante, susținerea de acțiuni pe bază de diapozitive comentate și, poate, chiar a
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
și de Brăiloriu în Metoda sa de folclor din 1933, și anume că folclorul nu este o artă în sine, ci un fenomen absolut social. Prin urmare nu trebuie să mă limitez doar la culegerea folclorului, a muzicii vocale și instrumentale, a obiceiurilor, ci era imperios necesar să cunosc mai întâi viața oamenilor, ăndeletnicirile lor, felul de a gândi, concepția despre viață, artă, societate. Mi am dat seama că arta folclorului nu este altceva decât însăși viața oamenilor, reflectarea directă sau
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]