29,866 matches
-
drept s-a considerat că este permisă stabilirea sumei definitive cu titlu de penalități de întârziere, la cererea creditorului, pentru perioada/perioade de 3 luni de neexecutare, respectiv pe ultimele 3 luni anterioare cererii/fiecărei cereri adresate instanței de executare și în ipoteza în care, ulterior sesizării instanței, debitorul execută obligația din titlul executoriu. ... 59. Prin raportul întocmit de al treilea judecător-raportor s-a apreciat că este posibilă fixarea sumei definitive ce i se datorează creditorului, cu titlu de penalități, pentru un interval
DECIZIE nr. 37 din 15 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272245]
-
titlu de penalități, pentru un interval de timp mai mare de 3 luni, dar compus numai din termene de câte 3 luni. Totodată, s-a considerat că nu se mai poate stabili suma definitivă datorată cu titlu de penalități în ipoteza stingerii obligației ulterior sesizării instanței cu cererea de stabilire a sumei definitive, chiar dacă au trecut deja unul sau mai multe termene succesive de 3 luni de la data comunicării încheierii de aplicare a penalităților. ... ... XI. Înalta Curte de Casație
DECIZIE nr. 37 din 15 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272245]
-
timp mai mare de 3 luni, dar compus numai din termene de câte 3 luni. ... ... XI.2. Asupra celei de-a doua întrebări 95. Instanța de trimitere mai întreabă dacă se poate stabili suma definitivă datorată cu titlu de penalități în ipoteza stingerii obligației ulterior sesizării instanței cu cererea de stabilire a sumei definitive și după trecerea unui interval de cel puțin trei luni de la data comunicării încheierii de aplicare a penalităților? ... 96. Astfel cum s-a arătat anterior, una dintre
DECIZIE nr. 37 din 15 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272245]
-
în același dosar, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 906 alin. (4) din Codul de procedură civilă, se poate stabili suma definitivă datorată cu titlu de penalități în ipoteza stingerii obligației ulterior sesizării instanței cu cererea de stabilire a sumei definitive și după trecerea unui interval de cel puțin trei luni de la data comunicării încheierii de aplicare a penalităților? Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul
DECIZIE nr. 37 din 15 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272245]
-
Îndreptățirea sau nu a asistentului personal al persoanei cu handicap grav la acordarea sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare, reglementat în cuprinsul Anexei nr. 9, pct. IV, lit. A, subpunctul 2 din Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, cu precizarea că, în ipoteza unui răspuns afirmativ, se impune a se statua dacă acordarea sporului este condiționată sau nu de existența unui buletin de expertizare a locului de muncă, în condițiile în care, de principiu, locul de muncă al asistentului personal este la propriul
COMUNICAT din 29 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272489]
-
celorlalte persoane care nu au nicio calitate în dosarul penal sau au calitatea de suspect. Autoarea obiecției subliniază că, din coroborarea dispozițiilor criticate cu prevederile art. 22 din Legea nr. 51/1991, rezultă că acestea din urmă sunt aplicabile doar în ipoteza în care sunt autorizate activități specifice culegerii de informații, care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului, din care rezultă înregistrări, însă, ulterior, nu se dispune trimiterea în judecată. Or, înregistrările rezultate din activitățile specifice
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
poate fi invocată, contrar regimului juridic al acesteia, statuat și în jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 88 din 13 februarie 2019, paragrafele 32, 41 și 42. Având în vedere natura și gravitatea vătămării pe care legiuitorul o prezumă în ipoteza nulității absolute, se apreciază că invocarea neregularității trebuie permisă în orice stare a procesului penal. Or, instituirea unui sistem de invocare a încălcării, care rezultă din nerespectarea dispozițiilor art. 281 alin. (1) din Codul de procedură penală, diferențiat, în funcție
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
mijloc de probă acestor înregistrări, fără crearea cadrului adecvat, care să asigure posibilitatea contestării legalității acestora, legiuitorul a legiferat fără a respecta cerințele de claritate și previzibilitate prevăzute de Constituție. De asemenea, reglementarea propusă nu a avut în vedere nici ipoteza în care este analizată legalitatea mandatului de către o instanță inferioară celei care a autorizat activitățile de culegere de informații. Textul de lege criticat prevede că legalitatea încheierilor și mandatelor emise de către judecătorii instanței supreme va fi supusă verificării
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
proceselor-verbale de redare/ suporturilor, termenul pentru formularea plângerii va curge de la primirea acestei informări sau, după caz (în situația în care persoana a uzat de dreptul de a cunoaște conținutul proceselor-verbale/suporturilor), de la data prezentării conținutului suporturilor. În această ipoteză, termenul de formulare a plângerii nu poate curge de la primirea încunoștințării prevăzute la art. 145^1 alin. (2) din Codul de procedură penală, întrucât este necesar să i se dea persoanei mai întâi posibilitatea să ia cunoștință de conținutul suporturilor/proceselor-verbale
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
informațiile clasificate din dosar. Consideră că dispozițiile art. I pct. 38 din legea criticată au rolul de a asigura aflarea adevărului în cauză și, în acest sens, invocă Decizia nr. 21 din 18 ianuarie 2018, paragraful 70. Apreciază că, în ipoteza în care legiuitorul nu ar fi prevăzut un astfel de mecanism, folosirea acestor probe în cursul procesului ar fi fost condiționată exclusiv de opțiunea subiectului procesual de a-și desemna un avocat care să dețină o astfel de autorizație. Or
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
clasificate din voința exclusivă a celui interesat, se poate ajunge la situația unei adevărate „imunități“ în fața legii penale în rândul inculpaților care nu optează pentru asistența sau reprezentarea judiciară oferită de avocați care dețin o autorizație de acces, în ipoteza în care actul de sesizare se întemeiază pe probe constând în informații clasificate. Apreciază că această situație contravine principiului egalității în drepturi a cetățenilor, cât timp, în dosarele inculpaților care își vor desemna avocați care dețin autorizații de acces la
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
Constituțională în data de 12 aprilie 2023, așa încât Curtea constată că obiecțiile de neconstituționalitate au fost formulate în interiorul termenului de 2 zile prevăzut de art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, aspect ce se încadrează în prima ipoteză din paragraful 70 al Deciziei nr. 67 din 21 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 223 din 13 martie 2018. ... 38. Prin urmare, Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
achitare nu califică, în mod explicit sau implicit, privarea de libertate dispusă în cursul procesului penal ca fiind nelegală, ceea ce înseamnă că prevederile art. 539 din Codul de procedură penală exclud dreptul persoanei la repararea pagubei în considerarea acestei ipoteze - a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă din cuprinsul art. 539 din Codul de procedură penală, care exclude dreptul la repararea pagubei în cazul privării de libertate dispuse în cursul procesului penal soluționat prin clasare, conform
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
deosebire de soluționarea procesului penal prin achitarea inculpatului, caz în care dreptul la despăgubire operează în mod plenar, indiferent de temeiul achitării, în cazul soluționării procesului prin clasare, Curtea a stabilit că dreptul la repararea pagubei se naște doar în ipotezele prevăzute de art. 16 alin. (1) lit. a)-d) din Codul de procedură penală, în care se dispune cu privire la fondul cauzei respective doar atunci când: fapta nu există, nu este prevăzută de legea penală, nu a fost săvârșită
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
reține că garanțiile specifice, care însoțesc relația privilegiată client-avocat, nu se aplică dacă avocatul săvârșește el însuși fapte penale. Relația privilegiată client-avocat subzistă însă în toate condițiile și circumstanțele, iar săvârșirea unor fapte penale de către avocat excedează acestei relații, ipoteză în care urmează să se aplice normele de drept comun în materie. În aceste condiții, Curtea constată că cele reținute anterior, precum și considerentele Deciziei nr. 23 din 18 ianuarie 2017, precitată, sunt aplicabile mutatis mutandis și în ceea ce
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
cameră preliminară va adopta ca reper prevederile Legii nr. 51/1991, se va ajunge în situația în care instanțe ierarhic inferioare celei care a emis mandatul vor avea competența verificării elementelor ce țin de legalitatea mijlocului de probă. ... 87. Așadar, în ipoteza examinată, Curtea a observat că, dacă în cazul supravegherii tehnice, dispusă potrivit Codului de procedură penală, verificarea legalității administrării probelor este realizată, în principiu, de o instanță egală în grad cu cea care a emis mandatul de supraveghere tehnică, în
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
prevederile art. I pct. 17 [cu referire la art. 139^1 alin. (2)] din legea criticată încalcă dreptul de acces la justiție al persoanelor care nu au o calitate în procesul penal sau care au calitatea de suspect, câtă vreme, în ipoteza trimiterii în judecată, înregistrările rezultate din activitățile specifice culegerii de informații, constituind mijloace de probă în procesul penal, pot fi verificate în cadrul procedurii de cameră preliminară, iar, în schimb, în toate celelalte situații în care nu se dispune trimiterea
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
urmărire penală, întrucât din cuprinsul acestora nu rezultă date sau informații privitoare la pregătirea ori săvârșirea unei infracțiuni dintre cele prevăzute la art. 139 alin. (2) din Codul de procedură penală, pe de altă parte. ... 98. Curtea constată că în ipotezele menționate anterior, activitățile specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului (ca și măsurile de supraveghere tehnică reglementate de Codul de procedură penală) sunt supuse, în mod obligatoriu, încuviințării prealabile a
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului, autorizate potrivit Legii nr. 51/1991, precum și a elementelor ce țin de legalitatea acestora (încheiere, mandat, punere în executare). ... 99. În aceste împrejurări, cât privește prima ipoteză, Curtea reține că verificarea legalității înregistrărilor ce rezultă din activitățile specifice culegerii de informații, care sunt comunicate organelor de urmărire penală și care dobândesc calitatea de mijloace de probă în procesul penal în care s-a dispus trimiterea în judecată
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
acestea, respectând aceleași garanții procedurale aplicabile în cazul contestării măsurilor de supraveghere tehnică dispuse potrivit Codului de procedură penală, legiuitorul are obligația de a reglementa și procedura aplicabilă conservării și/sau distrugerii acestor înregistrări. ... 102. Revenind la cea de-a doua ipoteză, în care înregistrările rezultate din desfășurarea activităților specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului, autorizate potrivit Legii nr. 51/1991, nu sunt comunicate organelor de urmărire penală, întrucât din cuprinsul acestora
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
rolul fazei procesuale a camerei preliminare, care trebuie să examineze tocmai neregularitățile de procedură ivite înaintea fazei de judecată, pentru ca aceasta din urmă să dobândească celeritatea impusă de cerința soluționării cauzei într-un termen rezonabil. Curtea reține că, în ipoteza normei de la art. I pct. 33 din legea criticată, emiterea rechizitoriului de către procurorul de la parchetul necompetent echivalează cu nelegalitatea sesizării instanței, precum și cu neregularitatea actului de sesizare. Prin urmare, în ipoteza sesizării instanței prin rechizitoriu, nerespectarea
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
rezonabil. Curtea reține că, în ipoteza normei de la art. I pct. 33 din legea criticată, emiterea rechizitoriului de către procurorul de la parchetul necompetent echivalează cu nelegalitatea sesizării instanței, precum și cu neregularitatea actului de sesizare. Prin urmare, în ipoteza sesizării instanței prin rechizitoriu, nerespectarea dispozițiilor referitoare la competența materială și după calitatea persoanei a organului de urmărire penală poate fi invocată cel mai târziu până la încheierea procedurii de cameră preliminară. Așa încât Curtea reține că reglementarea unei noi
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
soluționarea, în mod just, a cauzei penale. Curtea a reținut, astfel, că exercitarea drepturilor anterior menționate îl așază însă pe avocat în poziția unui participant cu drepturi depline în activitatea judiciară. Pe de altă parte, Curtea a constatat că, în ipoteza în care avocatul unei părți sau al unui alt subiect procesual principal are, la rândul său, calitatea de parte (inculpat, parte civilă, parte responsabilă civilmente) ori subiect procesual principal (suspect ori persoană vătămată) în aceeași cauză ori în cauze în
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
reținut încălcarea, prin normele procesual penale ale art. 88 alin. (2) lit. d) din Codul de procedură penală, a dreptului la apărare consacrat constituțional și convențional. Curtea a subliniat însă că partea/subiectul procesual principal al cărei/cărui avocat se află în ipoteza reglementată de art. 88 alin. (2) lit. d) din Codul de procedură penală are libertatea de a-și angaja un alt apărător, iar, în situația în care nu își alege un alt avocat, fie apărătorul aflat în starea de incompatibilitate
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
în starea de incompatibilitate prevăzută de norma procesual penală criticată își poate asigura substituirea, în condițiile legii speciale, fie organul judiciar va lua măsuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu. ... 131. În acord cu considerentele precitate, Curtea constată că, în ipoteza textului de lege criticat prin prezenta obiecție de neconstituționalitate, dreptul la apărare este garantat, beneficiind chiar de o protecție juridică suplimentară prin stabilirea, în mod expres, în sarcina organului judiciar a obligației de a lua măsuri pentru desemnarea unui apărător
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]