4,107 matches
-
arătându-și dinții. — Când iese taurul, ocupă-te tu și aleargă-l puțin. — Bine, răspunse țiganul. Avea o față serioasă. Începuse să-și facă planul. — Hai, că-ncepe, Îi spuse Manuel lui Hernandez. — Bine. Să mergem. Ținându-și capetele sus, legănându-se pe ritmul muzicii, cu brațele drepte libere, ieșiră și traversară arena nisipoasă sub reflectoare, În spatele lor desfășurându-se cuadrilla, apoi picadorii călare și În spatele lor servanții și catârii cu clopoței. Mulțimea Îl aplaudă pe Hernandez În timp ce defilau. Aroganți, legănându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
legănându-se pe ritmul muzicii, cu brațele drepte libere, ieșiră și traversară arena nisipoasă sub reflectoare, În spatele lor desfășurându-se cuadrilla, apoi picadorii călare și În spatele lor servanții și catârii cu clopoței. Mulțimea Îl aplaudă pe Hernandez În timp ce defilau. Aroganți, legănându-se, priveau drept Înainte În timp ce mergeau. Se-nclinară În fața președintelui și apoi procesiunea se destrămă. Matadorii se duseră Înspre barrera și-și schimbară mantiile grele cu capele mai ușoare, de luptă. Catârii ieșiră. Picadorii galopară cu smucituri În jurul ringului și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
deasupra coarnelor. La sfârșitul mișcării era din nou față-n față cu taurul și-și ținu capa la fel, În față, apropiată de corp, și pivotă când taurul atacă din nou. La fiecare balansare mulțimea striga. De patru ori se legănă cu taurul, ridicând capa până se desfășura unduitoare-n Întregime, Întorcându-l pe taur de fiecare dată și făcându-l să atace din nou. Apoi, după a al cincelea dans, Își ținu capa În dreptul șoldului și pivotă, așa Încât capa zvâcni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
cu picioarele lipite și trupul curbat pentru a-l lăsa pe taur să treacă. — Olé! se auzi mulțimea. Taurul Încerca sălbatic să agațe ceva, sărind ca un păstrăv, cu toate picioarele În aer. Cele două bețe Înfipte-n el se legănau când sărea. Manuel, stând la barrera, observă că taurul se uita mereu În dreapta. — Zi-i să le-nfigă-n dreapta pe astea, Îi spuse puștiului care fugea la Fuentes cu alte două banderillas. O mână grea i se lăsă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
de praf, pe drumul lateral și, În cele din urmă, am parcat lângă gard. Era altă zi fierbinte. Madam Fontan ieși În pragul ușii din spate. Arăta ca doamna Moș Crăciun, curată, cu obrajii roșii și părul alb, și se legăna ca o rățușcă În timp ce mergea. — Doamne, bună, Îmi spuse. Ce cald e, Doamne. Intră În casă ca să aducă niște bere. Stăteam pe veranda din spate și mă uitam prin coroana copacului la valurile de căldură și la munții Îndepărtați. Erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
De toamnă Elena Marin Alexe Coboară iar toamna pe ulița mea Cu pasul ușor legănat Prin palme ascunde comoară de stea Din zare de cer adunat În aer miresmele fac hore mari Sărută și cer și pământ Iar merele coapte-și plec fruntea spre zari Și vezi o livadă plângând E-un haos plăcut amalgam
De toamn? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83229_a_84554]
-
de brazi, Bisericanii, pe care îi părăsisem, se iveau pe dreapta în răstimpuri privirilor noastre, cu turnurile lor scânteietoare de lumină și cu cingătoarea lor puternică de ziduri pe stânga, largul văii gemea sub belșugul greu al sămănăturilor, ce se legănau în valuri verzi, înforite sau aurii, sub suflarea domoală a vântului de vară... Drumul neted se desfășura înaintea noastră gălbiu și lung, iar pe alocurea câte un picior de munte mai înrăzneț îi dădea parcă un ghiont, îl frângea în
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
tuturor privesc răutacioși. Mai departe. Un colț curat, senin și liniștit mai e pe lumea aceasta? Într-un alt târg, într-o mahala sărăcăcioasă, iată o colibă. Fereastra mică e deschisă; lângă fereastră, mama, cu fața suptă de neodihnă, își leagănă copilașul bolnav pe genunchi. Micuțul stă cu ochișorii verzi deschiși, pieptul mai nu i se ridică, buzele albe nu se pot mișca. Se gândește mama: câte necazuri, câte nădejdi, și acum! Și cum gândea astfel, o lacrimă, curată ca un
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
4. Explicați expresiile: a zbughit-o, urechea ciulită, foame cumplită, grânele râd pe camp. Un oaspete neobișnuit Călin Gruia La malul apei era o salcie uriașă. Sub salcie creștea cea mai frumoasă iarbă din lume. Apa șușotea printre pietre, vântul legăna încet ramurile copacului, iar Mădălina citea cu glas tare o poveste. Glasul fetiței se amesteca lin cu murmurul pârâului, cu șoapta frunzelor, iscând un fel de cântare nemaiauzită. Când Mădălina închise cartea auzi în văzduh un zbârnâit ca de aripi
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
-ntr-o liniște deplina Se cufundă prin frunzișuri Doar privighetoarea tristă Mai dă glas durerii mute Și in liniștea de taină Inima stă s-o asculte Mai târziu in crucea nopții Pacea somnului coboară Și-aș mai adăsta prin iarbă Legănând noaptea de vară
Noapte de var? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83243_a_84568]
-
de copilaș smerit și drag inimii mele, A coborât la noi Isus cu pace și-ndurare, Ne-a împăcat cu Tatăl și ne-a dat în dar iertare. Sunt treaza, e noapte târziu, pe cer e-atât de frumos, Văzduhul leagănă cântec, în noi se naște Hristos.
Colind?torul by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83252_a_84577]
-
mai târziu, Harry Îi vorbi prin peretele subțire ca hârtia: —Marlena, draga mea, Încearcă să te odihnești. Mă ocup eu. Coborî și bătu la ușa gălăgioșilor. Îi deschise un bărbat cu ochii roșii, a cărui parte superioară a trupului se legăna de parcă tocmai ar fi primit câțiva pumni. Din gura Întredeschisă se simțea un miros fetid de alcool. Harry văzu că erau cinci bărbați. Jucau cărți. Alcoolemia lor probabil că avea tot atâtea grade cât rachiul de palmier, iar creierele le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
o voce ascuțită de copil țipând, iar toată lumea amuți. Toate capetele se Întoarseră spre băiatul cu păr arămiu din a cărui gură atârna o țigară de foi fumegândă. Stătea În picioare pe un butuc și avea o expresie sălbatică. Se legăna Înainte și-napoi. Sora lui geamănă se urcă pe butucul de lângă al lui și Începu și ea să se legene. Cu o privire goală, băiatul părea În transă, mișcându-și partea superioară a trupului În ritmul vaietului pe care-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
cărui gură atârna o țigară de foi fumegândă. Stătea În picioare pe un butuc și avea o expresie sălbatică. Se legăna Înainte și-napoi. Sora lui geamănă se urcă pe butucul de lângă al lui și Începu și ea să se legene. Cu o privire goală, băiatul părea În transă, mișcându-și partea superioară a trupului În ritmul vaietului pe care-l scotea. Oamenii junglei căzură În genunchi, Închiseră ochii și-și Împreunară mâinile, Începând să se roage. Bunica gemenilor se ridică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Împreună cu soțul ei - acele rare momente de extaz, pe care oricum prefera să le uite - a fost singura aproximație de dragoste extatică de care va fi avut parte În toată viața ei, o chinuia. Ce trist era gândul ăsta! Și, legănată de această neliniște, adormi. Câteva ore mai târziu, sări ca arsă, cu inima bătându-i nebunește. Visase că era o maimuță care trăia În trunchiul unui copac. Se cățăra pe trunchi În sus ca să scape de creaturile amenințătoare de jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
pe bolnavii inconștienți pentru a mai domoli febra care le putea afecta creierul. Iar când pacienții lor au trecut de la febră la frisoane care le scuturau oasele, n-au putut face altceva decât să-i strângă În brațe, să Îi legene și să plângă. Pe când se Întorcea de la toaletă Într-o zi, Heidi le-a surprins pe două bătrâne dându-le lui Wyatt și Wendy un lichid cu un miros puternic. Una dintre femei i-a explicat ce făcea, dar Heidi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
din față și Își menține partea din spate În aer. Atunci, imediat ce Îl vezi, trebuie să Îl recompensezi. Esmé Îl privise pe Harry plimbând pe la nasul lui Cuțu-Cuțu ceva bun, iar câinele Își ridica botul pentru a adulmeca. Pe măsură ce Harry legăna bucățica În sus și-n jos și dintr-o parte În alta, nasul lui Cuțu-Cuțu o urmărea, ca și cum ar fi fost legat cu o ață invizibilă. Se mișca În sus când bucata Îi era deasupra capului și-n jos, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
că și ei vor fi În curând anulați. Și-au petrecut toată ziua spunând povești, pe cele vechi, și pe lângă ele unele noi care nu fuseseră niciodată rostite cu voce tare. Loot și Bootie se ghemuiseră În mijloc, aproape de foc, legănându-se ritmic și fumând țigări de foi. Un vas cu apă era trecut de la unul la altul, iar cel care sorbea din el spunea apoi o poveste despre un soldat curajos din Armata Domnului: un frate care refuzase să transporte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
dacă va avea efectul contrar? La două ore după apusul soarelui, Loot și Bootie s-au urcat pe ciotul copacului de unde Bunica Recoltei veghease cândva nimicul. Loot Își ridică brațele și strigă În dialectul Karen: —Să ne rugăm. S-a legănat pe călcâie, și-a dat ochii peste cap, iar prietenii mei au auzit din nou bolboroselile Îngânate. Peste vocea lui s-a adăugat glasul Înalt și pițigăiat al lui Bootie dând tonul refrenului: Mare este Domnul! Mare este Domnul! Loot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
o agrafă de păr așa cum Îmi aminteam eu. Pieptănașul și cu mine eram singurele două lucruri care mai rămăseseră din tot ceea ce aparținuse mamei mele. Mi-am trecut pieptănașul mamei peste obraz și l-am apăsat aproape de inimă. L-am legănat cum ai face cu un copil. Pentru prima dată, am simțit cum golul pierderii ei a fost Înlocuit de plinătatea dragostei ei. Eram pe punctul de a exploda de bucurie. Și În momentul ăla m-au lăsat genunchii. Au Început
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
prooroci: "Iată, îi voi hrăni cu pelin, și le voi da să bea ape otrăvite, căci prin proorocii Ierusalimului s-a răspîndit nelegiuirea în toată țara." 16. "Așa vorbește Domnul oștirilor: "N-ascultați cuvintele proorocilor care vă proorocesc! Ei vă leagănă în închipuiri zadarnice; spun vedenii ieșite din inima lor, nu ce vine din gura Domnului. 17. Ei spun celor ce Mă nesocotesc: "Domnul a zis: Veți avea pace", și zic tuturor celor ce trăiesc după aplecările inimii lor: Nu vi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
nu ai cum să știi ce este sigur. Siguranța e lucrul cel mai important. Tot timpul am lucrul acesta în minte când sunt la serviciu. S-au întâmplat diverse lucruri. Seara sunt mulți oameni beți. Unii dintre ei se apropie legănându-se de metroul aflat în mișcare... mai ales dacă stau în spatele stâlpului, nu ai cum să previi. Apoi orele de vârf. Toți stau foarte aproape de linia marcată și e periculos. Pe linia Hibiya, la stația Kita-senju e cel mai greu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
să dorm. În a patra zi am început să am halucinații. De fiecare dată aveam același vis. Cum ațipeam, visam același lucru. Dormeam într-o cameră albă, din tavan atârna deasupra capului meu o bucată de material. Materialul parcă se legăna în bătaia vântului. Mă deranja și aveam de gând să-l tai. Nu ajungeam la el. Era prea sus și nu reușeam să-l prind. Deși se afla deasupra mea, nu puteam să-l apuc. În fiecare seară se repeta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
Gerul se înmuiase și nu mai era frig. Vălătuci mari de ceață secreții nocturne ale lagunei înfășurau molatec birja, decupând statura masivă a scapetelui Nikolai, drapată într-o robă de catifea vișinie. Șoldurile lui prea mari și efeminate, care se legănau în ritmul monoton al trapului, se continuau fără talie cu bustul și umerii prea mici. Urma apoi o ceafă groasă, care se prelungea cu un cap mic și tuns scurt. Toată această construcție umanoidă se termina cu o șapcă de
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
nopții, sfâșiat din timp în timp de țipetele unor pescăruși invizibili. Fantomatice felinare cu gaz le ieșeau în cale, ca niște geamanduri luminoase, conducându-i prin măruntaiele incerte și înșelătoare ale nopții. Filip continua să urmărească spinarea vișinie a rusului, legănându-se pe capra trăsurii. Avusese acest prilej de multe ori și acum un scenariu de mult uitat se repeta aproape identic. Lucraseră mult timp împreună, angajați de armatorul grec Dimitrios, care sosea o dată pe lună în port și vroia să
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]