2,723 matches
-
mine, ar fi fost lucru ciudat să primim semnul legionarilor. (râde - n.n.) Noi am primit cruce de săgeți... că a auzit de undeva că szálosiștii au acest simbol. Bine, eu am acceptat, am primit, că n-am vrut să-l jignesc, că n-am vrut să încep o polemică cu el, că noi n-avem nimic comun cu ei. În orice caz, fiecare băiat a primit o amuletă... Și prima intrebare: Unde sunt amuletele? Hai! Mi-amintesc că Burchi Crăciun Florin
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Cosma, mergeți în biroul președintelui că o venit un căpitan de la Securitate și vrea să stea de vorbă cu dumneavoastră. Și așa frumos a vorbit cu mine, c-o venit ca să dau o declarație, dacă-s respectată, dacă nu mă jignește nimeni. Nu mă jignește nimeni, mi-s respectată de toată lumea-i... Și mă întreabă: Ce zic ungurii, vreau Ardealul? Că știa că-n secția noastră cei mai mulți erau maghiari. Zic: Eu n-am auzit de astea, la noi în secție nu
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
președintelui că o venit un căpitan de la Securitate și vrea să stea de vorbă cu dumneavoastră. Și așa frumos a vorbit cu mine, c-o venit ca să dau o declarație, dacă-s respectată, dacă nu mă jignește nimeni. Nu mă jignește nimeni, mi-s respectată de toată lumea-i... Și mă întreabă: Ce zic ungurii, vreau Ardealul? Că știa că-n secția noastră cei mai mulți erau maghiari. Zic: Eu n-am auzit de astea, la noi în secție nu se vorbește așa ceva. La
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
de la scară. Mama era Nicolița, și ăstea erau niște detalii pe care nu le putea da decât nenorocitul ăsta de vecin. Și zic: Domne’, dacă ai cunoaște-o mata pe mama, ai muri de rușine... Vezi de treabă, nu mă jigni, că știu că asta vreți să faceți... Ce, vrei? Să mă demoralizezi cu asta? Știu cât de cuminte e mama, domne’! Și iar m-a luat la bătaie nenorocitu’ ăla... Dar ce avea Gică Badea, vecinul, cu dumneavoastră? Eram colegul
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
ar avea cel mai adânc respect pentru mine. Împăratul ar urma acum să hotărască dacă e cazul să se ia măsuri. La Berlin și Petersburg atitudinea ar fi de asemenea împotriva noastră. Stătescu telegrafiază că nu am avut intenția să jignim Austria. După-amiaza și seara citit și scris. Marți, 1/13 decembrie Ceață groasă, cu ploaie. Dimineața Rosetti, Dabija, prefectul Poliției. Brătianu nu se simte prea bine. După-amiaza audiențe. Senatul votează adresa. Ora 6 venit Rosetti cu Chițu, care a depus
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
stins conflictul printr-o declarație a Consiliului de miniștri, prin care acesta să regrete că mesajului tronului i-a fost dat un înțeles pe care nu l-a avut și să declare că în nici un caz nu a dorit să jignească Austria etc. Kalnoky e la Pesta. Ora 2 venit iarăși Stătescu. Bălăceanu telegrafiază că proiectul de adresă a Camerei pune totul din nou în discuție. Declarația ar trebui trimisă totuși. Văcărescu la mine. Cu Elisabeta. Joi, 3/15 decembrie -2
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
de urmărire penală sau de alte instituții și sa manifeste conștiinciozitate și probitate pentru îndeplinirea serviciului încredințat. ... (2) Avocatul este obligat să respecte solemnitatea ședințelor de judecată, sa pledeze cu demnitate, fiindu-i interzis sa folosească expresii care ar putea jigni completul de judecată, pe ceilalți avocați sau părțile din proces. ... (3) Ori de câte ori este necesar, în raport cu natura și cu dificultatea cauzei, avocatul este obligat să depună note de ședința sau concluzii scrise, din proprie inițiativă sau la cererea instanței de judecată
STATUT din 18 martie 2001 profesiei de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134778_a_136107]
-
alterate ori în condițiuni nehigienice sau vinde fructe crude nerespectand prescripțiile sanitare. Art. 591. - I. Se pedepsește cu amendă dela 50 la 2.000 lei: 1. Acela care, făcînd baie în public, fără costum, se comportă astfel încît prin această jignește simțul de pudoare publică; 2. Acela care apare în public într'o stare de beție ce provoacă scandal, precum și acela care cu voință îmbată pe altul, fie procurandu-i băutură, fie făcînd prinsoare de a bea el o anumită cantitate
LEGE nr. 5 din 19 ianuarie 1948 pentru modificarea unor dispoziţiuni din codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141292_a_142621]
-
mai fi făcut iar vreo gafă îl neliniștea și pe el. • adverbul de negație nu: Până a nu fi venit el totul părea în regulă. • pronumele, personale sau reflexive: M-a cuprins dintr-odată teama de a nu-l fi jignit cu ceva... Adverbul modal și dislocă sintagma, în mod obișnuit, între auxiliar și temă: Gândul de a fi și greșit față de Mircea îl determină să plece imediat. Când sintagma este dislocată de mai multe elemente lingvistice în același timp, ordinea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
complement sau circumstanțial): „Numai undeva-n prăpăstii / un izvor mai are șoapte / și o bufniță cuvânt.” (L. Blaga) „Nu-i mai scrisesem și nici el mie.” (M. Preda) • prezența adverbului de negație nu: „Un cuvânt sau un gest pot să jignească sau nu, după felul sufletesc al celui care-l face.” (Camil Petrescu) Din structura predicatului analitic se pot subînțelege: • verbul copulativ: „Sufletul omului e ca un val - sufletul unei națiuni, ca un ocean.” (M. Eminescu), „Lumea nu-i cumu-i ci
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Absența termenului primar, enunțul de bază, poate rămâne fără consecințe asupra autonomiei enunțului secund: ș„Mi-am spus că poate el e refugiat ardeleanț (de fapt, nu știam de unde e, crezusem că e bucureștean) șși n-am vrut să-l jignesc, m-am așezat și eu în fața lui...”ț (M. Preda, Viața..., 186) sau o poate submina, până la anulare: ș„Cine sunt eu?ț fu cea întâi cugetare ce-i veni în minte.” Tipuri semanticetc "Tipuri semantice" Sub aspect semantic, prin
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nu prin ceremonii deșarte și prin vrăjile cuvintelor; că celelalte provin din născocirile oamenilor. Pe lângă aceasta făcea adeseori glume împotriva preoților; el le arunca vorbe însoțite de împ unsătura ocărilor; pe monahi îi disprețuia cu deosebire, ca și cum el ar fi jignit de privirea lor. Apoi detesta cam liber slujba ( pe care noi o numim liturghie) și o făcea cu înverșunare prin bârfeli; el căuta să dovedească că părerile lor în legătură cu Dumnezeu sunt greșite. Toate acestea jigneau pe niște oameni foarte conservatori
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
deosebire, ca și cum el ar fi jignit de privirea lor. Apoi detesta cam liber slujba ( pe care noi o numim liturghie) și o făcea cu înverșunare prin bârfeli; el căuta să dovedească că părerile lor în legătură cu Dumnezeu sunt greșite. Toate acestea jigneau pe niște oameni foarte conservatori ai slujbelor lor religioase. Căci sprijinindu-se pe așezămintele și credințele strămoșilor, ei în vățaseră să adore pe Dumnezeu mai mult din superstiție decât pe baza unei doctrine. El dobora la pământ chipurile lui Dumnezeu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
sau stare emoțională să fie dobîndită sau dezvoltată în copil la timpul ei și prin proprie activitate, în conformitate cu psihologia vîrstei, apoi, ca o preocupare tot atît de importantă, găsim la el pe aceea, ca mijloacele întrebuințate de educator să nu jignească simțul libertății copilului, pentru ca acesta să nu se simtă oprimat, prizonier, fie că este vorba de educația inteligenței ori de aceea a sentimentelor sau a voinței."148 Principiul educației negative nu a fost interpretat eronat de toți pedagogii. Mulți dintre
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
de câte ori are ocazia. L-am ascultat mulțumindu-le ortacilor care plecau către casă, în văzul nostru al tuturor, pentru ce au făcut spre liniștea țării și mi-am zis: Orice s-ar spune, nu intelectualii sunt cei care i-au jignit pe mineri, ci aceia care i-au luat de la munca lor grea pentru care se bucurau de respectul nostru al tuturor și i-au pus să umble cu bâte și cu cozi de topor ca să atace femei și copii și
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
eu cred păsările sunt ca îngerii și că asimilarea plecărilor numeroase din ultimii ani ai dictaturii cu migrația acestora în țările calde, pentru a nu-și risca viața rămânând într-un climat greu de suportat, nu era de natură să jignească pe cineva. Oricum, discuția aceea a avut darul de a lămuri anumite lucruri și nu a dus la o ruptură între cei ce am participat la ea, așa cum se întâmplă de obicei. Spun asta pentru că, ulterior, Mircea Iorgulescu m-a
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
o cronică literară: „Stahanovismul amorului”. Dar, după ce am citit și textul la care se referea, mi-am revenit. De vreme ce autoarea cărții socotește memoria un fel de zestre care trebuie apreciată la justa ei valoare și, eventual, mărită, cred că am jigni-o dacă am trece peste amorurile sale, povestite cu lux de amănunte, ca și cum nu ar fi existat. Ce mi se pare totuși de neacceptat este faptul că Nina Cassian nu amestecă realitatea cu ficțiunea doar când e vorba despre viața
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
poate fi privită ca o altă teorie paralelă sau în contrapartidă cu cea creaționistă. Darwin nu și-a propus să se "certe" cu Dumnezeu, el afirmând foarte clar: Nu există niciun motiv întemeiat ca ideile expuse în acest volum să jignească sentimentele religioase ale cuiva"132. Darwin rezolvă întrebarea privind veriga lipsă fără a-l supăra pe Dumnezeu. Cu toate acestea, Darwin ne face cu ochiul de pe umărul lui Dumnezeu și ne provoacă. Fără a răspunde la întrebarea filosofică ultimă " Cine
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
soacră-mea. Avea o biată găină pe care n-o putea îngriji singur, așa că o ținea la soacră-mea. Nu accepta nici un fel de ajutor și soacră-mea, ca totuși să-l ajute și, în același timp, să nu-l jignească, mi-aduc aminte că punea în cuibarul găinii în fiecare zi câte două-trei ouă, încât proprietarul rămânea uluit ce bună găină are. Avea aceste candori... Deci șeful a depus garanție, a spus: „Dacă prietenul meu a promis că se întoarce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
ai guvernului, Nicolae Golescu și Lascăr Catargi, încercau imediat să menajeze orgoliile ieșenilor, cerând, într-o notă telegrafică trimisă lui D. Ghica din Iași, la 4 aprilie, revocarea comisarilor din județele Moldovei pe motiv că: "Cei mai mulți prefecți s-au simțit jigniți de numirea comisarilor, care adesea luau alte măsuri decât prefecții și produc confuzii". Această hotărâre avea să fie luată pe 5 aprilie 493. Implicarea unor supuși ruși, precum Constantin Moruzzi, provoca un schimb de scrisori între prefectul județului Iași și
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
fie luată pe 5 aprilie 493. Implicarea unor supuși ruși, precum Constantin Moruzzi, provoca un schimb de scrisori între prefectul județului Iași și consulul rus care, evident, nega orice legătură cu desfășurarea evenimentelor amintite. Chiar dacă cel din urmă se considera jignit de unele aluzii ale funcționarului român amintit, argumentele sale erau puțin credibile atâta timp cât, în cursul dezbaterilor de la Paris, reprezentantul Rusiei, Budberg, sprijinise insistent solicitarea Porții de revenire la situația anterioară anului 1859, dar și interzicerea alegerii unui prinț străin. Deranjat
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
României pentru renunțarea la forma articolului amintit nu exista. Guvernul preocupat de limitarea incidentelor asigura imediat protestatarii și nu doar pe ei de faptul că nu intenționa "să dea țara evreilor, nici a le da drepturi care să atingă, să jignească cât de puțin interesele românilor". Presiunea exercitată prin mișcarea din Moldova, dar și prin demonstrațiile din București își atinsese scopul 621. Până la votul final asupra acestui subiect, dezbaterile din Parlament continuau în aceeași linie a pericolului pe care l-ar
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
și metafora nu au mai fost posibile În peisajul autohton s-a refugiat În literatura pentru copii. Tema morții revine frecvent mai ales În scrierile În proză. Aborda acest subiect În felul omului robust, echilibrat „Moartea nu mă Îngrozește. Mă jignește.” Când tumora medulară de care suferea Îi alterase grav echilibrul static și mersul, mi-a spus Într-o zi În felul său degajat: „Acestă neputință este o pomană a Celui de Sus - ca să ajung cât mai greu În rai, În urma
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
că este o obsesie pentru el. Știe că banii îi dădea derbedeului de Bébert, că pe el îl iubea cu adevărat, că de el doar profita. Ea continuă să fie tot mai revendicativă, tot mai costisitoare, cu orice prilej îl jignea că este urât și schilod, și umbla noaptea prin Paris după clienți. După un timp, au început să se inversese rolurile. Henri încerca să se detașeze de relația cu ea, Marie a început să-l îmbie, să-l incomodeze cu
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a întors în stabiliment, rugând-o pe patroana Emma Eduardova s-o reprimească. La înmormântarea Jeniei, tânărul Soloviov, sincer îndrăgostit, a venit s-o ceară în căsătorie pe Liubka dar ea, speriată că va fi iar mințită, l-a alungat, jignindu-l. A venit vremea în care s-a hotărât asanarea locurilor de pierzanie, bordelurile s-au desființat. Drept urmare, unele locatere au învățat meserii, altele, între timp, au murit, altele s-au sinucis, altele, printre care și Liubka, au hoinărit vagaboande
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]