4,097 matches
-
inteligibilitatea imaginilor trebuie ac tualizata. Iluminarea imaginilor este o operație analoga aprinderii unei lumini într-o cameră întunecată, operație care face vizibilă o serie întreagă de obiecte, pe care altfel nu le-am fi putut vedea. În același mod, cănd intelectul agent iluminează imaginile, poate „vedea“ ceea ce este inteligibil în ele. Mai clar, procesul iluminării poate fi asemuit operației pe care o efectuează un aparat cu raze Röntgen. În starea naturală oasele nu sunt vizibile, deși sunt în fiecare dintre noi
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
făcând posibilă „vederea“ a ceea ce la început era vizibil doar în potenta: oasele. În același timp în care oasele devin vizibile, pielea, culoarea acesteia, dimensiunile corporale, tot restul care ține de determinațiile individuale ale subiectului radiografiat, nu mai sunt vizibile. Intelectul agent, asemenea unui aparat cu raze Röntgen, nu este nevoit să aibă capacitatea de a „vedea“ și sensibilele particulare, si universalele imateriale pentru a le putea extrage doar pe cele din urmă. Am putea spune, așadar, ca iluminarea este operația
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
agent, asemenea unui aparat cu raze Röntgen, nu este nevoit să aibă capacitatea de a „vedea“ și sensibilele particulare, si universalele imateriale pentru a le putea extrage doar pe cele din urmă. Am putea spune, așadar, ca iluminarea este operația intelectului care evidențiază caracterul inteligibil al obiectelor, scheletul lor conceptual, realizând totodată operația de abstractizare a trăsăturilor accidentale care alcătuiesc imaginile. Ceea ce rămâne în urma acestei operații este specia inteligibila, care, asemenea imaginilor și speciilor sensibile, este cea prin care intelectul posibil
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
operația intelectului care evidențiază caracterul inteligibil al obiectelor, scheletul lor conceptual, realizând totodată operația de abstractizare a trăsăturilor accidentale care alcătuiesc imaginile. Ceea ce rămâne în urma acestei operații este specia inteligibila, care, asemenea imaginilor și speciilor sensibile, este cea prin care intelectul posibil cunoaște esență obiectelor extramentale, este id quo-ul cunoașterii intelective. Realizând această dublă operație, de abstractizare și de iluminare, intelectul agent oferă intelectului posibil materialul de lucru. Speciile inteligibile sunt depuse în intelectul posibil, ele fiind cele care informează intelectul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
alcătuiesc imaginile. Ceea ce rămâne în urma acestei operații este specia inteligibila, care, asemenea imaginilor și speciilor sensibile, este cea prin care intelectul posibil cunoaște esență obiectelor extramentale, este id quo-ul cunoașterii intelective. Realizând această dublă operație, de abstractizare și de iluminare, intelectul agent oferă intelectului posibil materialul de lucru. Speciile inteligibile sunt depuse în intelectul posibil, ele fiind cele care informează intelectul posibil, cele cu care acesta intra propriu-zis în contact: (ÎI.5.5.) Ad quartum dicendum quod phantasmata et illuminantur ab
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
rămâne în urma acestei operații este specia inteligibila, care, asemenea imaginilor și speciilor sensibile, este cea prin care intelectul posibil cunoaște esență obiectelor extramentale, este id quo-ul cunoașterii intelective. Realizând această dublă operație, de abstractizare și de iluminare, intelectul agent oferă intelectului posibil materialul de lucru. Speciile inteligibile sunt depuse în intelectul posibil, ele fiind cele care informează intelectul posibil, cele cu care acesta intra propriu-zis în contact: (ÎI.5.5.) Ad quartum dicendum quod phantasmata et illuminantur ab intellectu agente; et
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
și speciilor sensibile, este cea prin care intelectul posibil cunoaște esență obiectelor extramentale, este id quo-ul cunoașterii intelective. Realizând această dublă operație, de abstractizare și de iluminare, intelectul agent oferă intelectului posibil materialul de lucru. Speciile inteligibile sunt depuse în intelectul posibil, ele fiind cele care informează intelectul posibil, cele cu care acesta intra propriu-zis în contact: (ÎI.5.5.) Ad quartum dicendum quod phantasmata et illuminantur ab intellectu agente; et iterum ab eis, per virtutem intellectus agentis, species intelligibiles abstrahuntur
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
intelectul posibil cunoaște esență obiectelor extramentale, este id quo-ul cunoașterii intelective. Realizând această dublă operație, de abstractizare și de iluminare, intelectul agent oferă intelectului posibil materialul de lucru. Speciile inteligibile sunt depuse în intelectul posibil, ele fiind cele care informează intelectul posibil, cele cu care acesta intra propriu-zis în contact: (ÎI.5.5.) Ad quartum dicendum quod phantasmata et illuminantur ab intellectu agente; et iterum ab eis, per virtutem intellectus agentis, species intelligibiles abstrahuntur. Illuminantur quidem, quia, sicut pârș sensitiva ex
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
virtutem intellectus agentis accipere possumus în nostră consideratione naturas specierum sine individualibus conditionibus, secundum quarum similitudines intellec tus possibilis informatur (S. th., I, q. 85, a. 1, ad 4). La a patra [obiecție] trebuie spus că imaginile sunt iluminate de către intelectul agent, iar apoi, prin puterea intelectului agent, speciile inteligibile sunt abstrase din ele. Sunt iluminate așadar deoarece, așa cum partea senzitiva, prin unirea cu cea intelectiva, devine mai pu ternica, tot astfel și imaginile, prin puterea inte lec tului agent, sunt
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
nostră consideratione naturas specierum sine individualibus conditionibus, secundum quarum similitudines intellec tus possibilis informatur (S. th., I, q. 85, a. 1, ad 4). La a patra [obiecție] trebuie spus că imaginile sunt iluminate de către intelectul agent, iar apoi, prin puterea intelectului agent, speciile inteligibile sunt abstrase din ele. Sunt iluminate așadar deoarece, așa cum partea senzitiva, prin unirea cu cea intelectiva, devine mai pu ternica, tot astfel și imaginile, prin puterea inte lec tului agent, sunt făcute apte pentru că din ele să
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
din ele. Sunt iluminate așadar deoarece, așa cum partea senzitiva, prin unirea cu cea intelectiva, devine mai pu ternica, tot astfel și imaginile, prin puterea inte lec tului agent, sunt făcute apte pentru că din ele să fie abstrase intențiile inteligibile. Iar intelectul agent abstrage speciile inteligibile din imagini întrucât prin puterea în telectului agent putem privi naturile speciilor fă ra con ditii individuale, după care capătă formă asemănările în telectului posibil. Dar daca speciile inteligibile sunt separate de condițiile de individualitate pe
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
telectului agent putem privi naturile speciilor fă ra con ditii individuale, după care capătă formă asemănările în telectului posibil. Dar daca speciile inteligibile sunt separate de condițiile de individualitate pe care le aveau imaginile și dacă sunt cele cu care intelectul posibil are un prim contact, sunt ele obiectele pe care intelectul posibil le cunoaște, sau sunt simple instrumente în procesul cunoașterii intelective? La această întrebare voi răspunde puțin mai tarziu, lăsând pentru moment această chestiune în suspensie. După ce speciile inteligibile
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
după care capătă formă asemănările în telectului posibil. Dar daca speciile inteligibile sunt separate de condițiile de individualitate pe care le aveau imaginile și dacă sunt cele cu care intelectul posibil are un prim contact, sunt ele obiectele pe care intelectul posibil le cunoaște, sau sunt simple instrumente în procesul cunoașterii intelective? La această întrebare voi răspunde puțin mai tarziu, lăsând pentru moment această chestiune în suspensie. După ce speciile inteligibile au fost depuse în intelectul posibil, acesta le asimilează, formând un
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
contact, sunt ele obiectele pe care intelectul posibil le cunoaște, sau sunt simple instrumente în procesul cunoașterii intelective? La această întrebare voi răspunde puțin mai tarziu, lăsând pentru moment această chestiune în suspensie. După ce speciile inteligibile au fost depuse în intelectul posibil, acesta le asimilează, formând un concept a inten tio intellecta, verbum mentis sau conceptus. Formând acest concept, intelectul posibil înțelege esență obiectului extramental, pentru că înțelegerea nu este realizată decât atunci când în mintea celui care înțelege este format un concept
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
această întrebare voi răspunde puțin mai tarziu, lăsând pentru moment această chestiune în suspensie. După ce speciile inteligibile au fost depuse în intelectul posibil, acesta le asimilează, formând un concept a inten tio intellecta, verbum mentis sau conceptus. Formând acest concept, intelectul posibil înțelege esență obiectului extramental, pentru că înțelegerea nu este realizată decât atunci când în mintea celui care înțelege este format un concept; înaintea formării conceptului putem spune doar că gândim pentru a înțelege, nu că am înțeles propriu-zis. Așadar, la fel
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
înțelege esență obiectului extramental, pentru că înțelegerea nu este realizată decât atunci când în mintea celui care înțelege este format un concept; înaintea formării conceptului putem spune doar că gândim pentru a înțelege, nu că am înțeles propriu-zis. Așadar, la fel ca intelectul agent, intelectul posibil are două operații, una pasivă (1) și alta activă (2): 1) primește speciile inteligibile și astfel este actualizat (în formo, informare) sau format de către acestea; 2) astfel actualizat sau format, formează el însuși un concept, un cuvant
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
obiectului extramental, pentru că înțelegerea nu este realizată decât atunci când în mintea celui care înțelege este format un concept; înaintea formării conceptului putem spune doar că gândim pentru a înțelege, nu că am înțeles propriu-zis. Așadar, la fel ca intelectul agent, intelectul posibil are două operații, una pasivă (1) și alta activă (2): 1) primește speciile inteligibile și astfel este actualizat (în formo, informare) sau format de către acestea; 2) astfel actualizat sau format, formează el însuși un concept, un cuvant mental care
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
inteligibile și astfel este actualizat (în formo, informare) sau format de către acestea; 2) astfel actualizat sau format, formează el însuși un concept, un cuvant mental care poate fi mai tarziu exprimat printr-un cuvânt rostit a în și prin care intelectul posibil va cunoaște esență obiectului hilemorfic extramental. (ÎI.5.6.) Nam primo quidem consideratur passio intellectus possibilis secundum quod informatur specie intelligibili. Qua quidem formatus, format secundo vel definitionem vel divisionem vel compositionem, quae per vocem significatur. Unde rațio quam
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
significat compositionem et divisionem intellectus. Non ergo voces significant ipsas species intelligibiles; șed ea quae intellectus sibi format ad iudicandum de rebus exterioribus (S. th., I, q. 85, a. 2, ad 3). Într-adevăr, în primul rând se considera că intelectul posibil efectuează [o operație] pasivă în mă sura în care capătă formă de la specia inteligibila. Astfel actualizat [de specia inteligibila], [intelectul posibil] formează mai apoi ori definiția, ori diviziunea, ori compunerea care este semnificata prin cuvânt. De unde rezultă că ceea ce
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
rebus exterioribus (S. th., I, q. 85, a. 2, ad 3). Într-adevăr, în primul rând se considera că intelectul posibil efectuează [o operație] pasivă în mă sura în care capătă formă de la specia inteligibila. Astfel actualizat [de specia inteligibila], [intelectul posibil] formează mai apoi ori definiția, ori diviziunea, ori compunerea care este semnificata prin cuvânt. De unde rezultă că ceea ce semnifică numele [i. e. cuvântul] este definiția. Iar enunțarea semnifică compunerea și diviziunea intelectului. Așadar, conceptul nu semnifică speciile inteligibile, ci ceea ce
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
de la specia inteligibila. Astfel actualizat [de specia inteligibila], [intelectul posibil] formează mai apoi ori definiția, ori diviziunea, ori compunerea care este semnificata prin cuvânt. De unde rezultă că ceea ce semnifică numele [i. e. cuvântul] este definiția. Iar enunțarea semnifică compunerea și diviziunea intelectului. Așadar, conceptul nu semnifică speciile inteligibile, ci ceea ce intelectul formează în el însuși și judeca despre lucrurile exterioare. (ÎI.5.7.) Ulterius autem considerandum est quod intellectus, per speciem rei formatus, intelligendo format în seipso quandam intentionem rei intellectae, quae
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
posibil] formează mai apoi ori definiția, ori diviziunea, ori compunerea care este semnificata prin cuvânt. De unde rezultă că ceea ce semnifică numele [i. e. cuvântul] este definiția. Iar enunțarea semnifică compunerea și diviziunea intelectului. Așadar, conceptul nu semnifică speciile inteligibile, ci ceea ce intelectul formează în el însuși și judeca despre lucrurile exterioare. (ÎI.5.7.) Ulterius autem considerandum est quod intellectus, per speciem rei formatus, intelligendo format în seipso quandam intentionem rei intellectae, quae est rațio ipsius, quam significat definițio. Et hoc quidem
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
habet, quod etiam intelligit rem ut separatam a conditionibus materialibus, sine quibus în rerum natură non existit; et hoc non posset esse nisi intellectus sibi intentionem praedictam formaret (S. c. G., I, 53 n. 3). Mai mult, trebuie considerat că intelectul, format prin specia obiectului, atunci când înțelege formează în el însuși o anumita intenție a obiectului înțeles, care este rațiunea obiectului însuși semnificata de definiție. Și aceasta este într adevăr necesară, căci intelectul înțelege la fel lucrul prezent și pe cel
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
53 n. 3). Mai mult, trebuie considerat că intelectul, format prin specia obiectului, atunci când înțelege formează în el însuși o anumita intenție a obiectului înțeles, care este rațiunea obiectului însuși semnificata de definiție. Și aceasta este într adevăr necesară, căci intelectul înțelege la fel lucrul prezent și pe cel absent, iar, sub acest aspect, intelectul și imaginația sunt asemenea; dar intelectul este mai amplu, deoarece înțelege obiectul separat de condițiile materiale, fără de care obiectele nu există în natură; iar acest lucru
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
înțelege formează în el însuși o anumita intenție a obiectului înțeles, care este rațiunea obiectului însuși semnificata de definiție. Și aceasta este într adevăr necesară, căci intelectul înțelege la fel lucrul prezent și pe cel absent, iar, sub acest aspect, intelectul și imaginația sunt asemenea; dar intelectul este mai amplu, deoarece înțelege obiectul separat de condițiile materiale, fără de care obiectele nu există în natură; iar acest lucru nu ar putea fi realizat dacă inte lectul nu ar forma în sine însuși
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]