2,450 matches
-
împotriva conducerii tineretului liberal, astfel că Nae Gheorghidiu ajunsese să fie "temut și ascultat", iar gazeta "semăna teroare, mai ales (...) în partidul liberal." Ziarul are și un succes financiar, atingând în două luni tirajul "excepțional de 14 mii de exmplare", izbânda fiind posibilă și pentru că Ladima era "absolut invulnerabil" și se făcuseră investigații la tribunalul din orașul lui de naștere, detectivii îi urmăriseră tot firul trecutului, îi scrutaseră viața, dar negăsind nimic de care să se agațe, nu se putea riposta
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
putea strânge din Linn, sistemul solar locuit s-ar face ecoul acestei isprăvi. Guvernul lordului consilier Tews s-ar prăbuși ca un castel din cărți de joc. Tews ezita. Avea un plan care ar fi avut mai mulți sorți de izbândă dacă era aplicat în mijlocul nopții. Dar asta însemna să dea atacatorilor un răgaz suplimentar de câteva ore, pentru jaf. Hotărât să nu mai aștepte, expedie un ordin către a treia legiune, încă neangajată în luptă, să pătrundă în tunelul care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
o escortă puternică, la sediul armatei de rezervă din mijlocul orașului. Rezerva era formată dintr-un nucleu de barbari, dar apărarea principală a orașului era alcătuită, în proporție covârșitoare, din sclavi. Sosirea lui Czinczar a fost întâmpinată cu urlete de izbândă. Ovațiile nu conteniră mult timp după ce intrase în clădire. Vorbi despre situație cu câțiva dintre ofițerii sclavi și constată că erau calmi și încrezători. Conform estimărilor, șaizeci de mii de soldați linneeni aterizaseră în primul val. Faptul că acesta era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
cu "cocorii" o altfel de rezistență contra slugoilor ambițioși, înjugați la arta cu mesaj. Desculții nu i-ar fi interzis pe culți, în numele "moralei proletare", preț de jumătate de secol și mai bine. Vergangenheitsbewältigung " Nu spera cînd vezi mișeii La izbîndă făcînd punte Te-or întrece nătărăii de ai fi cu stea în frunte". M. Eminescu, Glossă 24-25 august, 2001 Am șters din agendă numele unui prieten murit. Casc ochii pe geamul mansardei, dînd, de capul lui, spre cimitirul Eternitatea. Iarăși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Domnul era cu David; și fiică-sa Mical iubea pe David. 29. Saul s-a temut din ce în ce mai mult de David, și toată viața i-a fost vrăjmaș. 30. Domnitorii Filistenilor ieșeau la luptă, și oridecîteori ieșeau, David avea mai multă izbîndă decît toți slujitorii lui Saul, și numele lui a ajuns foarte vestit. $19 1. Saul a vorbit fiului său Ionatan, și tuturor slujitorilor lui, să omoare pe David. 2. Dar Ionatan, fiul lui Saul, care iubea mult pe David, i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
simțind adierea unei viitoare fericiri. A fost ceva ce numai visul poate plămădi, ceva feeric, Înălțător. Acum sunt răgușită din cauza țipătului. Vreau neapărat să mă fac bine, vreau ca din pieptul meu să mai izbucnească o dată răcnete de bucurie, de izbândă. Sunt fericită pentru că viața mi-a zâmbit a doua oară. Prima a fost aceea cu Șerban, iar acum am simțit o fericire asemănătoare sublimă. Semiîntunericul... gheața lucie... luminile becurilor... 18 decembrie 1959 (vineri) A Început să-mi iasă axelul. Sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
totdeauna o fericire urmează nenorocirii, Dinu a venit „din proprie inițiativă“ Împreună cu Șerban să mă viziteze și și-a exprimat dorința de a veni mâine la 11 ca să-mi spună ceva strict personal. Doamne, n-o fi vreo iluzie de izbândă? Dacă mă iubește? Aștept cu nerăbdare ziua de mâine. Vino, fericire! 25 martie 1960 (vineri) Alaltăieri și ieri a venit Dinu la mine și am fost fericită cu toată suferința Îndurată. Doppy mi-a adus cărți polițiste și mă bucur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
despre viață, nemuritorule, nu-mi hrănește nici burta, nici ochiul Cu care mă uit În De rerum natura (Te știu flămând de Întrebări, fiindcă ai deja răspunsuri făcute) Am atâtea nedumeriri să-mi ajustezi pentru viața mea netrăită Că toată izbânda de-o palmă ce-mi dai mă face scârbit și scârbos C-o fi, c-o păți, că totul e bine, așa și pe dincolo Să fim Împăcați, să ne mulțumim cu-acest fruct zemos C-altfel ni se ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
pipăit gândurile șubrede, depășindu-le poate cam trist Apoi, din milă, mă regăseam eu cel de la Început Cu toate rănile sângerând par délicatesse j’ai perdu ma vie Le zdrobeam dur, speriat că nu pot fi brutal În absolut cântăream izbânda că am ieșit din sămânță Din atâtea-ncercări un zar norocos Culori nenumite curgeau din gesturi care parcă nu mai erau ale mele Măsurat și-n frumos cu urâtul, m-am umplut cu râia lui Iov. Brusc, m-am retras
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
poate muri decât de râs. 25 mai 1965 (marți) Lui Martin. Mă tortura nu știu ce și credeam că e dragostea pentru tine. Cu o sinceritate imprudentă, ou ochii pierduți, ți-am mărturisit-o toată. A fost un zâmbet unicul răspuns; de izbândă? De răutate? Îți plăcea nespus să mă vezi zdrobită de micile tale gesturi, dar durerea mea era o rană a corpului pe care a vindecat-o o simplă și banală operație. Acum, când indiferența mi-a coborât din nou În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
fata a fost foarte neglijată. Marioara însăși a recunoscut că mai plăcute lecții ca Titu încă nimeni nu i-a dat și că ar fi bucuroasă, dacă Titu ar putea să o învețe cât mai des, ca să fie sigură de izbândă. Când sosi acuma Titu Herdelea îi găsi la cafea. ― Ți-am pus lingurile în brâu, nenișorule! îl întîmpină Gavrilaș, pufnind rar dintr-o țigară răsucită de el însuși cu multă meticulozitate. ― Numai fata asta-i de vină, domnu Titu, se
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
brusc și se împrăștie în văzduhul roșu, urmat de un cârd de flăcări proaspete, desprinse din mormanul de jăratic. Din sute de piepturi porni, ca la o comandă supremă, un urlet prelung de mulțumire. Apoi, ca și când numai acest semn de izbândă deplină I-ar mai fi așteptat, țăranii se risipiră încetul cu încetul. Doar câțiva se încăpățînară a rămânea de teamă să nu se mai întîmple ceva și ei să lipsească. Astfel, înspre ziuă, curtea se mai liniști de oameni și
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
dacă poate cineva să-l ajute, nu știu să existe vreun manual al aducerilor aminte. — Singurul mod în care puteai să te aperi era să te sinucizi. Îți puteai lua viața înapoi doar murind. În felul ăsta, sinuciderea era o izbândă. Însemna că ți- ai păstrat, încă, posibilitatea de a alege. Nu doar noi știam că asta e singura portiță de scăpare, ci și ei. Nicăieri lacătele nu erau mai încuiate și locul cu mai multă strășnicie păzit decât acolo unde
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
pe canapea și trăgând-o în jos. Țintuită cu o mână pe ceafă, cu fața lipită de canapea și șoldurile arcuite, fata îl simți în spatele ei, dintr-odată sălbatic. Geamătul nici nu i se mai auzi când el își strigă izbânda, pătrunzând-o. Trupul ei se închise zadarnic, căci bărbatul se înverșună, opintindu-se, până când, cu un răcnet, se slobozi din toți rărunchii. Rămaseră câteva clipe nemișcați, el savurându-și plăcerea care, ca pentru toți biruitorii de acest fel, fu scurtă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
de odinioară și pe care pielea, cu toate strădaniile ei, nu reușea să prisosească, era nasul coroiat, cu niște nări uriașe care, înfundate de umezelile ce se scurgeau din ochi, se opinteau să tragă aerul, ca niște foale. Și, cum izbânda morții e fără putință de tăgadă asupra cărnii, dar nu și asupra cheratinei, părul Bunelului cobora peste umeri, dându-i o înfățișare de profet. Când degetele reușeau să răzbată prin mânecile suflecate, scoteau la iveală unghii lungi și încovoiate, pe
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
simțiră un vânt ușor agitând crengile și îndesind frunzele de pe caldarâm, știură că Magul frunzelor venise să le dea semnalul și jocul putea începe. Copiii săreau de pe un picior pe celălalt, chiuind și ghemuindu-se. Fiecare pas înainte era o izbândă și Magul făcea câte un cerc în jurul lor, pe țărmul marcat de frunze. Trăgeau, din când în când, cu ochiul unul la altul, ca nu cumva să facă unul vreo șmecherie. „Price !“, striga cel ce observa păcăleala, arătând spre împricinat
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Maca. E ideea lui. Pe morții ăștia noi de care spui, bodogăni Maca, nu și-i asumă, din păcate, nimeni. Ușa se deschise iarăși, cu o opinteală care aproape că o scoase din balamale. Namila râdea ca de o mare izbândă. Ținea în mâini și pe brațele cât niște burlane farfuriile cu mâncare. Le lăsă pe masă cu aceeași îndemânare cu care adusese și berea. — Atât de greu e să numeri până la trei ? îl întrebă Maca. Namila râse din nou, semn
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
îmbibe în praful de pe mobile și dușumele. Primind acest neașteptat ajutor, florile de cârpă își întinseră limbile de foc, coborâră pe tulpinile muiate, cuprinseră ghiveciul de lemn și sâsâiră de jur împrejur, ca o colcăială de șerpi. Maca strigă a izbândă, fața îi dogorea, dar nu mai era căldura trupului său din tinerețe, preschimbat în cenușă, era o putere nouă care îl lăsa să-l îmbrățișeze pe Maca cel tânăr, să intre, la rândul lui, în fotografie, acolo unde se regăseau
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ai răscumpărat prin puterea Ta cea mare și prin mîna Ta cea tare. 11. Ah! Doamne, să ia aminte urechea Ta la rugăciunea robului Tău, și la rugăciunea robilor Tăi, care vor să se teamă de Numele Tău! Dă astăzi izbîndă robului Tău, și fă-l să capete trecere înaintea omului acestuia!" Pe atunci eram paharnicul împăratului. $2 1. În luna Nisan, anul al douăzecilea al împăratului Artaxerxe, pe cînd vinul era înaintea lui, am luat vinul și l-am dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
Tobia slujitorul Amonit, și Gheșem, Arabul, fiind înștiințați, și-au bătut joc de noi și ne-au disprețuit. Ei au zis: "Ce faceți voi acolo? Vă răsculați împotriva împăratului?" 20. Și eu le-am răspuns: "Dumnezeul cerurilor ne va da izbînda. Noi, robii Săi, ne vom scula și vom zidi; dar voi, n-aveți nici parte, nici drept, nici aducere aminte în Ierusalim." $3 1. Marele preot Eliașib s-a sculat împreună cu frații săi, preoții, și au zidit poarta oilor. Au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
apropiat de sfârșit. Înainte de a porni, voi încerca să scriu cuvinte calde și frumoase, voi căuta să ascund în unghere bine dosite, amintiri mai puțin plăcute care s-au petrecut în lunga viață, cu urcușuri și coborâșuri, cu eșecuri și izbânzi. Am iubit destul de mult soția și cei doi copii, am avut prieteni foarte buni. A existat respect față de părinții pe care i-am adorat, am iubit frații mei și nu m-am îndoit nicio clipă că mă voi poticni în
Amurg by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83174_a_84499]
-
unitate de vederi, cu mici excepții, în privința direcției în care trebuia să se dezvolte industria. Mai toți cei interesați apreciau, luând în considerație abundența și ieftinătatea materiei prime agricole și animaliere, că industria alimentară avea cele mai mari șanse de izbândă. Firește că, în această concepție, mai găsim urme ale școlii fiziocrate. Deși economiștii moldoveni, oamenii de afaceri, nu mai socoteau că agricultura este singura ramură economică productivă, ei continuau însă să privească industria ca o anexă a agriculturii. Reprezentantul tipic
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
crearea unui mare stat în sud-estul Europei, legat dinastic sau sub protectoratul țarului. În schimb și în ciuda reacției „Sfintei Alianțe”, au făcut progrese ideile de emancipare națională deplină. Un François Recordon sau Laurençon, în 1821, de pildă, erau siguri de izbânda acesteia în Principatele Române. Referindu-se la țările noastre, „British Press” scria la 16 aprilie 1821 că, „aflate la nordul Dunării, aceste provincii pot să fie separate de Imperiul Otoman fără a pune în pericol existența acestuia”. Președintele Greciei, I.
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
dintre o grupă de mari boieri și domnitor, grupă care îndemna la o colaborare cu polonii, este de observat că starea de spirit a populației era favorabilă cauzei polone, manifestându-se activ, iar unii dintre fruntașii mișcării legau speranța propriei izbânzi de izbucnirea revoluției în Polonia. La 12 iunie, la ieșirea din Mitropolie, domnitorul, miniștrii și consulii puterilor străine la Iași au fost întâmpinați de o masă de oameni care striga, printre altele, și „Trăiască Polonia !”. O lună mai târziu, G.
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
la București. Străduințele românilor și ale polonezilor de a opri Poarta de pe panta alunecării spre ținta zdrobirii revoluției au fost zadarnice. La 5 noiembrie, Zablocki certifica primirea a 30 de ducați de la Magheru, destinați călătoriei sale de reîntoarcere în Franța. Izbânda contrarevoluției în Moldova și Țara Românească a fost semnalul unei adevărate vânători pornită împotriva revoluționarilor, a tuturor polonezilor și a românilor care intraseră în legătură cu ei. În această privință, armata țaristă a cooperat strâns cu autoritățile locale. De regulă, ordinele pentru
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]