66,303 matches
-
de români autorul lasă deoparte orice patos. Îndepărtarea de țară nu-l împiedica să citească presă culturală românească, să judece evenimentele cu care e tot timpul la curent (aflăm gânduri chiar și despre fenomenul Caritas). Ultima parte a cărții cuprinde jurnalul de după întoarcerea în țară. Stilul nu se schimbă; autorul consemnează cu un umor caracteristic cât de prost se vinde Paradisul derizoriu, citește cronici la propriile cărți și într-un târziu:"Mă apuc să bat la mașină, în formă definitivă, ne
O plimbare cu galera by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/18002_a_19327]
-
întoarcerea în țară. Stilul nu se schimbă; autorul consemnează cu un umor caracteristic cât de prost se vinde Paradisul derizoriu, citește cronici la propriile cărți și într-un târziu:"Mă apuc să bat la mașină, în formă definitivă, ne varietur, jurnalul de față, început în ^93, încheiat aici". Este unul din puținele momente în care aflăm câte ceva despre datarea exactă a jurnalului; explicația o aflăm într-un pasaj-cheie: "Mă întreb dacă mi s-a format privirea asta din cauza meseriei de profesor
O plimbare cu galera by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/18002_a_19327]
-
cronici la propriile cărți și într-un târziu:"Mă apuc să bat la mașină, în formă definitivă, ne varietur, jurnalul de față, început în ^93, încheiat aici". Este unul din puținele momente în care aflăm câte ceva despre datarea exactă a jurnalului; explicația o aflăm într-un pasaj-cheie: "Mă întreb dacă mi s-a format privirea asta din cauza meseriei de profesor, în care anii se suprapun, aproape se repetă, încât se contopesc". De aceea, până la urmă, cartea de față rămâne un jurnal
O plimbare cu galera by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/18002_a_19327]
-
jurnalului; explicația o aflăm într-un pasaj-cheie: "Mă întreb dacă mi s-a format privirea asta din cauza meseriei de profesor, în care anii se suprapun, aproape se repetă, încât se contopesc". De aceea, până la urmă, cartea de față rămâne un jurnal. Chiar dacă e rescris, chiar dacă e "cenzurat" în tot felul, e, se pare, singurul mod de a-i smulge niște "însemnări zilnice" lui Livius Ciocârlie.
O plimbare cu galera by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/18002_a_19327]
-
înscrie - ca o revanșa - și apariția noii sale cărți, Un pesimist la sfârșit de mileniu, o carte uriașă (704 pagini, format 27/20 cm), cum nu se mai scriu astăzi. Tehnică decupajului Un pesimist la sfârșit de mileniu este un jurnal de lectură gigantic, pe masura celorlalte șantiere publicistico-literare deschise de-a lungul timpului de Ion Cristoiu (să ne gândim numai la Propuneri pentru o posibilă istorie a literaturii române contemporane care a ajuns la aproape o mie cinci sute de
Dacă politică nu e, nimic nu e by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17999_a_19324]
-
și plânge!). Din acest punct de vedere, Un pesimist la sfârșit de mileniu echivalează cu o antologie a ceea ce este interesant (în sensul dat de Kierkegaard acestui termen) în cărți. O bibliotecă eterogena Ce volume are în biblioteca autorul acestui jurnal de lectură? Cert este că ele nu aparțin unui singur gen. Cărți vechi și noi, românești și străine, de literatură, memorialistica, istorie, politologie, filosofie sau publicistica, stau laolaltă în raza interesului lui Ion Cristoiu. El citește cu aceeași aviditate Shakespeare
Dacă politică nu e, nimic nu e by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17999_a_19324]
-
aceeași aviditate Shakespeare, contemporanul nostru de Jan Kott și Isus de Jacques Duquesne, memoriile lui Carol I al României și Roza vanturilor de Nae Ionescu, România sub jugul sovietic de Reuben H. Markham și proza scurtă a lui I.L.Caragiale, Jurnalul lui Mihail Sebastian și Morometii de Marin Preda, Viața în roșu de Christian Duplan și Vincent Giret și Istoria stalinismului în România de Victor Frunză, Peștele în apa de Mario Vargas Llosa și O zi din viața lui Ivan Denisovici
Dacă politică nu e, nimic nu e by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17999_a_19324]
-
Humanitas în anul 1998, ni-l arată încă o dată pe N. Steinhardt iubind, cu aceeași veche patimă, "viață și cărțile". Dialogul de idei pe care Zaharia Sângeorzan îl propunea lui Steinhardt trebuie să fi convenit de minune acestuia din urmă; Jurnalul fericirii, sfidând din motive obiective, ca să spunem așa, diacronia ("Creion și hârtie nici gând să fi avut la inchisoare", scria N. Steinhardt în Jurnal. "Ar fi așadar nesincer să încerc a susține că "jurnalul" acesta a fost ținut cronologic; e
Întrebări pentru un an by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18000_a_19325]
-
care Zaharia Sângeorzan îl propunea lui Steinhardt trebuie să fi convenit de minune acestuia din urmă; Jurnalul fericirii, sfidând din motive obiective, ca să spunem așa, diacronia ("Creion și hârtie nici gând să fi avut la inchisoare", scria N. Steinhardt în Jurnal. "Ar fi așadar nesincer să încerc a susține că "jurnalul" acesta a fost ținut cronologic; e scris "après coup", în temeiul unor amintiri proaspete și vii. De vreme ce nu l-am putut inseră în durată, cred că-mi este permis a
Întrebări pentru un an by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18000_a_19325]
-
convenit de minune acestuia din urmă; Jurnalul fericirii, sfidând din motive obiective, ca să spunem așa, diacronia ("Creion și hârtie nici gând să fi avut la inchisoare", scria N. Steinhardt în Jurnal. "Ar fi așadar nesincer să încerc a susține că "jurnalul" acesta a fost ținut cronologic; e scris "après coup", în temeiul unor amintiri proaspete și vii. De vreme ce nu l-am putut inseră în durată, cred că-mi este permis a-l prezența pe sărite, așa cum, de data aceasta în mod
Întrebări pentru un an by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18000_a_19325]
-
este permis a-l prezența pe sărite, așa cum, de data aceasta în mod real, mi s-au perindat imaginile, aducerile aminte, cugetele în acel puhoi de impresii căruia ne place a-i da numele de conștiință") se transformă într-un jurnal de idei. Monahul de la Rohia este, la rându-i, un schimb de idei, desfășurat pe parcursul unui an (11 ianuarie 1988-11 martie 1989). , ce duc cu gândul la intenția lui Pirandello de a scrie 365 de nuvele spre a fi citite
Întrebări pentru un an by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18000_a_19325]
-
a scrie 365 de nuvele spre a fi citite câte una în fiecare zi a unui an - proiect rămas, din nefericire, nedus la bun sfârșit. Monahul de la Rohia nu schimbă cu nimic imaginea lui Steinhardt, așa cum se desprinde ea din Jurnal : un om pentru care teribilă experiență a "universului concentraționar" are valoarea iluminării petrecute pe drumul Damascului. Îngenunchind în mica celulă de la Zarca-Gherla, la 2 august 1964, aflat în ajunul eliberării, Steinhardt își spune: "Am intrat în închisoare orb (cu vagi
Întrebări pentru un an by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18000_a_19325]
-
de lumină, dar nu asupra realității, ci interioare, străfulgerări autogene ale beznei, care despica întunericul fără a-l risipi) și ies cu ochii deschiși; am intrat răsfățat, râzgâiat, ies vindecat de fasoane, nazuri, ifose; am intrat nemulțumit, ies cunoscând fericirea" (Jurnalul fericirii, Ed. Dacia, Cluj-Napoca 1994, p. 313). O mărturisire similară aflăm în cartea lui Zaharia Sângeorzan: "Sunt un neghiob bătrân și un vechi ticălos căruia, prin harul Domnului, i s-au deschis, spre sfârșit, ochii și a dobândit nițica elementară
Întrebări pentru un an by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18000_a_19325]
-
la nivelul elementar al pățitului și al celui oarecum tămăduit ("lațe în the day"), spun englezii: târziu de tot) de prostie și orbire". Monahul... nu are nici fervoarea și nici imensă încordare - deopotrivă a minții și a sufletului - care conferă Jurnalului fericirii statutul unui manifest (creștin) al individului trăind într-un sistem care urmărește să-l suprime, si care individ a aflat în cuvintele evanghelistului singura șansă de supraviețuire: "și adevărul va va face liberi". ...Nici o concesie, nici un pas alăturea cu
Întrebări pentru un an by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18000_a_19325]
-
o iapa ori o cățea de rasă care s-a spurcat nicicând nu va mai dă un mânz pur sânge ori un câine de rasă, măcar că se împerechează cu un aminal de soi bun". Mărturisesc că, la fel ca în Jurnal, am căutat în Monahul de la Rohia, în dauna fervoarei creștine, luciditatea omului de spirit, vorbind cu ușurință despre oameni și cărți. Și am găsit un spirit conectat permanent la suflul epocii în care trăiește (fie că e vorba de știință
Întrebări pentru un an by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18000_a_19325]
-
înălțimea suferinței pe care o indura. Nu oricine e vrednic de tragedia pe care o trăiește" pentru a conchide: "Opera, ca și moartea, preface viața în destin. Opera are caracter soteriologic". Este ceea ce mă face să cred (bănuisem încă din Jurnal o asemenea "criză") că N. Steinhardt pare a fi încercat o dublă salvare: a sufletului, prin religia pe care a adoptat-o, si a spiritului, probabil singura reală, prin opera pe care a lăsat-o.
Întrebări pentru un an by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18000_a_19325]
-
coborât discursul la nivelul celui mai dezgustător rasism, sau chiar această emanație cosmarescă a ceea ce poporul român are mai respingător? Cât despre seria de minciuni care burdușesc publicațiile conduse de Vadim, ca și propriile sale "dezvăluiri" elucubrante (culminând, demențial, cu "jurnalul" Ronei Hartner), ea nu poate fi menționată nici măcar în trecere. Ar fi nevoie de câteva tomuri. Și iată-l acum, în fața noastră, tremurând că varga, făcând pe mortul în păpușoi. Unde e eroul ce voia să ne salveze de ceea ce
Glicemia de partid si de stat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17997_a_19322]
-
Îți mulțumesc mult pentru prezența ta la „aniversarea comună” despre care nu ai scris, scriind(!) câteva rânduri pline de adevăr și de umor. Îți amintești?, ai o rublică „Sake ține un jurnal (21)” În acea publicație deochiată care se dă pe daiboji pe la băcănii și biserici, numai să o ia cineva. Ești o cățelușă de rasă, cu nume de băutură japoneză bună, și te invit de pe acum la următoarea aniversare. Notează-ți
Dragă Sake,. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/84_a_152]
-
Luminița Marcu (Iordache Golescu, Istorioare antologate de Mihai Eminescu, Editura "Jurnalul literar", 1998, 112 pag., f. preț.) Publicarea istorioarelor lui Iordache Golescu, într-o simpatică ediție de buzunar, reprezintă un eveniment pentru specialiștii în literatura noastră de secol XIX și un adevărat prilej de delectare pentru iubitorii de umor. Istorioarele sunt
Cărticică de învătătură by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/18001_a_19326]
-
Cronicar Romancierul recuperat Ne-a parvenit cu întîrziere JURNALUL LITERAR nr. 1-2, consacrat în mare parte lui N.I.Herescu - o personalitate insuficient cunoscută și ale cărei merite din perioada interbelică și din exil sînt înregistrate parțial în Dicționarul scriitorilor români - unicul instrument de referință serios pe care îl avem
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17958_a_19283]
-
la noi (continuă să se citeze însă, adesea greșit, maxime și locuțiuni preluate după ureche sau din paginile roz ale Larousse-ului, o impostura despre care se crede că sporește prestigiul intelectual). * Surpriză pe care ne-o aduce acest număr al Jurnalului literar este că eruditul clasicist născut în 1906, la Turnu Severin, exilat imediat după război și stins din viață la Zürich în 1961, n-a fost, așa cum din ignoranță ne-am închipui, un savant sever absorbit exclusiv de domeniul său
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17958_a_19283]
-
generozitate și curaj. Articolele omagiale scrise la moartea lui și publicate în acest număr adaugă fiecare alte nuanțe portretului psihologic al unui om de mare calitate, din toate punctele de vedere. * Dar cea mai neașteptată surpriză a acestui număr din Jurnalul literar este descoperirea romancierului N.I.Herescu, rămas necunoscut pînă acum. În 1960, la editură pariziana "Le Mont Saint-Clair", apărea un roman intitulat L^Agonie sans mort, semnat de un necunoscut, Ch. Séverin. N.I. Herescu a recomandat prietenilor și cunoștințelor sale
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17958_a_19283]
-
care personajul principal e un scriitor român, e o expresie de mînie a noastră, a rătăcitorilor, împotriva rătăcirii în care ne tîraște, tîrîndu-se pe șine, istoria imediată." Pe urma acestei afirmații de acum 38 de ani, grupul de cercetători de la Jurnalul literar au dezgropat din uitare românul, l-au studiat și au ajuns la concluzia că el aparține indubitabil lui N.I. Herescu, eroul principal, scriitorul român exilat la Paris, Gabriel Adam fiind un alter-ego. Drept care, Editura Jurnalul literar a publicat recent
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17958_a_19283]
-
grupul de cercetători de la Jurnalul literar au dezgropat din uitare românul, l-au studiat și au ajuns la concluzia că el aparține indubitabil lui N.I. Herescu, eroul principal, scriitorul român exilat la Paris, Gabriel Adam fiind un alter-ego. Drept care, Editura Jurnalul literar a publicat recent, în traducerea Corneliei Ștefănescu (o muncă deloc ușoară fiindcă originalul abundă în jocuri de cuvinte, expresii argotice și subtilități lingvistice, vădind pasiunea filologului nu doar pentru limbi moarte, ci și pentru cele foarte vii), Agonie fără
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17958_a_19283]
-
Atlantice care bombardează o țară suverană. * În COTIDIANUL, Ion Cristoiu i-a comparat pe soldații americani din cel de-al doilea război, cu soldații ruși de-atunci, afirmînd că cei dinții au fost la fel de barbari că și foștii noștri ocupanți. JURNALUL NAȚIONAL pune și el la zid oficialitățile române pentru că sînt de acord cu poziția NATO. * Ce ar însemna însă neutralitatea țării noastre față de acest conflit? O dovadă, în primul rînd, că nu e de acord sau că preferă să nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17958_a_19283]