9,120 matches
-
în 1962 un portret în creion al lui Ionesco, Max Ernst - Rhinocéros (pictură în ulei, 1958/59) și Joan Miró - două portrete în acuarela și creion (Rodica și Eugène Ionesco) din 1947, ambele cu dedicația manuscrisa a artistului. Ca o ironie (asumată, poate, de organizatori) la strădania de a insista pe latura „maternelle” a naționalității lui Ionesco, pe Permisul eliberat de Bibliotecă națională a Franței în 1960, prezent de asemenea în expoziție, apare scris: „M. Eugen Ionescu dit Ionesco agrégé de
Franța-Ionesco-România by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/6566_a_7891]
-
spiritului american”, Saul Bellow se referă la o expresie pe care o socotește „răutăcioasă” a cuiva care numea ironic universitatea americană higher learning. Traducătoarea ediției românești de la Humanitas din 2006 găsește potrivit să spună, în loc de „învățământ superior” „învățământ universitar”, anulând ironia și făcând de neînțeles caracterul „răutăcios”al expresiei pe care îl aprecia Bellow.
Pescuitorul de perle () [Corola-journal/Journalistic/6569_a_7894]
-
romantică și izbucniri de meschinărie conjugală. Între ele, Constanța Buzea nu discriminează și în consecință nici nu incriminează. În ciuda scandalului iscat în urma publicării, în România literară, a câtorva fragmente din Jurnal, e încă greu de spus câtă tandrețe și câtă ironie conțin pasaje de felul acestuia: „El scria noaptea, prăbușit într-un fotoliu desfundat, o vechitură cedată nepotului de una din mătușile lui care locuia pe Berzei, destul de aproape de Spiru Haret. Îl cărase în spinare într-un 23 august, când în
Un document interior by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6572_a_7897]
-
este un roman istoric; este un amestec de fapte reale și imaginare, îndemnîndu-ne să recunoaștem realitatea și ficțiunea ca fiind o unitate indisolubilă - trăsătură majoră a tuturor marilor opere. Este de asemenea, o reflectare asupra condiției umane, cu umor și ironie, trăsături ale viziunii autorului, nemilos de pătrunzătoare, venind împreună cu acea formă de infinită compasiune cu care Saramago percepe slăbiciunile umane. Scrisă la zece ani după ce i s-a decernat Premiul Nobel, Călătoria elefantului descoperă un autor în plină forță a
José Saramago - Călătoria elefantului by Mioara Caragea () [Corola-journal/Journalistic/6458_a_7783]
-
Colaborator Extern, colaborator extern Noua campanie a unui șampon pentru bărbați, marca Dove, avertizează reprezentații sexului masculin să nu folosească șampon pentru femei. Autor: Mădălina Iacob Reclama, cu o tentă de ironie și amuzament, arată un bărbat cu păr lung, Diego, care stă la serviciu, la birou, îmbrăcat cu camașă și cravată. Un coleg îl întreabă confuz dacă și-a făcut ceva la păr, privindu-i suvițele ondulate și strălucitoare care se
O reclamă la șampon arată cum să te ferești de un păr mătăsos by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/64710_a_66035]
-
merge în Marea Britanie • Victor Ponta, răspuns la atacul lui Traian Băsescu. "A fost demis Traian Băsescu. Nu l-a salvat nici PDL, nici presa, l-a salvat CCR" • Victor Ponta, despre singurul adversar puternic la prezidențiale, Crin Antonescu • Victor Ponta ironie la Klaus Iohannis via Sorin Oprescu • Victor Ponta: Traian Băsescu, momentul în care a devenit RIDICOL • Victor Ponta: Am avut un 'deal' cu Crin Antonescu. A fost incorect • VICTOR PONTA l-ar grația pe TRAIAN BĂSESCU? Răspunsul premierului: Vă spun
Ponta la DC News, interviul integral și cele mai importante declarații by Editura DCNEWS Team () [Corola-journal/Journalistic/64732_a_66057]
-
Stain (2000). Se pare că în Exit Ghost (2007) Zuckerman apare pentru ultima oară - sau cel puțin așa susține Roth. John Updike l-a urmat pe-al său Henry Bech prin mai multe povestiri și romane, pentru ca, într-o supremă ironie, să publice un volum „exhaustiv", intitulat The Complete Henry Bech. Pentru a da credibilitate, adică pentru a face și mai puțin vizibilă granița dintre imaginar și real, cartea cuprinde și o povestire scrisă în anul 2000, purtând ironic-pomposul titlu His
Viața de apoi a cărților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6477_a_7802]
-
într-un fel, și a dezamăgirii că există o viață a cărților pe care scriitorul n-o mai controlează. Intrată pe mâna urmașilor, orice tragedie se metamorfozează, fără efort, în comedie și orice încercare de a conserva sublimul sfârșește în ironie, sarcasm și parodie. Dar poate că tocmai asta e lecția cărților mari ale omenirii: ele ne învață că nimic nu e veșnic și nimic nu e doar vremelnic.
Viața de apoi a cărților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6477_a_7802]
-
de I.L. Caragiale cu: Daniel Hara, Andrei Seusan, Eduard Cîrlan Într-o lume abulică și dezordonată în care sistemul de valori fluctuează la fel că și cursul valutar, personajele lui Caragiale sunt actuale și în același timp, vechi de când lumea. Ironia lui Caragiale despre societatea în care trăim creionează personaje comice care depășesc limită stupidului, deși Einstein ne învață că universul are limite, prostia omului nu! "căldură? MARE?" este un spectacol de divertisment, un concept "pentru bar" în care actorii joacă
Teatrul Unteatru NU are vacanță by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/63760_a_65085]
-
ieri, telefon de la România Cultural. Că au o evocare Lucian Raicu, că dacă sunt de acord să „intervin" și eu, că - fiindcă da!, cum să nu! - vor reveni după masă cu un telefon. Ce a ieșit, nu mai spun! Ba, ironie peste pupăză!, pe la nouă seara m-am pomenit chemat de o doamnă entuziast binevoitoare: „Ascultați-vă, că vorbiți pe România Cultural!" M-am ferit la timp. Cum zic, azi-dimineață au defilat ipoteze. „Frânturi" de gând. Și acum îmi spun să
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/6392_a_7717]
-
2.09.2010). Din păcate, ceilalți comentatori nu par foarte impresionați de considerentele lingvistice, continuând să-și exprime indignările politice. Tema a fost discutată de curând și de profesorul Stelian Dumistrăcel („Remaniați?", în Ziarul Lumina, 23.06.2010). Descriind cu ironie abuzul semantic (luate în literă, aserțiunile despre remanierea persoanelor ar presupune „eventualitatea de a li se aduce îmbunătățiri în structura intimă"), autorul face și câteva precizări istorice interesante. Termenul politic este atestat prima oară într-un discurs parlamentar al lui
Remanieri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6080_a_7405]
-
de acordeon filtrată prin vocile minunate ale gemenilor siamezi sau muzica de operă ieșită spectral din floarea ruginită a patefoanelor, înnobilează printr-un contrast visceral scenele concupiscente. Frumusețea înflorește maladiv în mijlocul trivialității, fiecare scenă „pornografică" este coruptă estetic, catartic, însă ironia subiacentă este modulată liric, iar trivialul dobândește o demnitate tragică. Filmul respiră atmosfera simfonică a unei opere al cărui libret conține stupefiante banalități cărora muzica le conferă o dimensiune aureolară. Scena finală a sinuciderii lui Victor Ivanovici ca expresie catartică
Despre monștri și cinema by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6083_a_7408]
-
și nu este acolo unde textura așteptărilor sociale îl plasează. Roth reușește să concretizeze pe înțelesul tuturor, fără inutile teoretizări jocul dureros al diferenței și identității derridiene nu numai în și prin limbaj, ci și experiențial, printr-un destin exemplar. Ironia sorții face ca Silk să fie obligat să demisioneze din funcția de decan, iar apoi să se pensioneze pentru că ar fi făcut afirmații rasiste despre două studente de culoare. De fapt, studentele lipsiseră nemotivat de la curs, iar apetitul lor pentru
Derridianul Philip Roth by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/6084_a_7409]
-
banală a tipologiilor. Ion Urcan de pildă decide să scrie cu dezinvoltură despre comicul Țiganiadei, intitulându-și subcapitolele Palierul comic al epopeii: justificarea lui de către autor; explicația critică a prezenței sale în text, Categorii estetice ale comicului. Tipologia cultural-istorică a ironiei și, în sfârșit, Instrumentarul comic al Țiganiadei. Nici Iulian Boldea nu se abate de la o atare regulă simplistă. Ion Budai-Deleanu, comicul epopeic se numește contribuția lui. Păcat. Daniela Petroșel urmărește, fără nerv, dimensiunile parodicului. Altă Daniela, Filip, e încă și
Încremenirea în prejudecată by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6089_a_7414]
-
sale, poezia ce ne-o propune n-o poate eluda, menționînd-o mereu, cu un fior abia perceptibil de resemnare la ceva dat, precum o fatalitate. Distinsă povară, livrescul apare asumat într-o varietate de nuanțe din care nu lipsește o ironie umbroasă, melancolică: „Respir, se pare, un aer foarte cult" (Biblioteca lui Hadrianus). Declarîndu-se, elegant paseist, „rudă cu ruinele", poetul mărturisește că ar condescinde „din greaca și din latina clasică, / în dialectul vulgar al unei mierle" (ibidem). Ori se prezintă printr-
Între Carte și Natură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6096_a_7421]
-
îi denaturează sensul, o mistifica și o reciclează doctrinar. Povestitorul el nu scria o nuvelă cu (anti)teza precum Desfășurarea lui Marin Preda, miza să este literară și nu politică. Dovadă că singura anchetă din nuvelă este una de o ironie tandra aproape, milițianul satului, Gică Atanasiu (Cristian Szekeres) silindu-l pe Darcleu (Mihai Motoiu), țiganul satului, după tot canonul unei anchete la Securitate, să-i spună un basm. Milițianul asculta răpit această Sheherezadă locală, al cărei gust pentru muzica venită
O caravană, două caravane… by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6098_a_7423]
-
de personajul din nuvelă care-și păstrează cumva inocentă chiar și învins. În nuvelă lui Groșan viața bate ideologia, dar nu contrapu-nându-i un contradiscurs similar, o teorie a libertății sau a rezistenței, ci gestul uman, nu prin sentințe, ci prin ironie. Domnul Benea se află prizonierul unui tip de discurs encomiastic-patriotard bricolat din clișee osificate la fel de moarte că limba moartă a ideologiei. Darcleu își manifestă nedumerirea cu privire la proprietatea colectivă, dubitativele sale reflectă din plin incapacitatea propagandei de a fixa spiritul și
O caravană, două caravane… by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6098_a_7423]
-
ci ușurător în virtutea detașării pe care o pune între el și lume. De aceea, cînd scrie despre alții, criticul dovedește un haz contagios, iar cînd scrie despre el însuși arată o tentă zglobie. Mai precis, cînd se privește pe sine, ironia lui Alex are ceva hipocoristic și jucăuș, criticul alintîndu-se și copilărindu-se fără margini, dar alintîndu-se într-o manieră ce îi este proprie. Dacă ignorăm leit-motivul succesului la blondele frumoase, o temă mustoasă, dar fatal minoră, menită a induce în
Umorul sever by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6109_a_7434]
-
publicitate, a scris o serie de romane polițiste complexe, Frederick și Steven, profesori de literatură la Universitatea din Mississippi de Sud, sunt apreciați autori de proză. Orientările estetice ale familiei erau dominate de credința în virtuțile și în vitorul avangardei. „Ironia, autocontrolul, simularea indiferenței formau sfânta treime" a comportamentului recomandat membrilor ei. Atitudinile sfidător de independente erau altoite insă pe tulpina rigidă a educației catolice stricte inculcată in școlile la care fuseseră trimiși din prima copilărie. Donald - fiul a avut acces
Colaj de perle și nestemate by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6115_a_7440]
-
în tot felul de împrejurări, despre impactul pe care l-am simțit urmărind un text care mă ducea cu gîndul și la Bashevis Singer, și la felul în care sînt alcătuite pildele sau basmele cu structură nestufoasă. Un tip de ironie, de tristețe și de disperare țîșnea din gesturile cotidiene cele mai banale. Plecînd de la trei povestiri ale lui Cehov, Hanoch Levin transforma chiar și tipul de limbaj prin reducerea perspectivelor, prin însoțirea observațiilor cu un soi de umor negru, consistent
În fața și în spatele ușilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6409_a_7734]
-
ceilalți. Mi s-a părut că simt pe undeva mai multă tristețe în asamblarea altminteri strălucitoare și voit kitsch. Că umorul negru al autorului este dus mai departe pe scenă, că este dublat de umorul acid al lui Afrim, de ironia lui acută, drastică, acuzatoare, într-un fel. Pe care, uneori, o salvează în simplitatea rostirii absurdului, într-o mișcare ca un zbor fin, care ar putea să-i ridice pe actori și să-i ducă undeva, departe, unde numai complicitatea
În fața și în spatele ușilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6409_a_7734]
-
l-am crezut inițial o formație ad-hoc, o creație întâmplătoare, o glumă a oralității colocviale. Am constatat însă, ca în atâtea alte cazuri, că forma se bucură de oarecare succes și circulă deja de câțiva ani, trezind reacții negative și ironii, în presă sau pe internet: „D. L. de la Novell putea să evite folosirea obsesivă a cuvântului «menegiuiesc» prin «administrez»" (Curierul Național, 7.07.2003); „astfel, el «menegiuiește» o firmă, nu o conduce; el se îmbracă cu haine «firmate» și «targhetuiește»" (avocatnet
O familie lexicală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6424_a_7749]
-
Cristina Alexandrescu De când a devenit cunoscut, Cezar Ouatu este ținta glumelor și ironiilor pe seama numelui său. De la CT Popescu până la Radu Banciu, toată lumea a făcut glume, unele mai proaste altele mai bune, despre numele său. Site-ul de umor timesnewsroman.ro, a publicat o caricatură simpatică despre numele lui Cezar Ouatu, care s-
Cea mai tare caricatură despre Cezar Ouatu by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/64286_a_65611]
-
adus titlul de regină a celor mai frumoase soții și mame din Rusia. "Poate pentru că am încercat să mă fac frumoasă (...) mi-am pus o rochie lungă, m-am machiat și am fost la coafor", a răspuns ea inocentă, nebănuind ironia și capcana jurnalistului.
A renunțat la coroana de cea mai frumoasă soție. Vezi motivul by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/64452_a_65777]
-
aparțin lui Leo Butnaru, semnatar al unui studiu cât se poate de serios, intitulat Ajungând din urmă contemporaneitatea. Pe lângă texte și, desigur, manifeste, există aici și o foarte interesantă secțiune dedicată parodiilor avangardei, în care e greu de spus câtă ironie e în model și câtă în șarjă. Iată o astfel de parodie, aparținându-i lui Vasili Ellan-Blakitni (1894-1925): „E minunat să te afli Conductor exotic Pe un tren de vidanjare În vreunul din statele Americii... Într-o noapte, Într-o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6318_a_7643]