73,117 matches
-
-l însoțească poeții, în loc de istorici; nu va compune prologuri de operă pline de hiperbole, prefețe fade și epistole slugarnice; nu-și va copleși eroul cu povestirea umflată a victoriilor sale, ci va lua aerul sentimentului, se va feri discret de introduceri, va părea sinceră și naivă. Cum s-ar putea supăra un mare om, un principe inteligent, pentru că aude rostit un adevăr "scăpat" ca din întîmplare, în mărturisirea unui prieten? Cum ar fi putut Ludovic XIV, care credea că singură înfățișarea
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA PHILIPPE BARTHELEMY ROLAND GARNIER MARTINE ROBERT Demografie și societate Traducere de Doina-Nicoleta MITROIU Ediție îngrijită și prefațată de Adrian NETEDU INSTITUTUL EUROPEAN 2009 Cuprins Prefață / I Introducere Evoluțiile demografice recente: tendințe și comportamente / 7 Tendințele demografice în Lume, în Europa și în Franța / 8 Comportamente demografice, istorie și conjunctură / 30 Partea întâi Noile provocări demo-economice / 39 Capitolul I Structuri pe vârste și dependență demografică / 41 Îmbătrânirea populației
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
VIII Solidaritatea între generații / 243 Consum și economisire: agregate care variază odată cu vârsta / 245 Întrajutorare familială și gestionarea inegalităților între generații / 256 Lanțurile de solidaritate și arbitrajul statului / 263 Concluzii / 273 Bibliografie / 283 Index de nume / 301 Index tematic / 305 Introducere Evoluțiile demografice recente: tendințe și comportamente Termenul "demografie" a fost probabil imaginat și utilizat pentru prima dată de francezul Achille Guillard (1855). Demografia, care s-a dezvoltat mai ales începând cu mijlocul secolului al XIX-lea (Dupâquier, 1985), este în
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
deci provocări la care vor trebui să răspundă societățile cunoscute ca bogate în viitoarele decenii. Prima dintre aceste "noi provocări demo-economice" (prima parte a lucrării) provine dintr-o inevitabilă apăsare a greutății demografice asupra populației adulte. Roland Granier, autorul acestei introduceri, îi face relatarea în capitolul I, centrat în principal asupra populației franceze, apoi, împreună cu Martine Robert, lărgește demonstrația îmbătrânirii ansamblului populației europene, în capitolul II. Philippe Barthélemy tratează apoi, în capitolul III, despre "demografia locurilor de muncă" și ne amintește
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
completa aportul lui Arrow. Pentru Romer (1986), creșterea este legată de investirea în capital fizic care atrage după sine o acumulare de cunoștințe, acumulare care, la rândul său, generează externalizări pozitive, surse de progres tehnic. Într-adevăr, când întreprinderile investesc, introducerea unor noi echipamente necesită noi cunoștințe. Astfel, mâna de lucru, producând, va dobândi pricepere (learning by doing) și experiență (learning by training). Această experiență suscită ameliorări precum mărirea competențelor lucrătorilor, o mai bună repartizare a sarcinilor, o îmbunătățire a dotărilor
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
De ce sunt seniorii înlăturați din lumea muncii? Trei motive sunt invocate în mod curent. Învechirea competențelor este din ce în ce mai rapidă. Întreprinderea are interesul să înlocuiască un salariat în vârstă cu unul mai tânăr. Pe lângă aceasta, salariatul vârstnic pare mai reticent la introducerea progresului tehnic și reprezintă o frână în calea inovării. În fine, procentajul mare de șomeri, în special tineri, duce la eliminarea celor mai în vârstă. În perioadele de șomaj ridicat, puterile publice au interesul să reducă populația activă prin partea
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
În Germania și în Franța, normele colective sunt întotdeauna afișate. Dezbaterea are atunci loc asupra ajustării acestor norme, care va trebui să fie astfel reglată încât să asigure echilibrul regimului într-un mediu economic și demografic în schimbare. În Suedia, introducerea unor "conturi noționale" individuale asigură autoreglarea sistemului. O egalitate constantă între suma cotizațiilor vărsate de un individ și suma actualizată a plăților anuale pentru pensie este într-adevăr garantată. Drepturile fiecărui asigurat sunt astfel calculate pe baza cotizațiilor acumulate de-
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
cantitative și structurale, atunci când vrem să caracterizăm marile probleme ale societății care apar în lumea contemporană și, a fortiori, când încercăm să găsim mijloace eficace pentru a răspunde provocărilor pe care aceste probleme le vor ridica în următoarele decenii. Bibliografie Introducere AGLIETTA M. , BLANCHET D., HERAN F., Démographie et économie, raport al Consiliului de Analiză Economică, Paris, La Documentation française, 2002. BOËLDIEU J. și BORREL C., "La proportion d'immigrés est stable depuis 25 ans", INSEE Première, nr. 748, 2000. CHESNAIS
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
9 RON 25 200 RON 30 În seria SOCIOLOGIE au mai apărut (selectiv) • Asistența socială în tranziție, Alain Vilbrod, Ion I. Ionescu • Călătorie în marea burghezie, Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot • Cercetarea calitativă a socialului, Mircea Agabrian • Epoca maselor, Serge Moscovici • Introducere în sociologia religiilor, Max Weber • Istoria politicilor sociale, Francis Démier • Istoria sociologiei, Charles-Henry Cuin, François Gresle • Manual de etnografie, Marcel Mauss • Mediul penitenciar românesc. Cultură și civilizație carcerală, Bruno Ștefan • Metode de cercetare în științele sociale, R. McQueen, Christine Knussen
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
Revenu minimum d'insertion alocație menită persoanelor fără resurse sau cu resurse inferioare unui plafon fixat prin decret. (n.tr.) 2 Juste héritage (în original). (n.tr.) 3 Nota de insistență aparține autorului. (n.tr.) ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------8 1 DEMOGRAFIE ȘI SOCIETATE Introducere 41 Structuri pe vârste... Demografie și îmbătrânire... Demografia locului de muncă Creștere demografică... Reînnoirea politicilor familiale Problematica pensiilor Protejarea sănătății Solidaritatea între generații Concluzie Bibliografie Indice de nume Indice tematic Indice tematic
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
mistuie Întreaga-mi identitate. Înainte de 1990, lucrurile stăteau diferit: pesemne cenzura de fond a sistemului infiltra misterios și securistic un fel de lichid de frînă În popularul instinct băgăcios. Inti mitatea omului nu era asaltată, ci tratată cu precauție, cu introduceri politicoase, cu pretexte plauzibile. Am fost invitat Însă mai ieri la o emisiune de televiziune cu incursiuni În viața socială și culturală, iar genericul proclama: „Lumea văzută de un orb!“ Așadar, nu de un scriitor, de un profesor, de un
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
luntară și de o nonșalanță abuzivă. De vreme ce stilului ei Îi lipsește grația, nu are parte nici de binecuvîntarea fri voli tății. De cum Își face apariția, ea merge direct la subiect, la ces tiune, la interes, la business, e amputată de introducere și de Încheiere, nu e o cometă cu cap, cu plete și coadă, cu siaj luminos pe urmele ei. Simți că activismul ei programatic e incitat ca să umple un gol, ca să mascheze o carență, să sal veze Întregul din teroarea
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
din partea profesioniștilor sau amatorilor de tous bords? „Interesant” și „nou”, probabil nimic. Cuviincios, „cu cărțile pe față”, aproape totul 1. Ca să se înțeleagă foarte exact rostul și miza acestui text, sunt obligat să problematizez „figura Mariei Magdalena” într-o scurtă introducere. Tradiția creștină, mai precis una dintre tradițiile transmise prin Viețile Sfinților, Proloage etc., ne-o prezintă pe ucenica lui Isus ca pe un personaj paradoxal, o prostituată ajunsă la ultimul grad al desfrâului, convertită de Isus după o vindecare miraculoasă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
exortația morală (parenetică) și din apocaliptică”108. Testamentul lui Abraham se deosebește de celelalte lucrări ale genului tocmai prin segmentul apocaliptic, deosebit de important, pe care îl include. Asupra acestui segment se va concentra și prezentarea de față. După o scurtă introducere „tehnică”, voi purcede la analizarea pas cu pas a textului, oprindu-mă în special asupra viziunii descrise în capitolele 10-14. Testamentul lui Abraham face parte dintr-o trilogie care mai cuprinde un Testament al lui Isaac și un Testament al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
socotită îndoielnică și arbitrară. Urcarea la cer a lui Isaia este o zvâcnire de durere, nostalgie și orgoliu. Trăsături definitorii ale genului apocaliptic După cele șase prezentări, putem încerca o descriere fenomenologică a literaturii apocaliptice. Voi urma grosso modo excelenta introducere a lui P. Vielhauer la capitolul „Apocalipse” din ediția E. Hennecke, W. Schneemelcher, R. Wilson 128. Patru sunt caracterele formale, de compoziție ale genului: recurgerea la pseudonimie, importanța acordată viziunilor, vaticinium ex eventu și combinarea formelor (caracter hibrid). Apocalipsele pot
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
numeroasele probleme filologice, exegetice și nu în ultimul rând tehnice se dezbat în cadrul unor ședințe la care participă toți membrii echipei. Traducerea se face exclusiv după LXX (ediția Rahlfs este corectată adesea de ediția de la Göttingen, în curs de apariție). Introducerile, extrem de ample, oferă cititorului informațiile necesare despre contextul istoric, structura textului, stilul, originalitatea limbii, destinul exegetic în tradiția patristică. Subsolul propune două tipuri de note: 1. note strict filologice, legate de particularitățile semantice ori sintactice ale limbii LXX; 2. note
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
preluat de un grup de eleniști, bibliști și patrologi români, care pregătesc traducerea LXX în cadrul Colegiului Noua Europă din București. Se lucrează după ediția Rahlfs, în colaborare cu savanții francezi și nu numai; aceștia din urmă semnează o parte din introduceri și din note. Colectivul românesc este alcătuit din peste douăzeci de persoane, iar rezultatul se va concretiza în șase volume, totalizând aproximativ 4.000 de pagini. Urmărim realizarea unei traduceri cât mai fidele față de textul grecesc, într-o limbă română
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
conține, conform unei bibliografii alcătuite de Gh. Anghelescu și Ioan I. Ică Jr. în anul 1993176: 44 de cărți originale (unele dintre ele în mai multe volume); 33 de volume de traduceri (peste 100 de titluri, însoțite de note și introduceri, în special din Părinții Bisericii); 210 studii, apărute în reviste românești sau străine; 559 de articole, referate și note; 47 de conferințe, predici și prefețe de carte; 60 de interviuri la radio, televiziune și în presa scrisă românească și internațională
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
echilibrată a gândirii teologice a lui Stăniloae au fost deja făcuți. Ceea ce îmi propun în acest text este să punctez și să trasez cu o înțelegere deopotrivă istorică și teologică fondul patristic al gândirii lui Dumitru Stăniloae, pornind de la traducerile, introducerile, lucrările și câteva dintre mărturisirile sale. Într-o primă parte, voi trece în revistă autorii foarte vechi de care s-a ocupat. Apoi, voi zăbovi asupra a patru „segmente” patristice dragi inimii sale: Filocalia; Pseudo-Dionisie Areopagitul, Maxim Mărturisitorul și Grigore
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Din tinerețe și până la moartea sa, teologul român avea să petreacă mii și mii de ore în tovărășia Părinților. La început, între anii 1930-1940, abordarea sa e mai științifică, ba chiar aproape impersonală. El își înzestrează fiecare traducere cu o introducere (prefață) solidă, adăugând notele filologice și istorice necesare. Cunoaște edițiile de calitate și lucrează în câteva rânduri pe manuscrise (pentru câteva dintre tratatele lui Grigore Palamas). Cu timpul însă, observăm că demersul său devine din ce în ce mai personal, accesoriile științifice fiind înlocuite
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Paladie, Istoria lausiacă (Lavsaicon)(1993); Grigore din Nazianz, Cinci cuvântări teologice (1993); Chiril al Alexandriei, Dialoguri despre Sfânta Treime (1994); Dionisie Areopagitul, Opere complete (1996); Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia după Ioan (2000). Aceste traduceri sunt întotdeauna însoțite de introduceri (adesea polemice), de note și comentarii foarte personale. Limbajul său, destul de arhaizant, evită termenii tehnici și neologismele, considerate ca inadecvate spiritului ortodox. Clarității limbii române de astăzi el îi preferă „misterul”, uneori aburos și de neînțeles, al unei limbi ecleziastice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
aspect care trebuie subliniat este că varianta românească a Filocaliei diferă din multe puncte de vedere de cea a lui „Nicodim-Tzelatis”, adusă de la Muntele Athos de cei doi ucenici ai lui Stăniloae. Mai întâi, ea dispune de o serie de introduceri personale ce aparțin traducătorului. Pe de o parte, acesta fructifică studiile științifice recente, iar pe de altă parte, realizează propriile investigații, în special asupra tradiției manuscrise a traducerilor românești anterioare. O altă diferență majoră ține de succesiunea autorilor și a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
dintre autorii preferați ai lui Stăniloae este Pseudo-Dionisie Areopagitul. Îl cunoștea din tinerețe, însă abia mult mai târziu, în ultimii ani ai vieții, a făcut o traducere foarte frumoasă, amplu comentată, a corpusului dionisian. Cartea, apărută în 1996, cuprinde o introducere densă, asupra căreia voi reveni numaidecât, traducerea celor patru tratate și scrisorile (după Migne 196), scoliile transmise sub numele lui Maxim Mărturisitorul și propriile note ale lui Stăniloae 197. În ceea ce privește influența exercitată de Pseudo-Dionisie asupra gândirii teologului român, există deja
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
energiilor necreate 201. Stăniloae îl citează aproape întotdeauna pe Pseudo-Dionisie în compania lui Maxim Mărturisitorul, marele său interpret din secolul al VII-lea, și a lui Grigore Palamas, a cărui teorie despre „energiile necreate” ar fi fost prefigurată de către Pseudo-Dionisie. Introducerea lui Stăniloae la Operele complete reprezintă, cred, ultima încercare importantă - și cât de donquichotescă! - de a demonstra autenticitatea corpusului areopagit și de a-l situa pe autor (scris în mod deliberat fără Pseudo-) în anii „apostolici sau postapostolici”. Începând cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
într-un foarte frumos articol 205, alți cercetători, precum C. Pera, H.Ch. Puech, V. Lossky, E. von Ivanka, W. Völker, Al. Golitzin, au examinat în profunzime dependența autorului corpusului față de Părinții alexandrini și capadocieni. Stăniloae ignoră toate aceste lucrări în Introducerea redactată, să ne amintim, după 1990. El se mulțumește să polemizeze cu preotul-filozof Cicerone Iordăchescu, autor al unei vechi traduceri a lui Pseudo-Dionisie din 1936, care îl plasa pe autorul corpusului în secolul al V-lea, conform datelor cercetării moderne
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]