3,080 matches
-
că, atunci când se folosesc cum trebuie de social media, ziariștii au șanse bune să-și atragă audiență - și s-o crească. Social media oferă publicului modalități noi în care să interacționeze cu produsele pe care le consumă - inclusiv cu cele jurnalistice. Mass media tradiționale oferă iluzia unei con versații - în cazul televiziunii, radioului și ziarelor feedbackul este limitat în cel mai bun caz. Facebook și Twitter, principalele instrumente de tip social media utilizate în interacțiunea dintre public și jurnaliști, fac însă
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
publicației și se desfășoară în sfera publică. Publicațiile care se folosesc eficient de social media nu privesc Facebook sau Twitter doar ca pe niște mijloace de difuzare a informației, ci ca pe niște instrumente care permit implicarea publicului în demersul jurnalistic. BBC: The hashtag experiment. Pentru presa de știri, site-urile de socializare pot îmbogăți experiența publicului și a jurnaliștilor deopotrivă. BBC, spre exemplu, utilizează Twitter în transmiterea unor evenimente majore. În loc să transmită tweet-uri de la un singur cont, BBC a început
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
active pe care le înregistra Facebook la aceeași dată. Astfel că Facebook este acum în vârful listei de priorități pentru multe instituții de presă. Twitter le pare multora un mediu mai propice conversației și mai util în atingerea unor obiective jurnalistice imediate, după cum spunea Meg Pickard, șefa diviziei de implicare digitală de la ziarul britanic The Guardian.185 Facebook oferă, pe de altă parte, posibilități mai sofisticate de branding și de interacțiune cu publicul. În afară de butoanele sociale, multe publicații au implementat Facebook
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
2009 după ce a instalat Facebook Connect. Cam 15% din toate comentariile de pe site veneau, în toamna acelui an, direct de la Facebook.186 Orice entitate poate acum, de asemenea, să creeze aplicații de Facebook, utilizând o platformă simplă și accesibilă. Operațiuni jurnalistice ca Washington Post, Guardian sau Wall Street Journal au lansat asemenea aplicații, care permit organizarea conținutului pe siteul de socializare întrun mod interactiv, cu funcționalități diverse și o grafică diferită de interfața obiș nuită a paginilor de Facebook, în armonie
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
și discuta despre informații și divertisment. În acest proces site-urile de socializare se folosesc de presă pentru a oferi conținut relevant, Cartea fețelor 254 iar presa se folosește de site-urile de socializare pentru a implica publicul în procesul jurnalistic și pentru a crea conversație. De asemenea, operațiunile jurnalistice încearcă uneori să creeze propriile spații de socializare, care pot fi simple chat-uri, forumuri și locuri destinate comentariilor de la cititori, ori instrumente mai complexe, ce preiau sau copiază sistemul de la
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
site-urile de socializare se folosesc de presă pentru a oferi conținut relevant, Cartea fețelor 254 iar presa se folosește de site-urile de socializare pentru a implica publicul în procesul jurnalistic și pentru a crea conversație. De asemenea, operațiunile jurnalistice încearcă uneori să creeze propriile spații de socializare, care pot fi simple chat-uri, forumuri și locuri destinate comentariilor de la cititori, ori instrumente mai complexe, ce preiau sau copiază sistemul de la Facebook ori Twitter. De altfel, site-urile de socializare
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
târziu, când aveam să străbat cu răbdare și extraordinar interes întreaga Comedie umană. Tata se abonase atunci și la ziarul Le Temps, la revistele L’Illustration și Revue des deux mondes; cum încă din școala primară fusesem pasionat de lecturi jurnalistice, de tot ceea ce domestic sau politic prezenta senzație, dar numai la nivel de mass-media, căci cancanurile orale nu prea mă amuză (într-un cotidian românesc, probabil Universul, am citit, cu obrajii arzând de emoție, în vara anului 1934, de asasinarea
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
cu presa, după cum dovedesc numeroasele dezbateri care tulbură această ramură profesională de mai bine de câteva luni în Franța. Dar o asemenea evaluare, fie ea cantitativă sau calitativă, rămâne o noțiune vagă, confundată adesea cu simpla realizare a unei panorame jurnalistice sau a unui pressbook. Mondializare, concurență sporită, o mai mare solicitare din partea clientului, întreruperea serviciului în diferite feluri, șomaj - prăpastia dintre sfera muncii și cea a economiei se mărește continuu. Liderii așteaptă în viitor și din partea salariaților, nu numai din partea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
și simt că pot interveni, cu alte cuvinte dacă au încredere că pot schimba ceva prin participarea lor politică (Schuck et al., 2011; Schuck, 2012). Știrile nu se limitează niciodată la prezentarea faptelor, ci includ întodeauna cadraje modalități de "împachetare" jurnalistică care sugerează cum trebuie interpretate informațiile prezentate (cf. Gamson și Modigliani, 1987; Gans, 1979). Atunci când relatează evenimentele politice, jurnaliștii pot alege fie un cadraj factual, fie un cadraj conflictual (Gross și Brewer, 2007: 122). Primul se axează pe consecințele faptelor
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
în teorie, atât minusurile, cât și plusurile unei anumite poziții sau decizii politice, fără a focaliza întreaga discuție pe politicienii care se află în spatele lor (cf. Capella și Jamieson, 1997; de Vreese, 2006). Putem lesne observa, deci, faptul că încadrările jurnalistice care au în centru conflictul au devenit un fel de reper, de cutumă, în reflectarea subiectelor politice, și, mai ales, a campaniilor electorale. Consecințele însă nu sunt dintre cele mai fericite. Principala problemă a unei asemenea abordări este aceea că
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
mică valoare pentru M = 0,22 (DS = 0,29). Comparând aceste date, reiese un tipar clar în privința relatării politicii interne: valorizarea conflictelor în defavoarea informației axate pe surprinderea consecințelor anumitor decizii asupra situației economice sau asupra costurilor și beneficiilor. În practica jurnalistică, politica poate fi încadrată într-o manieră neutră, factuală, oferind detalii legate de deciziile politice și subliniind atât aspectele pozitive, cât și pe cele negative. Totuși, așa cum o confirmă și datele de mai sus, un alt cadraj este predominant în
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
neutră, factuală, oferind detalii legate de deciziile politice și subliniind atât aspectele pozitive, cât și pe cele negative. Totuși, așa cum o confirmă și datele de mai sus, un alt cadraj este predominant în știrile politice românești: cel al conflictului. Relatările jurnalistice care folosesc un astfel de cadraj descriu politica ca pe o competiție, o bătălie în care câștigă cel mai bine pregătit (Gross și Brewer, 2007, p. 123). Jurnalismul politic actual accentuează tot mai mult tacticile și manevrele din câmpul politic
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
nu prin faptul că aduc ceva nou din surse credibile, ci prin modul în care contribuie la construirea și confirmarea unei viziuni asupra lumii, la consolidarea unor opțiuni politice, a unor preferințe față de partide, programe, persoane. Pentru a înțelege practicile jurnalistice și influența lor asupra sferei politice este nevoie să decodăm, în primul rând, relațiile dintre actorii implicați. Considerăm că aceste relații pot fi surprinse sub forma unei rețele a interacțiunilor, structurate în jurul a trei poli: jurnaliștii care acoperă domeniul politic
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
pe care acesta le-a indicat, au fost considerate cruciale pentru o democrație. Cercetătorii au început să regândească rolul jurnalismului prin prisma "sferei publice" definite de Habermas, iar ideile sale au devenit termenul de referință al dezbaterilor critice despre activitatea jurnalistică. Deși a idealizat o imagine puristă a sferei publice la începuturile ei, Habermas a argumentat că aceasta s-a degradat în timpul secolului al XIX-lea, când presa a reflectat mai degrabă interesele economice ale statului decât nevoile informaționale ale publicului
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
se constituie reciproc, iar când una dintre aceste părți vrea să iasă din această simbioză, echilibrul se rupe întodeauna. În lucrarea Introducere în comunicarea politică (1995/2007), Brian McNair are un ton mai optimist, sugerând că schimbările permanente din lumea jurnalistică și din cea politică necesită o evaluare pozitivă a relației dintre ele. Aducând argumente împotriva a ceea ce el etichetează drept așteptări prea mari legate de jurnalismul contemporan, McNair consideră că este foarte importantă întărirea legăturii dintre jurnalism și publicul său
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
astfel identitatea acestei categorii profesionale. Problema nu este însă dispariția acestor mediatori ai spațiului public, în pofida unor voci care susțin ideea unei substituții iminente, ci, pe de o parte, relativizarea autorității jurnaliștilor, iar, pe de altă parte, reinventarea vechilor practici jurnalistice și adaptarea lor la noile realități. Dacă a vorbi despre "societatea informației" este deja tautologic, iar a invoca existența unei cyber-democrații este încă iluzoriu, fantasmele care stau la baza unor astfel de tentative de a regândi rolul social al noilor
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
au concluzionat că mesajele media erau filtrate printr-un proces de difuziune socială, ilustrat sub forma modelului comunicării în două trepte, propus de Katz și Lazarsfeld (Katz și Lazarsfeld, 1955). Această diseminare în trepte a informației media minimiza importanța discursului jurnalistic, accentuând rolul rețelelor interpersonale în interpretarea și folosirea informațiilor preluate din media. Noile paradigme, îndeosebi cea legată de stabilirea agendei (agenda setting), spirala tăcerii, paradigma studiilor culturale, abordările pragmatice ale comunicării, teoria cultivării sau teoria dependenței de media definesc funcții
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
menținându-le în obscuritate pe altele, ceea ce produce reacții diferite la nivelul audiențelor" (Entman, 1993, p. 55). Efectul de framing se regăsește atât la nivel microsocial, cât și la nivel macrosocial. Ca macroconstruct, efectul se referă la modurile de împachetare jurnalistică a informației astfel încât să rezoneze cu audiența. Acest lucru nu înseamnă că jurnaliștii încearcă în mod intenționat să manipuleze; ei au nevoie de aceste "ambalaje" pentru a prezenta subiectele într-o manieră simplificată, care să fie accesibilă întregii audiențe un
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
și a cadrajelor din perspectiva elitelor politice și a mass-media. Modelul permite măsurarea cadrajelor dominante, de la un singur cadraj, predominant în știri, până la o situație de paritate a cadrajelor, în care mai multe interpretări au roluri egale, așa cum stipulează regula jurnalistică a pluralismului punctelor de vedere. Nivelul de control al elitelor politice asupra cadrajelor se intensifică atunci când este vorba de situații de importanță națională, ca de exemplu pe timp de război. De pildă, Todd Gitlin (1980) a demonstrat că, pe timp
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
revine în societățile moderne jurnalismului, știrile devenind principala cale de contact simbolic cu sfera politică. Jurnalismul nu mai constituie însă de mult un garant al menținerii și funcționării democratice a unei societăți, ci, adesea, o expresie alterată a acesteia. Practicile jurnalistice actuale par să aibă însă ca prim efect distorsionarea înțelegerii realităților cotidiene și alienarea marelui public. Pentru a înțelege influențele pe care le exercită media asupra sferei politice actuale este nevoie să decodăm practicile jurnalistice curente. S-a vorbit în
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
expresie alterată a acesteia. Practicile jurnalistice actuale par să aibă însă ca prim efect distorsionarea înțelegerii realităților cotidiene și alienarea marelui public. Pentru a înțelege influențele pe care le exercită media asupra sferei politice actuale este nevoie să decodăm practicile jurnalistice curente. S-a vorbit în literatura de specialitate despre trecerea spre o nouă paradigmă în comunicarea politică, o paradigmă în care jurnalismul are un rol central. Un jurnalism reinterpretat în contextul noilor canale media, care permit fiecărui cetățean să se
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
unei astfel de abordări simpliste: Această tendință către convergență nu poate fi pur și simplu proiectată în viitor, fără a ține cont de problema partizanatelor" (Hallin și Mancini, 2004). Partizanatul și orientarea spre profitul financiar sunt două constante ale universului jurnalistic contemporan. Una dintre tipologiile care surprinde cel mai bine diferența dintre modurile diferite de a face jurnalism distinge între trei logici curente în peisajul media actual: logica partizană, logica publică și cea a profitului. În tabelul de mai jos sunt
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
profitului. În tabelul de mai jos sunt surprinse caracteristicile fiecăreia dintre ele: Logica partizană Logica publică Logica profitului Identificarea media cu Partidele politice Interesul public Audiența Raportarea la public Subiect Cetățean Consumator Rolul jurnalismului Dependent Independent Sceptic Dominant Cinic Stil jurnalistic Partizan Factual Descriptiv Interpretativ Metafora jurnalismului Câine-accesoriu Câine de pază Cerber Agenda este setată de Partide Partide Media Tabelul 6: Logicile curente în jurnalismul politic 1 Jurnalismul politic reprezintă un gen în sine, un anumit mod de a face jurnalism
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
fie prezenți în platou în cadrul diverselor emisiuni. În a doua situație (organ de partid), media abdică de la regula pluralismului politic. Linia editorială a unei anumite publicații susține o anumită cauză, ceea ce influențează modul de a acoperi actualitatea și orientează comentariile jurnalistice către susținerea aliaților sau atacul adversarilor. Acest rol poate fi liber afișat sau exprimat într-o manieră ascunsă, printr-o ierarhizare partizană a informației. Seviciul public constă în facilitarea reprezentării, a delegării puterii dinspre alegători spre aleși pe parcursul ritualului votului
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
referință care au contribuit la înțelegerea raporturilor complexe dintre politică și jurnalism a fost elaborat în 2001 de către trei profesori americani: Murray Edelman, Lance Bennett și Robert Entman. Cartea lor The Politics of Misinformation descrie modul în care noile practici jurnalistice contribuie la producerea unui discurs bazat pe imagine, un discurs simplist, vag, emoțional, care îi induce în eroare pe cetățeni și anulează logica serviciului public (Edelman, Bennett și Entman, 2001). Deformările devin cu atât mai evidente în cadrul știrilor politice, iar
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]