2,285 matches
-
deja imunocompromiși (SIDA, neoplasme ale sistemului reticulo-endotelial, corticoterapie cronică, transplantați, cei cu sarcoidoză [40]), fie la pacienți cu status imunologic normal care au fost inoculați masiv. Manifestări clinice Criptococoza pulmonară poate fi asimptomatică sau se poate manifesta nespecific: subfebră, tuse, jenă toracică, ușoară dispnee, hemoptizii, transpirații nocturne, fatigabilitate, scădere ponderală. De obicei faza acută evoluează nediagnosticată spre cronicizare și pacientul este diagnosticat cu criptococoză extrapulmonară la nivelul tegumentului, sistemului nervos central, prostatei etc. Pacienții imunodeprimați pot prezenta în faza acută insuficiență
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
se va face din nou rău în această noapte. - Il voi trezi pe soțul meu. - Se va enerva pe mine, nu mă va mai iubi. Situație - A fi singură acasă. - Magazin mare, cinematograf, mulțime. - A dormi, noaptea. Emoție - Angoasă. - Palpitații, jenă sau durere toracică. - Dificultăți respiratorii, senzații de sufocare. - Amețeli. Diacronie Date structurale posibile - Genetice: nu există tulburări în familie. - Personalitate: nu există tulburări de personalitate, a fost mereu anxioasă, are un nivel ridicat de exigență personală (nevoia de a fi
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
84 87,5 Cogniții agorafobice (CA): neliniști sociale și comportamentale neliniști fizice 25 19 10 8 60 58 Hamilton Rating Scale (HRS) 9 2 78 Figura 1. Diagramă QP agorafobie / QP sânge - răni / QP fobie socială / QP anxietate - depresie / QP jenă / CA sociale și comportamentale / CA fizice / HRS Evaluare înainte de terapie Evaluare după terapie Tabel 9. Scara de evaluare a fobiilor, a atacurilor de panică și a anxietății generalizate Sedințe 1 2 3 4 Atacuri de panică 8 8 8 6
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
trei coloane a Christinei Situație Emoții Gânduri automate restructurate Colega mea de serviciu îmi cere să lucrez în locul ei într-o duminică. Proastă dispoziție (2/10) Fac destule servicii pentru a-mi putea permite să refuz din când în când Jenă Am dreptul să refuz, motivul nu contează. Mândrie Voi profita de week-end-ul meu. Terapie de grup sau terapie individuală? Argumentele care justifică o terapie individuală - Terapeutul nu organizează nici un grup sau nici un grup nu este constituit în regiune. - Pacientul este
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
socială poate atinge o intensitate care o transformă într-o suferință și un handicap pentru pacient: se vorbește atunci despre „fobie socială”. Trei criterii delimitează anxietatea de fobia socială: intensitatea suferinței emoționale: anxietățile sociale patologice nu produc doar o simplă jenă sau un disconfort, ele generează o stare de rău intensă, cu sentimente de panică situațională sau „atacuri de rușine”; importanța evitărilor: atunci când timidul se duce - chiar neliniștit fiind - la o petrecere, dacă știe că va întâlni acolo câțiva prieteni care
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
diferiți interlocutori (comming out în legătură cu propria sa vulnerabilitate). - Să-și mărturisească limitele (terapeutul pune întrebări dificile, utilizând o enciclopedie sau un ziar). Efectuate în timpul terapiei de grup: - Să se demachieze și să asculte comentariile în legătură cu înroșirea, concentrându-se pe amplificarea jenei, acceptând-o și apoi observând diminuarea acesteia. - Să fie observată în tăcere de către grup. - Să fie observată de către ceilalți atunci când are ochii închiși. - Să se așeze foarte aproape de alte persoane. - Să mănânce în fața grupului, în mod normal, apoi deschizând gura
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Isabellei un exercițiu de susținere a privirii față în față și în tăcere. Durata expunerii este controlată de către pacientă. Impreună cu Isabelle, terapeutul lucrează asupra cognițiilor („Parcă sunt idioată, îngrozită, bizară...”), și mai ales asupra emoțiilor: Terapeutul - Acceptați starea de jenă, este normal, este un exercițiu jenant; scopul lui nu este acela de a vă face insensibilă în față privirilor, ci acela de a nu fi destabilizată de către acestea; lăsați emoția să vă facă să plutiți așa cum un val face să
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
este cald aici”) dar asumându-și simptomul într-o manieră adaptată gradului de intimitate al interlocutorului („Da, roșesc adesea atunci când sunt stresată, mă deranjează lucrul acesta dar n-am ce să fac. Voi nu aveți niciodată astfel de manifestări de jenă în societate?”. Prima secvență (observată în tăcere de către ceilalți) nu permite o diminuare stabilă a disconfortului emoțional, care se situează încă între valorile 5 și 8 pe scara SUDs de 10 puncte. Cognițiile Isabellei se învârtesc în jurul înfățișării sale („Arăt
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
apoi reîncepe „să facă urări” unui alt membru al său. Isabelle execută acest exercițiu manifestând o oarecare neliniște. Un psiholog stagiar face primul exercițiul de expunere. Ea roșește, se arată a fi stânjenită, dar în timpul debriefing-ului povestește: „Era jenant, dar jena dispare, în final”. Isabelle a reușit să observe reacțiile mai degrabă binevoitoare și amuzate ale pasagerilor care, după câteva momente, revin la preocupările lor (citesc, vorbesc, somnolează) și nu mai acordă nici o atenție evenimentului. Ea însăși efectuează de patru ori
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
informații noi prin telefon despre persoane apropiate pe care care le vedem rar, etc. Isabelle este prevenită că există posibilitatea, în lunile și anii care urmează, ca „teama să revină”, fie sub o formă foarte redusă (apariția unei stări de jenă socială neașteptată, pe care o poate controla concentrându-se asupra situației, și apoi expunându-se din nou, metodic, în zilele următoare), fie într-o formă care va dura mai mult sau va fi mai intensă, ceea ce va justifica reîntâlnirea cu
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
mod considerabil atitudinile relaționale și nu mai are un sentiment de insecuritate în cazul în care apare o amplificare a disconfortului sau un început de înroșire: ea știe să facă față acestor situații și acceptă ideea că starea sa de jenă poate fi observată fără ca acest lucru să aibă consecințe sociale grave asupra relației cu ceilalți sau părerii pe care o au aceștia despre ea. Confortul său cotidian s-a amplificat în mod evident în comparație cu sentimentele de insecuritate și eforturile de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
există un pericol, este vorba doar despre o oarecare reacție alergică excesivă, un semnal de alarmă dereglat pe care aceste exerciții mă vor ajuta să le recalibrez în mod corect. Nu este vorba decât despre teamă excesivă, doar despre o jenă excesivă. Nu este sfârșitul lumii. Dacă nu mă sperii, totul va trece”. Eforturile necesare expunerii nu sunt percepute în această situație ca acțiuni în forță ci ca un proces de învățare pe durata unei reconfigurări emoționale globale. Asocierea unor elemente
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
psihologice normale. Anxietatea socială benignă este normală și utilă, cu rol de amortizor social (a fi puțin rezervat, a ține cont de celălalt este un comportament benefic). Uneori, aceasta devine prea importantă (trac, timiditate) și se aseamănă unei stări de jenă. Alteori, în sfârșit, ea devine în mod clar patologică (fobie socială). Această stare poate fi comparată cu ceea ce se petrece în legătură cu imunitatea: această funcție de apărare naturală, dorită și adaptată, își depășește scopul în cazul alergiilor moderate (jenante) sau severe (handicapante
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
3. Perceperea fizicului propriu (experiență corporală) - Atitudini față de fizicul și de greutatea proprie (satisfacție corporală) - Variații ale greutății (greutate minimă, maximă, când, cum)? - Greutate și înălțime actuale? Greutate și înălțime ideale? 4. Reacții emoționale actuale - Bucurii? Dureri? Temeri? Senzații de jenă? Culpabilități? Senzații de dezgust? Frustrări? Regrete? Speranțe?... 5. Obiceiuri și igiena vieții - Somn? Sport? Tigări? Droguri? Consultații medicale?... - Sexualitate? 6. Alimentație - Masă (ce, când, unde, cu cine, cum)? - Preocupări alimentare? Preferințe și aversiuni alimentare? Tradiții culinare? - Comportamente alimentare speciale? Comportamente
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
primei părți a ședinței următoare; de fiecare dată când va apare nevoia imperioasă de a-și expune punctul de vedere ea își va utiliza competențele privind toleranța la suferință. In ceea ce-l privește, M.C. constată că el confundă sentimentul de jenă pe care îl trăiește în legătură cu comportamentul Doamnei T. cu o interpretare în termeni negativi a competențelor sale; el decide să-și părăsească poziția dihotomică și să caute în mod activ o abordare sintetică. Descurajare M.D., terapeutul individual al Doamnei B.
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Ceea ce am resimțit sau gândit; ceea ce o persoană apropiată a spus sau a făcut. De exemplu, un alcoolic poate bea pentru a resimți unele senzații agreabile, sau pentru a fugi de responsabilități, sau chiar pentru a evita unele senzații de jenă în relațiile sociale. Watt și Wong, 1991. A informa în legătură cu unele evenimente trecute, a-ți povesti viața. A atribui evenimentelor trecute valoarea de semnificație sau cauză a problemelor actuale. A se refugia în trecut. A se referi mereu la evenimente
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de a zecea ședință, aproximativ. Tehnica este recomandată subiecților care prezintă o conștientizare redusă a tulburării lor. Bouvard, Milliery și Cottraux, 2002. Această primă etapă se desfâșoară pe parcursul a trei ședințe. Unele gânduri se referă la alte probleme (de exemplu, jena doamnei Y la ideea că este privită, situație care o face să se gândească că este prost îmbrăcată), deci nu sunt reținute. Doamna Y cunoaște perfect regulile care trebuie respectate și ce precauții trebuie luate în cazul unei crize de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
asupra ficatului (ulcerul gastro-duodenal, constipația și diareea, cancerul gastric, parazitozele intestinale etc), obiceiurilor alimentare, toxice profesionale, antedentelor heredocolaterale (ictere congenitale, litiaza biliară, hepatite virale). Simptome: - durerea poate fi localizată în epigastru sau hipocondrul drept, cu iradiere toracică, de intensitate redusă (jenă, senzație de apărare, accentuată postprandial și după efort - hepatalgie) în hepatite cronice; violentă în abcesul și cancerul hepatic; colicative în litiaza biliară simptomatică - tulburările de tranzit însoțesc afecțiunile hepatice cu icter (constipație) și hipertensiune portală (diaree)tulburările dispeptice: modificări ale
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
externe sau fața internă a coapsei, așa cum se întâmplă în colica renală) - caracterele în timp: continuă sau intermitentă, cu durată de ore-zile, calmare progresivă (după micțiune) sau bruscă (de ex. după eliminarea unui calcul)intensitate: surdă sau sub formă de jenă, presiune, tracțiune (ptoză renală, litiaza renală latentă, TBC renală, hidronefroză, rinchi polichistic, tumori renale) sau violentă, cu paroxisme în colica renală (nefretică) - factori declanșatori: spontană sau exacerbată de mișcare, trepidații, anumite poziții, alimentație (ape minerale, deshidratare, prânzuri copioase, alimente acide
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
efecte deosebit de grave în plan fiziologic, psiho-emoțional și profesional. În plan fiziologic și psihic: depresie, scăderea motivației, scăderea energiei, fluctuații de greutate, tensiune crescută, tulburări gastrointestinale, fobii, panică, incapacitate de concentrare, dureri de cap, insomnie, sentimente de nesiguranță și neajutorare, jenă, frustrare, stări tensionate, stimă de sine scăzută etc. În plan profesional: abandon, dezinteres, dispariția motivației, întârzieri, lipsa concentrării, scăderea randamentului și a performanței, ratarea promovării, absenteism, stigmatizare etc. În România: Cunoașterea unui caz de hărțuire face ca atitudinea față de fenomen
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
calitatea de a introduce mai multă rigoare în acestă concepție etnoculturală concepută în primul rînd în avantajul Germaniei. Acesta va fi obiectivul Discursului său către națiunea germană publicat în 1807,la un an după umilitoarea înfrîngere suportată de Prusia, la Jena, în fața armatelor lui Napoleon. Pentru un om care aderase timp îndelungat la ideologia revoluționară franceză, acest discurs este ca o tresărire a sentimentului de mîndrie națională în fața invadatorului străin. Limbajul este foarte afectat, poate tocmai din acest motiv: În discursurile
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
refractar restabilise ordinea în capitală și dizolvase în decembrie 1848, adunarea democratică acordată în panica revoluțiilor din martie. Hotărîrea statului prusac impresionează în sens invers. Acesta se bazează pe resurse pe care singur și le-a creat după înfrîngerea de la Jena, anume pe reformele drastice efectuate în administrație, armată, învățămînt și societate între 1806 și 1808 sub impulsul miniștrilor care acționează în manieră forte, în spiritul despotismului luminat din epoca Luminilor. Amintim dintre aceștia pe Heinrich von Stein, eliminat în 1807
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Astfel, dacă așa cum erau Înghesuite În niște vagoane de vite și infestate cu păduchi se atenta la condiția lor de ființe umane, faptul că erau forțate să-și satisfacă necesitățile fiziologice În fața bărbaților atenta la demnitatea lor de femei. Rușinea, jena trăită de femei În aceste circumstanțe rămîne elementul central În cele mai multe dintre mărturiile lor ulterioare, ca În cazul Sofiei Magyari: Și ne-a băgat cu bărbați, cu fete, cu oameni mai bătrîni, cu toate claie grămadă acolo, nu.... nu conta
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Agresivitatea se manifestă atunci când consecințele ce rezultă de pe urma unui comportament agresiv sunt percepute de către victimă ca fiind "aversive". Ținând cont de acest lucru, putem afirma că sunt agresive nu doar atacurile fizice directe ci toate comportamentele care produc dezonoarea victimei, jena acesteia, imposibilitatea de a-și atinge scopurile sau despărțirile amoroase și afective de anumit gen. Agresivitatea se manifestă doar în raport cu ființele vii Definirea agresivității ca act intenționat împotriva unei ființe vii presupune că ținta comportamentului agresiv o poate reprezenta un
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
idei asociate cu violența atunci când individul se află într-un mediu fizic relativ "ostil". Starea afectivă indusă de un mediu puțin confortabil poate facilita sau inhiba inițierea unui comportament agresiv în funcție de modul în care individul controlează celelalte caracteristici ale situației. Jena sau disconfortul cauzate de o anumită situație îl pot determina pe individ să încerce să controleze situația prin evitare sau manipulare. Dacă aceste strategii comportamentale se dovedesc totuși imposibile sau ineficiente, comportamentele agresive se pot manifesta, cu precădere în prezența
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]