12,135 matches
-
care acceptaseră această misiune cu stoicism și asumare. Îndrăzni să mai zică: - Vă rog frumos să-mi permiteți să mai stau până îl văd instalat în salon. Doctorul, care era și directorul spitalului, a transmis infirmierei ce primise sarcina să interneze copilul, că poate permite mamei să-și însoțească fiul până la întrarea în pavilionul unde se face carantina. Mama își însoti băiatul mai intâi sala de baie, unde o ajută pe infirmieră să îl spele și să îl îmbrace în ținuta
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
puncte de atracție pe geamul taxiului. Milton se dezlănțuise zgomotos - starea pe care și-o rezerva pentru toate situațiile dificile. ― Mamă, ce clădire! a spus el când ne-am apropiat de New York Hospital. Cu vedere spre râu! Mai-mai că m-aș interna și eu. Ca orice adolescent, nu băgam de seamă ce Înfățișare tălâmbă aveam. Mișcările mele de barză, brațele care se bălăngăneau, picioarele lungi care-și aruncau Înainte tălpile prea mici În mocasini gălbui - toată această mașinărie zăngănea sub turnul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
ei, la cincisprezece ani, lucra Într-un salon de coafură din La Rochelle și trăia cu un șofer de taxi, după care a devenit amanta nu știu câtor bărbați. — I-am citit scrisorile... — Ale cui? — Ale lui Francine. Era la internat Într-o școală elvețiană foarte cunoscută. — Ați fost acolo? — Nu, bineînțeles. — Ați păstrat scrisorile? — Doar le-am citit. — Și, În acest timp, Francine era manichiuristă Într-un hotel de lux de pe Champs-Elysées. Începeți să Înțelegeți? Ați văzut doar o fațadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
zis, băiete. — Scoate-l de-aici, spuse doctorul Wilcox. — Plec singur, spuse băiatul. Nu mă atingeți. Ies singur. Asta se Întâmpla pe la cinci după-amiaza, cu o zi Înainte. — Și ce s-a Întâmplat? Întrebai. — Păi pe la unu noaptea l-am internat pe tânăr pentru că s-a automutilat cu o lamă. — S-a castrat? — Nu, spuse Doc Fischer. Nu știa ce Înseamnă să te castrezi. — S-ar putea să moară, spuse doctorul Wilcox. — De ce? A pierdut prea mult sânge. — Bunul doctor Wilcox
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
-i țină casa curată și să-i gătească mâncăruri chinezești. Nu ridica un deget În rest, ci doar ca să mă certe pe mine sau pe oricine altcineva care avea ghinionul să-i iasă În cale. Când a rămas infirmă, am internat-o În cel mai bun azil, extrem de costisitor. Nu a fost recunoscătoare. Îl numea „anticamera morții“. Timp de ani de zile mi-am spus să am răbdare, că urma să moară curând, sigură fiind că furia ei explozivă va avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
gaz sarin de la metrou“, în afară de cele din timpul anchetei, care se aflau la Tribunal sau la Poliție. Trebuia respectat dreptul la intimitate, iar oamenii din afară nu aveau acces la ele. La fel s-a întâmplat și cu lista pacienților internați în spitale. Am continuat să caut, în ziarele apărute în ziua atacului, spitalele în care au fost internate victimele. Dar apăreau numai numele de familie, nu tu telefon sau adresă. Am reușit să alcătuim o listă de 700 de persoane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
respectat dreptul la intimitate, iar oamenii din afară nu aveau acces la ele. La fel s-a întâmplat și cu lista pacienților internați în spitale. Am continuat să caut, în ziarele apărute în ziua atacului, spitalele în care au fost internate victimele. Dar apăreau numai numele de familie, nu tu telefon sau adresă. Am reușit să alcătuim o listă de 700 de persoane, dar numai 20% din ele au fost identificate. De exemplu, în cazul lui Nakamura Ichirō, nume des întâlnit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
hainele imediat ce am ajuns la firmă. M-am schimbat în uniforma de serviciu. În final se pare că am făcut foarte bine. Mai târziu mi-au făcut analizele de sânge și mi-au pus perfuzii. S-au hotărât să mă interneze. Mi-era foarte greață, dar am avut întotdeauna probleme cu stomacul. După o vreme mi-am mai revenit, dar ochii mă dureau încă și făcusem febră. A doua zi mi-a scăzut și febra. Am fost internată o singură zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
hotărât să mă interneze. Mi-era foarte greață, dar am avut întotdeauna probleme cu stomacul. După o vreme mi-am mai revenit, dar ochii mă dureau încă și făcusem febră. A doua zi mi-a scăzut și febra. Am fost internată o singură zi. Soțul meu a venit să mă viziteze, foarte îngrijorat. Nu aveam nici cea mai vagă idee ce se întâmplase. Din cauză că mă dureau ochii, nu puteam să mă uit la televizor, nu puteam să ies din cameră. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
cei cărora li se făcuse rău?“ Nu am putut prinde legătura. La 11:00 s-a aflat că era vorba de gaz sarin și, în sfârșit, mi-au făcut niște analize. Înțeleseseră. Mi-au pus o perfuzie și m-au internat imediat. Pentru că eram prima victimă a atacului cu gaz sarin din spitalul X, doctorii erau entuziasmați. Nu am fost grav afectat. Doctorii s-au strâns în jurul meu, au început să mă atingă, ca să vadă ce simptome aveam și să discute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
gazului sarin?“. Până la urmă m-am întors în Yokohama. „Adevărul e că eu m-am urcat în metrou cam în acea perioadă și am următoarele simptome“, i-am spus doctorului. Mi-a examinat pupilele și mi-a recomandat să mă internez cât mai repede. M-au transportat cu ambulanța la Spitalul Colegiului Yokohama. Atunci m-am dat jos din salvare pe propriile-mi picioare, deci nu eram așa de grav afectat. Cum s-a lăsat întunericul, au început migrenele. Pe la 24
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
ochii. În timpul dimineții înghețasem tun. M-au învelit cu o pătură electrică, însă tot tremuram ca varga. Presiunea sângelui a crescut până la 180. Cel mai mult am avut 150. Nu pot spune că eram speriat, mai degrabă confuz. Am fost internat timp de douăsprezece zile. Toată vremea am avut dureri de cap groaznice. Două nopți am ținut un săculeț cu gheață pe cap. Analgezicele nu-și făceau efectul. A fost un calvar. Cât am stat în spital, zi lumină m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
puțin plăcute la muncă. Șeful meu cred că mă înțelege cât de cât, zice: „Dacă luam următorul metrou, puteam să fiu eu în locul tău!“. După ce mi-au stabilit diagnosticul cei de la spital, am discutat cu el și m-a sfătuit: „Internează-te, dacă e nevoie. Fă tot ce trebuie ca să te pui pe picioare cât mai repede!“. După accident, cât am stat în spital, aveam coșmaruri. Pe unul mi-l amintesc mai clar. Cineva mă trăgea cu forță din pat până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
contractaseră pupilele, mi-au înjectat antidotul și mi-au pus perfuzii. Mi-au făcut și analiza sângelui. Până nu-mi scădea nivelul colinesterazei, nu mă puteau externa. Am telefonat la firmă și le-am zis: „Din cauza aceasta trebuie să mă internez. Nu știu pentru câte zile. Îmi cer scuze că vă deranjez, dar vă rog să-mi strângeți și mie lucrurile de pe birou“. Am sunat și acasă: „Adineaori mi-ai spus că ești bine!“, s-a supărat soția mea (râde). Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
scuze că vă deranjez, dar vă rog să-mi strângeți și mie lucrurile de pe birou“. Am sunat și acasă: „Adineaori mi-ai spus că ești bine!“, s-a supărat soția mea (râde). Am stat în spital șase zile. M-am internat luni și sâmbătă am plecat. Cât am fost în spital, nu pot spune că m-a durut ceva. Cu toate că mă aflam chiar lângă punga cu gaz sarin, afecțiunile mele au fost incredibil de ușoare. Pentru că în metrou aerul circulă din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
poliție. Mașinile acelea care au plasă de sârmă în spate. M-au luat și pe mine într-una dintre ele. Pe la 9:30 am ajuns la spital. Șase colegi de-ai mei au fost duși acolo și doi au fost internați. Și eu am rămas la spital. Am mers la Spitalul General Nakano, iar cei de aici deja știau că era vorba de gaz sarin, așa că mi-au acordat ajutorul adecvat. M-au spălat pe ochi și mi-au pus imediat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
la spital. Am mers la Spitalul General Nakano, iar cei de aici deja știau că era vorba de gaz sarin, așa că mi-au acordat ajutorul adecvat. M-au spălat pe ochi și mi-au pus imediat perfuzie. Pentru a mă interna, trebuia să-mi scriu numele și adresa, dar nu vedeam și n-am putut scrie. Mai mulți erau în aceeași situație. Nu mă puteam concentra și nu puteam scrie ca lumea. Am fost internat șase zile. Pe 20 martie m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
pus imediat perfuzie. Pentru a mă interna, trebuia să-mi scriu numele și adresa, dar nu vedeam și n-am putut scrie. Mai mulți erau în aceeași situație. Nu mă puteam concentra și nu puteam scrie ca lumea. Am fost internat șase zile. Pe 20 martie m-am simțit foarte rău. Am fost epuizat. Eram cu aceleași haine pe mine. Îmi făcuseră multe analizele. Nivelul colinesterazei din sânge era foarte scăzut. Pentru ca acesta să revină la normal a trebuit să fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
foarte scăzut. Pentru ca acesta să revină la normal a trebuit să fac timp de trei-patru luni transfuzii de sânge. Nici pupilele nu erau deschise normal, erau contractate. Cazul meu a fost mai grav decât al altora. Cât timp am fost internat am avut pupilele contractate. Mă uitam la lumină și nu aveam nici un fel de reacție. Soția mea a aflat și a venit într-o fugă la spital. Dar, sincer să fiu, nu era așa de grav. Nu mă zbăteam între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
compania actuală, e atât de ocupat, încât nu poate să meargă să joace golf decât de vreo cinci ori pe an. Nu are probleme de sănătate, pănă acum nu a fost niciodată bolnav, din cauza intoxicației cu gaz sarin s-a internat pentru prima oară în viața lui. „Acolo m-am odihnit și m-am relaxat.“ Muncesc de unsprezece ani la X Petrol (firma vinde asfalt pentru șosele). Înainte am lucrat la o firmă cu același profil. M-am mutat de mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
Akashi Tatsuo (37 de ani, fratele mai mare al lui Akashi Shizuko, care este foarte grav afectată) Domnișoara Akashi a fost grav afectată în metroul de pe linia Marunouchi. A fost în stare vegetativă pentru o perioadă, iar acum este încă internată în spital sub supravegere. Tatsuo, fratele ei mai mare, lucrează în Itabashi la o firmă care se ocupă cu vânzări de mașini. E căsătorit și are doi copii. După ce sora lui mai mică (necăsătorită) a căzut la pat, a început
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
gaz sarin și a leșinat. Nu am întâlnit-o. Nu știu ce fel de om e. Cei de la sediul central m-au informat despre atac. Firma se află lângă linia Hibiya și câțiva angajați de acolo au inahalat gaz și au fost internați. De aceea au sunat la noi să întrebe dacă totul era în ordine. «Oare ce s-o fi întâmplat?» Am deschis televizorul și am văzut nebunia de la metrou. Mai întâi am sunat la soția mea la serviciu și mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
un aparat de respirație artificială. Pentru că nu putea rămâne tot timpul conectată la acel aparat, pe 29 martie, i-au instalat o valvă în gât, prin care să respire. În aceeși stare este și acum. Cât timp Shizuko a fost internată în spitalul din Nishishinjuku, mă duceam pe acolo în fiecare zi. Asta dacă nu mă simțeam foarte rău; o vizitam negreșit, în fiecare zi, după muncă, la 19:00. Mă ducea mereu șeful meu cu mașina. Slăbisem foarte mult, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
mama spunând: «Mai bine ar fi murit», ce era să mai zic... Asta s-a întâmplat cam la zece zile după atac. La scurt timp a căzut și tata la pat. S-a descoperit că avea cancer și a fost internat la Centrul Național de Cancer Kashiwa, unde a fost operat. De aceea am început să alerg în fiecare zi între cele două spitale. Mama nu se putea mișca, așa că mi-a fost foarte greu în perioada aceea. Nu numai pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
M-am întâlnit cu fratele lui Shizuko, Akashi Tatsuo, și am discutat despre atacul de la metrou pe data de 2 decembrie 1996. În seara următoare mi s-a permis s-o vizitez pe domnișoara Shizuko la spitalul în care era internată din suburbia Tokio-ului. Nu am fost sigur până în ultima clipă dacă Tatsuo îmi va permite s-o vizitez sau nu. Până la urmă mi-a dat voie după o discuție ca de la omo la om. Mi-a spus: „ Am înțeles
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]