28,495 matches
-
ca neîntemeiată. În acest sens, se arată că textele criticate nu încalcă dispozițiile constituționale invocate, întrucât lăsarea la aprecierea instanței de judecată a împrejurării dacă există dovezi temeinice de îndreptare ține de natura instituției liberării condiționate. Se face trimitere la jurisprudența constantă a Curții Constituționale în materia analizată și se arată că nu există împrejurări noi de natură a determina modificarea acestei jurisprudențe. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 31 august 2018, pronunțată
DECIZIA nr. 63 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257385]
-
a împrejurării dacă există dovezi temeinice de îndreptare ține de natura instituției liberării condiționate. Se face trimitere la jurisprudența constantă a Curții Constituționale în materia analizată și se arată că nu există împrejurări noi de natură a determina modificarea acestei jurisprudențe. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 31 august 2018, pronunțată în Dosarul nr. 15.735/215/2018, Tribunalul Dolj - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 100 alin. (1
DECIZIA nr. 63 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257385]
-
că, în cauza în care a fost invocată prezenta excepție de neconstituționalitate, pe baza probelor existente la dosar, autorul acesteia nu a putut beneficia de liberarea condiționată, deși îndeplinea toate condițiile prevăzute de lege. ... 13. Se arată, totodată, că, potrivit jurisprudenței instanțelor, în aprecierea conduitei persoanei condamnate, judecătorul trebuie să aibă în vedere perioada de timp în care aceasta s-a aflat în executarea pedepsei privative de libertate, întrucât numai astfel se poate ajunge la realizarea rolului pedepsei și se poate
DECIZIA nr. 63 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257385]
-
în vedere perioada de timp în care aceasta s-a aflat în executarea pedepsei privative de libertate, întrucât numai astfel se poate ajunge la realizarea rolului pedepsei și se poate urmări măsura îndeplinirii funcțiilor acesteia. Se susține că, potrivit aceleiași jurisprudențe, gravitatea faptelor pentru care persoana a fost condamnată se reflectă și în fracția de pedeapsă pe care aceasta a avut-o de executat pentru a putea solicita liberarea condiționată și că în pronunțarea soluției liberării condiționate un rol important trebuie
DECIZIA nr. 63 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257385]
-
alin. 1 din Codul penal din 1969, expresia „poate fi eliberat“ neputând fi echivalentă cu „dreptul discreționar al judecătorului de a dispune“, astfel cum susține autorul excepției. ... 26. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina schimbarea acestei jurisprudențe, atât soluția, cât și considerentele deciziilor mai sus invocate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 27. Distinct de jurisprudența mai sus invocată, Curtea constată că, potrivit art. 97 alin. (1) și (2) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor
DECIZIA nr. 63 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257385]
-
a dispune“, astfel cum susține autorul excepției. ... 26. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina schimbarea acestei jurisprudențe, atât soluția, cât și considerentele deciziilor mai sus invocate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 27. Distinct de jurisprudența mai sus invocată, Curtea constată că, potrivit art. 97 alin. (1) și (2) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 63 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257385]
-
potrivit art. 20 alin. (1) din Constituție și prin prisma dispozițiilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 34. Pentru a pronunța această soluție, Curtea a avut în vedere jurisprudența sa din materia procesual penală, respectiv Decizia nr. 633 din 12 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1020 din 29 noiembrie 2018, paragrafele 461-467, prin care a constatat neconstituționalitatea soluției legislative potrivit căreia exista obligația
DECIZIA nr. 279 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257321]
-
alin. (1) din Codul de procedură civilă este neconstituțională. ... 36. Totodată, pentru a întări această soluție, prin Decizia nr. 832 din 9 decembrie 2021, precitată, paragrafele 32-38, Curtea a efectuat un test de proporționalitate, astfel cum a fost dezvoltat în jurisprudența sa, prin care a reținut că, deși legiuitorul și-a propus un scop legitim (redarea tuturor elementelor descriptive ale mărturiei pentru ca mijlocul de probă întocmit să fie complet), o asemenea soluție legislativă, deși adecvată scopului urmărit, nu este necesară
DECIZIA nr. 279 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257321]
-
camerei preliminare, în condițiile art. 345 alin. (1) din Codul de procedură penală - norma procesual penală criticată nu contravine dispozițiilor constituționale referitoare la dreptul la un proces echitabil. ... 19. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a modifica această jurisprudență, atât soluția, cât și considerentele deciziilor mai sus invocate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al
DECIZIA nr. 134 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257437]
-
în dispozitivul încheierii de sesizare, dar nici nu au fost analizate în considerentele acesteia pentru a se aprecia existența unei cauze de inadmisibilitate care să conducă la respingerea sesizării Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate având acest obiect. Or, în jurisprudența instanței constituționale (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 244 din 6 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 529 din 6 iulie 2017, paragraful 16, Decizia nr. 775 din 7 noiembrie 2006, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 161 din 22 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257333]
-
și Drumuri Naționale din România - S.A., în timp ce altor entități nu le este permis acest lucru, creându-se astfel o situație discriminatorie față de celelalte persoane juridice. Cu privire la critica formulată în această manieră, Curtea reține că în jurisprudența sa, a subliniat că, potrivit Legii fundamentale, principiul egalității se referă la egalitatea în drepturi a cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, iar nu la egalitatea între persoane juridice și autorități publice. În acest sens sunt, de exemplu
DECIZIA nr. 163 din 22 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257494]
-
neremunerată doar în faza executării pedepsei exclude, de plano, inculpatul de la beneficiul unei sancțiuni penale adecvate, pentru motivul că, de regulă, imposibilitatea executării pedepsei amenzii se constată doar în faza executării hotărârii judecătorești de condamnare. Se arată că, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a consacrat principiul accesului necondiționat al persoanelor condamnate la anumite instituții de drept penal, indiferent de disponibilitățile financiare ale acestora, făcându-se trimitere la Decizia Curții Constituționale nr. 463 din 13 noiembrie 1997. În acest sens, se
DECIZIA nr. 126 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257493]
-
drept. Curtea a reținut că stabilirea unor reguli speciale de procedură în cazul judecării plângerii împotriva ordonanței procurorului de neurmărire/ netrimitere în judecată este realizată de legiuitor în exercitarea competenței sale constituționale și nu încalcă accesul liber la justiție. Potrivit jurisprudenței Curții, legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, precum și modalitățile de exercitare a drepturilor procedurale, principiul accesului liber la justiție presupunând posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a utiliza aceste proceduri, în formele și
DECIZIA nr. 62 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257492]
-
justifică reglementarea în privința acestora a unui regim diferit, din perspectiva probelor care se impun a fi administrate cu ocazia soluționării acestor plângeri de către judecătorul de cameră preliminară. În acest sens, Curtea Constituțională a reținut, în repetate rânduri, în jurisprudența sa, că principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite, motiv pentru care el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite (Decizia Plenului Curții
DECIZIA nr. 62 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257492]
-
excluse nu mai pot fi avute în vedere la judecarea în fond a cauzei, nu reprezintă altceva decât o reflectare a exigențelor dreptului la un proces echitabil. ... 24. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât soluția, cât și considerentele deciziilor mai sus invocate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al
DECIZIA nr. 62 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257492]
-
apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale sunt aplicabile și procedurii de cameră preliminară, deci unei proceduri penale care nu ține de soluționarea pe fond a cauzei, dreptul de acces la o instanță urmează a fi apreciat și din perspectiva jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului. În acest context, sunt invocate Hotărârea din 7 mai 2002, pronunțată în Cauza McVicar împotriva Regatului Unit, paragraful 46, și Hotărârea din 15 februarie 2005, pronunțată în Cauza Steel și Morris împotriva Regatului Unit, paragraful
DECIZIA nr. 138 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257375]
-
art. 281 alin. (1) lit. e) și f) din Codul de procedură penală, instanța prin care se exercită funcția de judecată prevăzută de art. 3 alin. (1) lit. d) din același cod nu se mai încadrează în definiția dată prin jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, conform căreia prin „instanță“ se înțelege un organism judiciar cu plenitudine de jurisdicție care trebuie să exercite un control complet de legalitate și care trebuie să fie competent să examineze toate chestiunile de fapt și
DECIZIA nr. 138 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257375]
-
motivării proiectelor de acte normative din Legea nr. 24/2000. El apreciază că derularea procesului legislativ nu poate fi obstrucționată de eventuala lipsă a avizului solicitat; în schimb, este obligatorie solicitarea acestuia autorității avizatoare. ... 7. În susținerea motivării excepției, autorul menționează jurisprudența Curții Constituționale potrivit căreia prin nesolicitarea avizului Consiliului Economic și Social, aviz de natură legală, a fost încălcat art. 1 alin. (5) raportat la art. 141 din Constituție, fiind reținută, totodată, și încălcarea art. 1 alin. (3) din Constituție (Decizia
DECIZIA nr. 216 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257539]
-
Economic și Social în procesul de elaborare a Legii nr. 136/2020. ... 19. Constatarea că Parlamentul nu a încălcat art. 141 din Constituție în procesul de elaborare a Legii nr. 55/2020 și, respectiv, a Legii nr. 136/2020 este în consonanță cu jurisprudența Curții Constituționale, care consacră obligativitatea solicitării avizului Consiliului Economic și Social în procesul de elaborare a reglementărilor primare, deopotrivă legi și ordonanțe ale Guvernului (a se vedea, exemplificativ, Decizia nr. 681 din 6 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 216 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257539]
-
Secția a II-a civilă și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.593D/2021. ... 2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale, pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 25 noiembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 18.293/299/2020, Judecătoria Sectorului 1 București - Secția
DECIZIA nr. 48 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257550]
-
a remedia situația juridică a inculpatului, dar și de a oferi acestuia posibilitatea de a beneficia în continuare de amânarea aplicării pedepsei, ceea ce nu ar mai fi posibil dacă pentru infracțiunea nou-descoperită a fost aplicată o pedeapsă. ... ... V. Examenul jurisprudenței în materie V.1. Jurisprudența națională relevantă În materialul transmis de curțile de apel au fost indicate hotărâri judecătorești relevante pentru problema de drept ridicată în speță. Consacrarea opiniei majoritare se regăsește în următoarele hotărâri: – Sentința penală nr. 1.063 din 12
DECIZIA nr. 30 din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257308]
-
din partea instanței supreme, iar soluționarea pe fond a contestației cu care a fost învestit Tribunalul Cluj - Secția penală nu depinde de lămurirea chestiunii ce face obiectul prezentei sesizări. Astfel, sub acest din urmă aspect, este de menționat că, în jurisprudența sa, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a statuat asupra înțelesului ce trebuie atribuit sintagmei „problemă de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei“, arătând că „admisibilitatea sesizării în vederea pronunțării unei
DECIZIA nr. 30 din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257308]
-
nr. 170 din 21 februarie 2022 și nr. 1 din 27 ianuarie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 3 martie 2022. Din modalitatea de definire a acestei cerințe de admisibilitate a sesizării consacrate în jurisprudența constantă a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală reiese că relația de dependență dintre interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin intermediul mecanismului de unificare a practicii judiciare reglementat de art. 475 și
DECIZIA nr. 30 din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257308]
-
Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 3.411D/2019 la Dosarul nr. 2.542D/2019, care a fost primul înregistrat. ... 6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate și menținerea jurisprudenței instanței de control constituțional. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele: 7. Prin Încheierea din 12 septembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.321/310/2018, Curtea de Apel Ploiești - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie
DECIZIA nr. 113 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257510]
-
cele de respingere a recuzării sunt definitive la data pronunțării, justificarea opțiunii legiuitorului fiind, în principiu, aceea de a împiedica părțile să abuzeze de instituția recuzării pentru a amâna momentul pronunțării unei soluții în cauză. ... 22. Totodată, în acord cu jurisprudența sa anterioară, Curtea a reținut că, potrivit Constituției, legiuitorul este unica autoritate competentă de a reglementa procedura de judecată, cazurile în care ședințele de judecată nu sunt publice, precum și căile de atac și condițiile exercitării acestora. Așa încât Curtea
DECIZIA nr. 113 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257510]