3,223 matches
-
problematici, ca o comunicare ce invită spre noi asocieri, deliberări, nuanțări, interpretări, reluări și cristalizări ale gândului. Distincția cu care operează Kurt Besser este importantă și revelatoare. Ea poate fi verificată, în cazul francezilor, prin apelul la textele apoftegmatice "închise" lăsate posterității de Blaise Pascal, Nicolas-Sebastien Chamfort, Luc de Clapiers, marchiz de Vauvenargues, Victor Hugo și de mulți alții. Forma "deschisă" a cugetării de tip aforistic poate fi exemplificată cu texte selectate din operele unor scriitori ca Gottfried August Bürger, Joseph
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Călin L. Cernăianu (Conjurația anti-Eminescu) răstoarnă definitiv prezentările cvasi-romanțate de dinainte de '89 și restabilesc adevărul prin accesul la consultarea tuturor surselor (documente, scrisori, mărturii, manuscrise, amintiri etc.); coroborate, datele au scos la iveală falia adâncă dintre informațiile "oficiale" de altădată, lăsate să se scurgă spre noi (a căror ambiguitate a fost însă mereu simțită de posteritatea poetului) și descoperirile necenzurate ale cercetătorilor de după 1989. Constatarea este că mitul Eminescu "a rămas viu în conștiința populară și a elitelor culturale în pofida ostilității
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
o precizie de...calculator. Îl înspăimânta cartea virtuală, nu că nu i-ar fi plăcut modernismul, ci pentru că, îmi spunea, nu vroia să piardă deprinderea pipăitului, simțul literei scrise, mirosul cernelii tipografice, plăcerea de a adormi cu cartea în mână, lăsată leneș, cu satisfacția sațietății, pe noptiera din coastă... După ce a pus de o parte și grija volumului IV, cu lansarea care i-a făcut cinste și alte bucurii, cu expedierea lui unde trebuia (mie mi-a oferit vreo 15 exemplare
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
inițiative și acțiuni anarhice care puteau complica raporturile cu germanii. Acest aspect fusese recunoscut și de liderul «opoziției unite», Iuliu Maniu, după formula „noi nu facem greutăți reale mareșalului; nici el nu trebuie să facă greutăți încercărilor noastre. Fiecare trebuie lăsat să joace piesa lui, în interesul superior al țării”. Spre deosebire de comuniști, care vedeau în mareșalul Ion Antonescu doar «un instrument german», cercurile apropiate de Iuliu Maniu aveau altă percepție: mareșalul Ion Antonescu reprezenta „o puternică personalitate, animată de un înalt
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
cu valabilitate limitată, pentru a evita blocarea contingentelor de către agenții economici care nu realizează operațiunile respective. Articolul 9 Respingerea cererilor de licențe de export sau import se face motivat. În cazul în care temeiul respingerii nu se încadrează între cele lăsate, potrivit legii, la aprecierea Ministerului Comerțului și Turismului, persoana nemulțumită poate acționa în conformitate cu dispozițiile Legii privind contenciosul administrativ. Articolul 10 Prezenta hotărîre se aplică începînd cu data de 6 iulie 1991. Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărîri se
HOTĂRÎRE nr. 472 din 6 iulie 1991 privind regimul de import şi export. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107903_a_109232]
-
buruienile pe margine, a tot plouat, picură nevăzut, lumina dinăuntru mă întoarce în mine, călător prin fapt, prin stare! gîze pe bec, s-a oprit ploaia, cum s-a refăcut lumea pe arcă? drumul cu lumea luată în tren, cea lăsată se pierde, de vei ști vreodată ce ai lăsat, ce ai luat! tunelul nebănuit, vedenia din geam spațiul banchetelor mă conține cu liniște, curat, prezența benefică a instituției CFR și ce viteză prinde locomotiva, de cum pornește! o călătorie de-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cisterne, unul în marș, alte trei staționare, prima rafinărie din estul orașului, parc de rezervoare de țiței, linii care se întretaie, case vechi, uzina "Upetrom", în pîcle stă soarele răsărit, în gară, între două trenuri personale, Ploiești Mărășești spații largi, "Lăsați loc pentru defilarea trenurilor" chenar, marcat eufemism la "Nu treceți calea ferată aiurea!", ocolește formalul "Atenție la tren!", peronul cu pasaj subteran, pe acoperiș ciori, clipele de așteptare geam de contururi moarte, semnele în ele, cu România cele omenești se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
la mijloc aceeași caterincă-fanfară care ar trebui să se cam știe de la Bacovia din Bacău, din grașii ieșiți geamantanul negru, temeiul bucătăriei noastre studențești, revin obez de studenție, stația de transformare ieșire din Bacău, partea călătoare prinde la dimensiuni, partea lăsată avea nume de rege înfrînt, coama de acoperiș albă strat de zăpadă luat pe roți, părțile și exteriorul lor sau conștiința deplasării, vagon în referințe anterioare ție, timp! geam ce le desfaci înainte, spațiu! poetica limitei la poetica iluziei, cenzura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Bacău, formulări la metru pătrat! anii socotiți, ca și cînd de la mîntuire ar fi ani! lumina nu se dă pe oameni, contralumină față de mai toți călătorii, copii mulți, vrabia ciugulește de pe jos, a intrat pe geam, pași tîrșîiți, adu genții lăsate singure pîine, salam și o sticluță de coniac, bătrînul încovrigat, alarmele de telefon mobil se confirmă una pe alta. Ora 7,38, în acceleratul Iași Ciceu Brașov, soare greu groapa de gunoi Bacău arde pe tăcute, Valea Seacă mustața impiegatului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
tine, al lui Zburligă? lasă, vom afla noi! somn și oameni, spațiile libere și mi-e teamă, oamenii sînt renunțare, în sfîrșit episodul controlului militarizat, de unul singur, apostrofare per ansamblu să se dea picioarele jos! nu insist, cîteva bătrîne lăsate dormind, călugărul pleacă la fel de grăbit, îi mirosea, trage moșul ghebul uriaș din rucsac și valsează spre locuri mai convenabile, în urmă baba lui și fata neîntreagă la minte, rasă în cap, era cu noi, omul miroase metafizic a putreziciune, premiză
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
din preparatul organic, stația Galbeni cînd a ieșit ea la peron, cu pantofii lustruiți! fundal studiat fîlfîitul de tricolor peste tabela cu mersul trenurilor, te șterg faldurile, continuă manevra, lași un moment scena goală, mergi la mecanic, o întreagă stație lăsată așa, la voia gîndurilor, întorcîndu-te ai arcuit spinarea, lunci pe uscătură Bacăul, vai, cît oraș, cît oraș! Duminică, 5 decembrie, ora 0,01, în sala de așteptare a gării Bacău, pe secvența controlul poliției, om cu părul alb, fără obiecții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
capul Costineștiului, satul sudat cu stațiunea, biserică nouă, volumetrii în rural și turistic, marea în profil de basculantă, șantiere, păpădie, pasc doi cai, unitate de radiolocație, pare că am scăpat, tăpșanul curat al mării, kilometri pe arătură ori în floarea-soarelui lăsată neculeasă, schit nou în mijloc, bate marea în cîțiva metri, cenușile de nisip în minigolf, o clătinătură, hotelurile turn Cap Aurora, începe jurisdicția Mangaliei, halta Neptun boala vegetație mai înaintată în verde, sere, arbuști căptușesc masa silvică, microclimatul ameliorat antropic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ficțiune aderentă ficțiunii, lucrarea cea bună din facere de lucrări, erai la capătul vieții și voiai să mă ferești și dacă nu o voi împlini, prindeai ce era în cît era și te-am găsit pe tine în fapt, lume lăsată provizoriu pe metafore la sol, cale ferată din litieră, cît sînt de funcționale șinele pe schema de cuvinte-cheie! amenajare silvică unică, tace, rece, desfrunzire cu martori Linie, Macaz, în cetate viața tropota! se enervau fantastic! în coajă copaci atotputernici, scurți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
refugiat în Grecia. La 17 aprilie a fost semnat la Belgrad armistițiul. Rezistența iugoslavă slăbise practic apărarea grecilor. Neavînd banii necesari construirii unui sistem defensiv eficient, guvernul grec se concentrase asupra fortificării graniței cu Bulgaria. Valea Vardarului a fost deci lăsată neapărată, iar trupele germane au trecut fulgerător prin această poartă deschisă. Koryzis, premierul Greciei s-a sinucis la 18 aprilie și a fost urmat de Emmanuel Tsouderos, care a încercat să continue lupta. Generalul Ghiorghios Tsolakoglou a semnat totuși un
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Profesionalizarea câmpului istoriografic, precipitată prin asumarea criticismului, prevenea asemenea "anacronisme psihologice". Niciun istoric serios nu își mai permitea să atribuie unirii principatelor din 1600 semnificații naționaliste. Concesia pe planul unității politice este însă compensată pe planul unității spirituale. Adevărata moștenire lăsată posterității de Mihai Viteazul nu a fost nici politică, nici națională ori socială (faimoasa "legătură" a lui Mihai prin care a legiferat iobăgia în Transilvania probează că principele nu a fost interesat de emanciparea țărănimii românești), ci eclezială: "Favorizarea elementului
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
caracterul său euforic, conferit de hiperbolizarea trecutului național și supradimensionarea realizărilor istorice ale poporului român; iii) caracterul său aniversativ, conferit de patosul celebrativ și istoria festivistă. Unitatea. Faza internaționalismului proletar și a patriotismului socialist destrămase mitologema unității naționale, acoperind locul lăsat liber de dispariția acestei structuri mitoistorice a conștiinței identitare românești cu ideea coeziunii proletare, a solidarității de clasă și a unității sindicale patronate de Partidul Comunist Român. Definitivarea tranziției de la socialismul antinaționalist către național-comunism a presupus restitutio in integrum a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
turcești", "faptele de vitejie ale românilor în timpul lui Vlad Țepeș", "poporul român condus de Ștefan cel Mare și Sfînt apără independența țării" sau despre "lupta românilor pentru eliberarea țării" sub Mihai-Vodă Viteazul (Almaș, 1994, pp. 35, 45, 52, 63). Impresia lăsată este că întregul popor român s-a raliat sub călăuzirea războinică a marilor săi conducători, ceea ce evident nu a fost cazul. Emisiunea retorică a literaturii didactice se cristalizează și în ideea de unitate belică a tuturor românilor, care au strâns
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
către concept, ale cărei coordonate nu pot fi acum nici măcar prejudecate. Lucrul, de aici încolo, adică dincolo de limitele reducției judicative a dictaturii judicativului, trebuie să se constituie după alte reguli decât cele puse în evidență până acum. Fi-ul trebuie lăsat să se spună (arate) pe sine așa cum se întâmplă cu fiecare "lucru" în sensul judicativului și să-și descarce conceptul în propria noastră gândire, punând-o pe aceasta să se reconstruiască ea însăși în acest sens conceptual (schimbând astfel și
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Tartorul de pe la Crasnaleuca. În vremea foametei... Fratelui meu, Mihai Tataie, mi-e foame... N-are tata nimic. Acuși ajungem acasă... Drumul de la Botoșani spre satul Ghireni șerpuia prin stepa moldavă trist, singur și dezolant. Cît ochiul cuprindea, pînă dincolo de pîcla lăsată încolo, hăt departe, peste văi și dealuri molcome, nu era nimic aflat în mișcare, nu depistai nimic ce ar putea respira, nu îndrăznea nici vîntul să facă un efort inutil care să dea impresia de "eppur si muove". Două puncte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mareșalului. A trecut Prutul pe niște plute improvizate - așa mi-a povestit mai târziu -, au înaintat ca prin brânză spre Nistru, dar au dat lupte grele la Tighina și la Țiganca. Mărturie stau, și astăzi, cimitirele pline de cruci (cimitire lăsate acum în paragină de basarabenii pro-ruși). De la Odesa, în primăvara lui 1942, taică-meu a venit într-o permisie de câteva zile, împreună cu moș Ion. Ascultam cu sufletul la gură cum își povesteau unul altuia, la un pahar de vin
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
mâna lui... 11 august 2003, ora 13,36 Capitolul 2. „Postume“, adică nedifuzate 1. Reclamă și profit Când a apărut, piața era un iarmaroc sezonier, chiar dacă era vorba de sclavi. Apoi, ca o permanență, a ocupat centrul orașului, un maidan lăsat anume. Acum, ne Întâmpină În plină stradă unde, În loc de copaci și umbra lor, dai de cele mai năstrușnice reclame: o maimuță batjocorită cu o „coafură“ de parcă a văzut lupul, Într’atâta e de răcoritoare zeama pe care n’a gustat
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pe aceleași urme. Dar, cum lup cu lup seamănă ca două picături de apă, cel puțin În ochii noștri... N’am dat eu de ceva ani Încoace unde „am mâncat oaia“, ci doar redactorul mi-a adulmecat vechile urme, acelea lăsate când cu Întâlnirea de la Casa Tineretului (v. Vorbe de clacă, episodul 13), căci am bătucit destul toloaca atunci. Ca să am astăzi surpriza unui „promo“ de dimineață, pentru „Universul cunoașterii“: era vorba de oarece info-energetică, cu doi interlocutori fizicieni și unul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mult mută cu atât mai rău a României. Rusia nu mai este ceea ce a fost, dar nici nu poate renunța la vechile ei vise. Mai mult, e Încolțită. E drept, nu mortal, așa cum am subliniat chiar În preambul, dar nici lăsată să răsufle În voie. Are nevoie de aliați și are și ce le da: ceea ce ei nu-i mai folosește, chiar Îi păgubește, dar pentru alții Înseamnă mult, Basarabia. Cu alte cuvinte, material inutil, deșeu chiar, pentru ruși, suflet pentru
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ouă. Gălbinare. Se ard crengi adunate de la nouă nuci, iar din cenușa lor se face o leșie în care bolnavul se scaldă de mai multe ori. Se mai poate folosi și rădăcina de ștevie, fiartă în lapte dulce, și apoi lăsată o zi întreagă undeva la răcoare. Rezultate bune dă și băutura de rachiu în care a stat trei zile rădăcină de aloe. Gâlci. Se mănâncă hrean și se bea rachiu. Ca să spargă se înfășoară în jurul gâtului bostan prăjit cu untură
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
să n-aibă hodină Până n-o să vină. Descântece. Pentru durere de urechi, Năuce cloci-te-ai ! Du-te-n vârful muntelui, în coarnele ciutelor, în poalele brazilor, în bătătura oilor. Și să-l lași curat, Luminat, Ca de Dumnezeu lăsat ! După ce a zis descîntecul de nouă ori, vrăjitoarea, cu un fir de busuioc muiat în cerneală, desenează pe obrazul bolnavului un cerc și în acesta inițialele Lui Iisus Christos. De obrinteală. Cu cuțitu se face cruce deasupra bubei și-n
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]