13,535 matches
-
n-au vrut să jure, fără cât au zis că va da jăluitoarii taleri 15”. Dar „jăluitoarea” a pretins 30 de taleri. Conchide mitropolitul (anaforaua este din 12 iulie 1779): „Ci, la aceasta, fiindcă numitu pârât s-au apărat de jurământ, ni să pare a fi făcută după orânduială la judecata medelnicerului Costandin...”, neuitând să adauge că decizia finală „rămâne la cea desăvârșită hotărâre a mării tale”. într-o lume a bărbaților, Alexandru Ipsilanti („voievod i gospodar Zemle Vlahiscoiu”) o nedreptățește
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Domnia ei să pecetluiască, nici putea să o dea la altul, ci domnialui spătariul o au luat și au pecetluit. Ci de vreme ce a aflat Măria Sa Vodă de acea carte, m-a chemat pre mine și m-a pus la greu jurământ, ca să spuiu cu dreptate. Deci eu, văzând înfricoșatul jurământ și mai vârtos văzând că vine lucrul la scandal și de zic și adeverez cu această carte că scrisoarea care am făcut, s-a scris precum adeverez mai sus, cum că
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
la altul, ci domnialui spătariul o au luat și au pecetluit. Ci de vreme ce a aflat Măria Sa Vodă de acea carte, m-a chemat pre mine și m-a pus la greu jurământ, ca să spuiu cu dreptate. Deci eu, văzând înfricoșatul jurământ și mai vârtos văzând că vine lucrul la scandal și de zic și adeverez cu această carte că scrisoarea care am făcut, s-a scris precum adeverez mai sus, cum că domnialui spătariul m-au învățat și am scris. Ștefan
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Teja Singh este proclamat comandant‑șef al forțelor armate" Lal Singh a fost proclamat vizir, iar Teja Singh - comandant-șef al trupelor armate. Fiecare dintre sikhși primi guri pershaut (pâine sfințită) la summud (mormântul familiei regale), unde au depus cu toții jurământ - mahomedanii pe Coran, iar hindușii pe apa Gangelui. Astrologii găsiră o zi favorabilă, În care, fără nici o Întrunire diplomatică, armata a pornit marșul. Englezii, deși erau la curent cu toate tulburările și confuziile care se petreceau În țara vecină, n-
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
1949 (19752). Oricum, mai important rămâne mesajul umanist al medicinei grecești și indiene clasice, cf. Arion Roșu, „Déontologie médicale et orthodoxie brahmanique”, Sanskrit and World Culture, Berlin, 1985, pp. 574-582, articol În ale cărui concluzii se arată că până și jurământul hipocratic a fost considerat de unii ca fiind de origine indiană. Pentru influențele asupra medicinei indiene dinspre Europa, vezi și cele două exemple (siriac și arab) din William Fortenbaugh, Georg Wöhrle (hrsg.), On the Opuscula of Theophrastus. Akten der 3
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
colaborare) din Feodor Gladkov, Lev Kassil, Móra Ferenc, Aleksandr Ceakovski, Hans Leberecht, Herbert Nachbar, Aleksandr Iakovlev, Sigurd Hoel. SCRIERI: Primăvara lui Crișan, București, 1949; Minunatele isprăvi ale lui Păcală, București, 1950; Prin foc și pară, București, 1971. Traduceri: Feodor Gladkov, Jurământul, pref. Pompiliu Constantinescu, București, 1945 (în colaborare cu K. Rima); Lev Kassil, Dragii mei copii..., București, 1946 (în colaborare cu Natalia Petrușevici); Móra Ferenc, Viclenescu-Șterpelici, București, 1958 (în colaborare cu I. Tâmpănaru); Aleksandr Ceakovski, Căile pe care le alegem, București
SARBULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289497_a_290826]
-
epoca marilor pasiuni, care au stăpânit Evul Mediu”. Personajele, cu excepția lui Seneslau, sunt imaginare și, mai toate, conturate izbutit. Protagonistul este un vlah din Câmpia Dunării, originar, ca toți vlahii din zonă, din Transilvania. Narațiunea este ritmată de acțiune: călcarea jurământului de castitate de către un crijac, o aventură amoroasă mistuitoare, năvăliri tătare, tâlhării făptuite de țigani, evenimente înfățișate realistic, dar și cu o aură de mister - toate alcătuiesc substanța densă a unui roman captivant, scris de un autor „care nu putea
SLATINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289717_a_291046]
-
rămâne doar șef al Partidului Conservator. Aceasta se realizează În urma unui consiliu de miniștri ținut la Castelul Peleș la 6/18 iulie 1900. A doua zi noul guvern, În care președintele Consiliului de Miniștri era și ministrul de Finanțe, depune jurământul. Guvernul Carp se bucura de Încrederea Vienei și Berlinului unde se credea că va rezolva și problema evreiască din România (În urma crizei, cercurile evreiești europene au Încercat din nou să ridice problema drepturilor politice pentru evreii din România și să
REGELE CAROL I ŞI CRIZA FINANCIARĂ DIN ROMÂNIA (1899-1902). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
model actele constituționale românești anterioare și mai puțin constituția belgiană, cum, fără motive, se afirmă de necunoscători, a fost trimis Adunării deputaților, la 1/13 iulie 1866. El n-a putut fi adoptat până la 10 mai, așa Încât Carol a depus jurământul pe Statutul lui Cuza, aflat Încă În vigoare. Întocmită În totalitate de către instituțiile statului român și fără avizul puterilor garante, Constituția din 1866, promulgată la 1/13 iulie, reprezintă un act de autoritate prin felul În care a fost elaborată
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
reprezentantul Rusiei au Început Încă din februarie 1897 <ref id="92">92 Sorin Liviu Damean, op. cit., p. 249. </ref>, aspect confirmat și de către Carol I În aprilie același an Într-o scrisoare trimisă către fratele său, Fritz von Hohenzollern: „sub jurământ de tăcere pot să-ți comunic ca În iunie voi călători la Sankt Petersburg ca să-mi fac vizita. Sper ca greutățile interne pe care le aș putea avea cu guvernul meu, ce are mulți dușmani, să nu se interpună intențiilor
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
fi transpus din greacă, în proză, parțial și în versuri, Erotocritul, după Vincenzo Cornaros. Lirica sa este în întregime erotică, omagială, conturând în stihuri învăpăiate și totuși conceptuale portretul „stăpânei”, destăinuind ceva din „cazna nespusă” și plăcerea chinului, transmițând mesaje, jurăminte de statornicie și de ,,robie” veșnică. Motivele se trag de la poezia universală a iubirii (Anacreon, Sappho, Petrarca, Ronsard, din ,,mica poezie” franceză a secolului al XVIII-lea, din barocul italian sau din lirica neoanacreontică greacă) și se contopesc, prin intermediul cântecului
VACARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290402_a_291731]
-
de șantiere din Galați și București. Ca scriitor, debutează în 1974, la „Familia”, iar prima carte, Ulise, alte întâmplări, îi apare în 1977. Mai colaboreză la „Orizont”, „Poesis” ș.a. Productiv, S. scrie poezie - Ulise, alte întâmplări, Monologul de purpură (1981), Jurământ de măr (1982), Nedespărțirile (1990) Legea apei în deșert (1998), Vindecarea prin cuvânt (2003) ș.a., proză scurtă - Cine trece primul pe pod (1982), Dacă privim în ochi privighetoarea (1989), Războiul îndrăgostiților (1999), roman - Preavizul (1984), Dansul iederii (1987), Cartea secretelor
STRATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289972_a_291301]
-
cu îndatoriri curente, vizite, conversații, îmbolnăviri, spitalizări, decese, căsătorii, nu fără ca naratorul să noteze și stări de conștiință ale personajului, precis circumstanțiate. SCRIERI: Ulise, alte întâmplări, București, 1976; Monologul de purpură, București, 1981; Cine trece primul pe pod, București, 1982; Jurământ de măr, București, 1982; Preavizul, București, 1984; Dansul iederii, București, 1987; Dacă privim în ochi privighetoarea, București, 1989; Nedespărțirile, București, 1990; Salut, Basarabia!, București, 1991; Cartea secretelor, București, 1995; Darul nebunilor, București, 1996; Cui îi vine rândul, București, 1997; Iubiri
STRATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289972_a_291301]
-
Geo Vasile, București, 2001; Moștenitorii blestemului, București, 2002; Vindecarea prin cuvânt, București, 2003. Repere bibliografice: Adrian Popescu, „Ulise, alte întâmplări”, ST, 1977, 5; Al. Cistelecan, „Ulise, alte întâmplări”, F, 1977, 7; Voicu Bugariu, Povestiri atrăgătoare, LCF, 1982, 34; Costin Tuchilă, „Jurământ de măr”, LCF, 1983, 40; George Pruteanu, Romane și însăilări, CL, 1985, 4; Nicoleta Ghinea, Despre naivitate, RL, 2000, 25; Șerban Codrin, Personalia. Dicționar al personalităților ialomițene, Constanța, 2002, 143; Vasile, Proza, 267-271; Vasile, Poezia, 261-263. D.Mc.
STRATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289972_a_291301]
-
acțiune suverană a României independente” <ref id="53"> 53 Ibidem, vol. II, partea II-a, doc. nr. 9, p. 10.</ref>. A doua zi, 10 mai 1877, aniversarea a 11 ani de la sosirea lui Carol I În Capitală și depunerea jurământului În calitate de Domnitor al României, independența capătă consacrarea oficială, membrii Guvernului și reprezentanți ai Parlamentului felicitându-l pe Suveran. Astfel, data de 10 mai dobândea o dublă semnificație: instituirea dinastiei străine, În persoana lui Carol I, și proclamarea independenței. În fața Parlamentului
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
Universului”, s-a constituit pe acest temei. El este solidar cu „armonia armoniilor”, care este tetraktys, adică suma primelor numere întregi - socotite numere sacre: 1+2+3+4 = 10. Tetraktys este tetrada divină, esența esențelor 49. Hieros Logos dezvăluie că jurământul pitagoreic nu se făcea pe Zeus Olimpianul, așa cum făceau toți elenii, ci pe tetraktys, adică pe esența divinității 50. Acest delir bazat pe „numere perfecte” s-a extins și în explicarea celorlalte aspecte ale vieții și ale lumii 51. Este
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
vers este nómo hos diakeitai (nómo w”" diakeitai = „rânduit de lege”), adică stabilite printr-o datină de sorginte divină. Nomos pitagoreic era sinonim cu „poruncă anankeică”. A doua poruncă din Chrysa épe instituia obligativitatea lui sebou horkon (sebou o(rkon = „jurământul sfânt”). Hieros Logos avea funcția de a stabili sacral misiunea, principiile de organizare și metodele învățământului matematic și acusmatic. În chip ciudat, neofiții nu jurau pe zei, ci pe paradonta tetraktys-ului (paradonta tetraktón), adică pe o tradiție instituită pe Pitagora
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
trăsătură a omului înțelept care resimte, venerează ho phýsei... sébon tén diken (o( fuvsei... sevbwn thvn dikhn), adică venerează, „dintr-un imbold al firii, dreptatea”. A doua poruncă privește respectarea a ceea ce pitagoreicii numeau sebou horkon (sebou o(rkon), adică „jurământul pitagoreic”. Era vorba despre o regulă restrictivă, similară celei mozaice, cuprinsă în Decalogul veterotestamentar („Să nu juri invocând, mereu, zeii nemuritori”). Altfel spus, gesturile celui care jură, precum și cuvintele folosite fiind sacramentale, nu trebuie puse necontenit sub oblăduirea zeilor. Sebou
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
vorba despre o regulă restrictivă, similară celei mozaice, cuprinsă în Decalogul veterotestamentar („Să nu juri invocând, mereu, zeii nemuritori”). Altfel spus, gesturile celui care jură, precum și cuvintele folosite fiind sacramentale, nu trebuie puse necontenit sub oblăduirea zeilor. Sebou horkon („respectarea jurământului”) stabilește ierarhia riguroasă a instanțelor de cult din tradiția orfică și pitagoreică: (I) zeii, (II) eroii, (III) daimonii, (IV) părinții. Iată aceste „porunci fundamentale”, care au și valoarea unor axiome curriculare: „Pe zeii nemuritori cinstește-i mai întâi cum e
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
tradiția orfică și pitagoreică: (I) zeii, (II) eroii, (III) daimonii, (IV) părinții. Iată aceste „porunci fundamentale”, care au și valoarea unor axiome curriculare: „Pe zeii nemuritori cinstește-i mai întâi cum e rânduit de lege (nómw w”" diakeitai)/ Și respectă jurământul (sebou oJrkon). Apoi cinstește eroii străluciți;/ venerează daimonii pământului, săvârșind întocmai rituri legitime;/ părinții tăi cinstește-i și rudele apropiate” (traducere de Mihai Nasta, după textul cuprins în „Bibliotheca Teubneriana”, în volumul Theognis: PS.-Pythagoras, PS.-Phocylides, Chares, Anonymi Aulodia
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
tradiției antice de către pitagoreici. Pentru antici, numărul perfect era așa-numitul teleion (tevleion), alcătuit din pentadele reprezentate de degetele celor două mâini. Decada pitagoreică are ca esență nu pentada, ci tetrada triunghiulară. 50. S-au păstrat două variante ale bizarului jurământ pitagoreic. Prima a fost consemnată de Aëtius (I, 3, 8) și reprodusă în Diels-Kranz, op. cit., vol. I: „Da, jur pe cel ce a dăruit seminției noastre tetraktys-ul,/ Număr ce cuprinde izvorul și rădăcina veșnic curgătoarei naturi”. A doua variantă se
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
tetraktys-ul/ Izvor al etern curgătoarei naturi”). Ambele formule fac aluzie la Pitagora, nu la Zeus, pe care îl consideră întemeietor de tradiție (paradónta), ca părinte al tetraktys, dar și ca „izvor al naturii etern curgătoare”. Ultima locuțiune sugerează că odată cu jurământul începe inițierea în doctrina pitagoreică a metempsihozei, a sufletului nemuritor. În loc de yucav („suflet”) însă, cealaltă variantă folosește expresia a(meter hv genehv („seminției noastre, neamului omenesc”) și trimite la cele patru stihii ca „rădăcini” ale naturii generative. Asimilarea lui Pitagora
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
soseau a pueritia („din copilărie”) sau în pubentibus annis („la anii pubertății”)14. Toți veneau însă ca tineri vasali palatini „supuși (obsequium) regelui”, „încredințați (commendati) regelui” și „hrăniți (nutriti) de către rege”15. Pare sigur că depuneau față de rege și vechiul jurământ germanic de supunere și credință, vestitul truste 16, prin care se crea antrustionul regal; acesta era un corp militar religios aflat în imediata apropiere a monarhului, „garda regală nobiliară”, care trebuia să-l apere pe rege cu prețul vieții și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
același timp, „supușii” (absezii) regali: In obsequium gloriosi regis Gunthramni deputatur a patre („Este încredințat de către tată întru ascultarea slăvitului rege Gunthram”) (în Monumenta Germaniae Historica, Scriptores Rerum Merovingicarum, vol. IV, p. 190, Hanovra, Leipzig, 1826). 16. Despre vestitul antrustion, jurământul germanic de credință pe care tinerii aduși la curtea regală îl depuneau, găsim dovada clară în „viața” unui anume Eligius: Me presente, nescio quam ob causam nisiquod facile datur intelligi fidelitas obtento dum apud regem puerulos habiterem... ut (Eligius) donaret
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
nescio quam ob causam nisiquod facile datur intelligi fidelitas obtento dum apud regem puerulos habiterem... ut (Eligius) donaret sacramentum („În prezența mea, nu știu din ce cauză, în afară de faptul că se dă ușor a înțelege de către cel care a primit jurământul de credință pe când, mic copil, locuiam la rege... ca Eligius să depună jurământul de credință”) (în Monumenta Germaniae Historica, Scriptores Rerum Merovingicarum, vol. IV, p. 673). De asemenea, găsim detalii revelatoare la Guilhiermoz, op. cit., p. 428. La J. Calmette („Le
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]