117,747 matches
-
Și, de fapt, la operă îmi place chiar latura mai desuetă, pentru că e multă melodramă, desigur, multă schematizare. Dar este și o anumită plăcere a convenției pe care o trăiești și poate că, în mod paradoxal, este și o mică legătură cu avangarda aici, pentru că avangardiștii erau foarte sensibili la convenție, lor le plăcea să răstoarne convențiile. Și, în plus, îmi place foarte mult vocea umană. Admir marile voci, dar, cum vă spuneam, îmi place foarte mult și muzica simfonică și
Ion Pop: "Criticul ideal este cel care trăiește textul" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15952_a_17277]
-
pînă în 1890 edificiul grandioasei sale opere. Dar, firește, nu prea are din ce trăi, chiar dacă devine și mic funcționar al statului, în 1884, de pildă, la Regia Monopolurilor Statului (unde se încurcă cu o Maria Constantinescu, din a cărei legătură se va naște Mateiu I. Caragiale, care își va antipatiza, puternic, tatăl, deși acesta avusese grijă de el). Norocul, mare, al neîntrecutului dramaturg, e că, în 1885, îi moare Momuloaia, mătușa sa, moștenind a șasea parte din însemnata ei avere
Receptarea dramaturgiei lui Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15966_a_17291]
-
dintre un profesor de liceu și eleva sa apare în două ipostaze: un fragment din jurnalul adolescentei și un fragment din jurnalul profesorului. Obsesia incestului este cea care ordonează realitatea în Lia Mora. Unele fapte par să nu aibă nici o legătură cu firul principal al romanului, viața lui Visariuc. Apare, spre exemplu, povestea dragostei dintre un D.J. la radio și o ascultătoare în vîrstă - întîmplarea intră forțat în vertijul incestuos-narativ, joc de cuvinte permis de subtitlul romanului: "Încercări narative despre Autor
Incest și naratologie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15980_a_17305]
-
un program artistic comun cît pe afinitățile personale"care îi apropie pe membrii acestuia. Cu totul altfel stau lucrurile pentru o școală, unde există "adevărate centre de reflecție sau de creație, chiar atunci cînd între reprezentanții lor nu există alte legături decît cele geografice". Generațiile sînt, în marea majoritate, simple concesii făcute denumirilor consacrate, conceptul de generație artistică e aproape inexistent. Dicționarul este în același timp o explorare geografică. Ponderea diferită a țărilor ne face să ne privim folosind motivul străinului
Cartografii și (re)orientări critice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15996_a_17321]
-
cumnat al prințesei. Dar, mă grăbesc să adaug, nu era cunoscută numai în lumea literaților de frunte ci, deopotrivă, în mediile diplomatice și ale oamenilor politici din cîteva capitale europene. Femeie de lume și de spirit, avusese numeroase și variate legături amoroase, printre care, chiar în preajma războiului, una - notorie - cu Kronprințul Germaniei. Era peste tot căutată, cultivată, la curent cu mai toate secretele politice ale zeilor, de la prim-miniștri la diplomați. S-a spus despre ea că a fost și spioană
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
pierdere". Altfel zis, această "eternitate" etnică ar fi "un concret nemișcat", "totul viu al lumii", perceput sub unghiul ființei, iar nu al devenirii. Dar antitradiționalismul lui C. Noica nu e consecvent. Prea febricitant, prea patetic pentru a nu se vedea legătura lui clară cu "trăirismul" generației sale, filosoful nu apare suficient de "rațional", avînd chiar, stilistic vorbind, un aer neașezat, frămîntat, divulgat printr-o dicție deloc calmă, mai curînd gîfîitoare, de om care urcă în fugă o pantă. Raportarea preliminară la
Oscilațiile lui Constantin Noica (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15981_a_17306]
-
incertitudinea iubirii în timp. Femeia e cea la care această teamă apare explicit, în vreme ce la bărbat necunoscutul e reprimat cu o încredere aproape ridicolă în moment, în iubire, în ceea ce-i așteaptă împreună. Conversația e hilară total, mai ales cînd legătura telefonică e bruiată de diverse alte voci - cineva care fredonează o melodie, un fragment de dialog în japoneză, ceva mai tîrziu altul în limba maori - sau de întreruperile femeii care vorbește în același timp și cu fiul ei, un neastîmpărat
Ridicole iubiri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16006_a_17331]
-
Erau îmbogățiți din ăștia, de război. Era foarte cunoscut în București. Ieșise din cîrciumă și-și făcuse un fel de citadelă pe strada asta, unde nu pătrundeau copiii din afară, că vroia să-și crească bine copiii, să nu aibă legături cu cei autohtoni. E-adevărat că erau pe acolo și țigani, cu care eu mă jucam foarte bine. Și-acest Tomescu avea o fiică de vîrsta mea, pe care o chema Anișoara. Eu aveam vreo șase ani, ea era tot
Gellu Naum - "Cred că poeții s-au născut pe lume așa cum specia își naște o a treia mînă" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15986_a_17311]
-
Da, familia Elefterescu era o familie de deputați, Tomescu era negustor. De ambele eram legat pentru probleme de sexualitate. Dumneata îi spui dragoste. Dar să vezi în ce s-a transformat dragostea mea pentru Anișoara. La început, n-aveam nici o legătură cu ea, dar mie mi se permitea să intru în curte și să mă joc cu ăia micii. Și, într-o bună zi, parcă s-au topit toți. Ultimul care a rămas cu noi, cel de vîrsta mea, Mircea, fratele
Gellu Naum - "Cred că poeții s-au născut pe lume așa cum specia își naște o a treia mînă" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15986_a_17311]
-
E o performanță și o lecție. Evreii reali ai avangardei întîmplător, în timp ce citeam acestă carte, am întîlnit o alta, de data aceasta cu evreii cît se poate de reali: Evreii în mișcarea de avangardă românească de Ovid S. Crohmălniceanu. O legătură imediată cu prima se poate face pornind de la prejudecata pe care o citează în chiar prima pagină și care îi aparține lui Călinescu: "Ei (scriitorii evrei) sînt întotdeauna informați, colportori de lucrurile cele mai noi, anticlasiciști, moderniști, compensează inerția tradiției
Evreul real și evreul imaginar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16030_a_17355]
-
ziua în care, fiind interesată să scape de soț pentru a se căsători cu amantul Georges măcelarul (posesorul toporului...), hotărîse că își supune fiica la riscuri mult prea mari lăsînd-o singură cu tatăl acasă... Inutil de precizat că și următoarele legături ale mamei amenință integritatea fiicei ' dar nimănui nu i se mai crapă capul pentru că 'mămica a zis așa că nu putea oricum să-i omoare pă toți, pînă la urmă și-ar face o reputație cam ciudată, atunci l-a dat
Pe timp de grevă la metrou by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15602_a_16927]
-
de frica nebună de a nu călca pe vreun bec care l-ar putea scurtcircuita. Dl Vîntu a pozat în victimă a cinstei și onoarei sale de om de afaceri. Nu m-a convins această poză. Am încercat să iau legătura telefonic, în emisiunea tv unde a apărut, cu dl Vîntu. Mi-a fost imposibil. Poate că erau telefoanele aglomerate de feneiștii necăjiți. Dintre, să le spunem, dezvăluirile dlui Vîntu a rezultat că e un om de dreapta și cu simpatii
Cum contraatacă Imperiul lui Vîntu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15618_a_16943]
-
leagă pe Václav Havel de dizidenții polonezi și maghiari din anii '70 și '80. Nici unul dintre cei care-au pus mâna pe putere în România n-au intuit ce avantaje colosale am fi putut dobândi, imediat după 1990, prin strângerea legăturilor cu Polonia, Cehoslovacia și Ungaria. Dimpotrivă, până prin 1996 la putere s-a aflat doctrina lui Achim Mihu și a protocroniștilor, care vedeau în conceptul de Europă Centrală întruparea nostalgiilor iredentiștilor unguri. Chiar atunci când au vizitat România, oameni de stânga - o
Retina opărită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15620_a_16945]
-
spectacol trist, cu ziariști care trag la ordin în țintele ordonate de patron. Cronicarul nu susține că fostul propietar al Curentului ar fi o victimă a presei, dar maniera în care acest ziar se năpustește asupra lui n-are nici o legătură cu ideea de obiectivitate și de imparțialitate. Cornel Nistorescu remarcă acest lucru în comentariul său din EVENIMENTUL ZILEI: "Ziarul Curentul și grupul Monitorul au devenit principalele arme de atac ale unui adversar cu care (Vîntu) începuse să facă afaceri." Dar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15617_a_16942]
-
a intitulat un articol, jenant de laudativ, pur și simplu Cărtărescu. La rîndul meu, i-am admirat întotdeauna cărțile, cea despre Eminescu mai ales, ca și verva și vioiciunea de foiletonist. Dar după ce-am publicat Postmodernismul, cu sau fără legătură cu asta, vechiul meu prieten și-a schimbat complet atitudinea, și ca om, și ca critic, față de mine. Întîlnindu-l pe stradă, de mai multe ori, am rămas cu gura căscată: aproape că nu-mi mai întindea mîna. Iar cronica lui
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
separatist al lui Ion Rus însuși. Că lucrurile sunt mai complicate o dovedește furia polemică dezlănțuită la posturile de televiziune, în presă și prin mediile intelectuale. Evident, majoritatea covârșitoare a lucrurilor răcnite patriotard sunt niște prostii înspăimântătoare, fără absolut nici o legătură cu demersul intelectualilor ardeleni-bănățeni. Demagogii mândriei de-a fi român au găsit încă un prilej de-a trage un perdaf erotic la adresa patriei. în paranteză fie spus, e scabros felul în care tot mai mulți politicieni și intelectuali "naționaliști" tratează
Federalizarea mafiilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15637_a_16962]
-
ludic, manierist sau experimental) al mai multor limbi, adesea în variante macaronice. Pentru lingviști, aceste "curiozități literare" reprezintă un domeniu de interes firesc: prin materialul lor, construit în așa fel încît să devină cît mai străin sau să-și păstreze legături cu transparența limbii native, dar și prin conștiința lingvistică pe care o pun în evidență: a importanței limbii în genere, a funcției unora dintre nivelurile ei (fonic, sintactic, semantic), a regulilor specifice fiecărui nivel. O descriere generală a fenomenului ar
Limbi imaginare, limbi amestecate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15660_a_16985]
-
loro, oro"). Limbajul ludic cu aparențe criptografice din Epilogul lui Negruzzi la Păcatele tinerețelor trecea fără marcare explicită, în cursul aceleiași fraze, de la normalitatea exprimării în română la secvențele incomprehensibile, în care totuși se păstrează unele instrumente gramaticale, cuvinte de legătură; astfel că finalul textului - "într-un col mai bhrăsbenios" - sună aproape familiar. Limba spargă a Ninei Cassian păstrează nu numai instrumentele gramaticale și elementele morfologice (sufixe, desinențe) românești, ci și unele cuvinte pline; în plus, are o surprinzător de clară
Limbi imaginare, limbi amestecate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15660_a_16985]
-
luau mulaje de pe exponate pentru ca, apoi, la București să se toarne după ele piese în bronz, menite a deveni cadouri ale dictatorului pentru ,,pretinii" de rang înalt care vizitau România. Povestea pare o bazaconie ca toate cele care au avut legătură cu ,,specialistul" de la Casa Heliade. Totuși, întrebarea rămîne: e Cocoșul cocoș sau e clapon? Iată ce nu-i trebuia României în acest moment: un eventual scandal internațional pe piața obiectelor de artă. Cum Brâncuși nu e un oarecine, mai multă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15667_a_16992]
-
cei care vor să iasă din țară, această așa-zisă demnitate a fost reprezentantă peste graniță de foarte multe persoane cu care nu ne-am putea lăuda nici la noi acasă. Așa că după părerea Cronicarului demnitatea națională n-are nici o legătură, dar absolut nici una, cu faptul că Occidentul nu ne va mai cere vize de la 1 ianuarie anul viitor. * Printre furturi din conductele Petrom și știri despre frigul din case, a răzbătut în presă un raport al UNICEF care ar trebui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15667_a_16992]
-
se intersectează cu cel parodic, personajele au nume semnificative. Omar Khayyam Shakil e departe de a semăna cu poetul persan, un ins gras, inapt și derizoriu, cu o ascendență mitică parodiată (trei mame), îndrăgostindu-se de o retardată, Sufya Zenobia (legătura etimologică cu secta sufită reamintește ireverența religioasă a autorului), acest personaj feminin este însăși încarnarea rușinii, e debilă, crudă și absurdă, totuși are o mare putere de fascinație. E un personaj înrudit pe departe cu Remedios, fecioara fatală din Un
Despre rușine și alți demoni by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15656_a_16981]
-
până-n vârful unghiilor ș12ț. Tensiunea dintre dorință și istorie, dacă vă place, pare a fi unul dintre paradoxurile caracteristice ale țării. Aceasta nu e tocmai o criză de identitate - este chiar ceea ce identitatea românească este. însă: asta nu are nici o legătură cu recomandarea mea politică, și anume, că a sosit timpul de-a face din România o țară europeană une fois pour tout ș13ț. La fel s-a întâmplat cu Spania după 1975 și într-un anumit sens acesta a fost
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
a dispensat, nici în 2001, de parăzi, fanfare, coroane și discursuri. între anumite limite, acest lucru este de înțeles, chiar dacă politicienii nu s-au mai dus, cu mic, cu mare, ci doar cu mic, la Alba Iulia, ceea ce are o legătură strînsă cu faptul că nu sîntem în an electoral, și chiar dacă doamne bine îmblănite și parfumate au luat prim-planul veteranilor de război, rebegiți de frig, sub Arcul de Triumf. Pentru cine a urmărit știrile și programele de televiziune din
Ziua Națională, Cartea și Johnny Răducanu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15669_a_16994]
-
iau în serios. Iar aceasta e una din definițiile clasice ale înțelepciunii... Andrei Pleșu Jazzman inspirator de cuvânt Dintre toți jazzmenii României, Johnny Răducanu a avut parte de cele mai numeroase evocări amicale. Un lucru firesc, dacă ne gândim la legăturile pe care cosmopolitul fiu al Brăilei a știut să le stabilească și să le cultive cu reprezentanții celor mai diverse arte. De la colegii de breaslă până la literați, de la oamenii de teatru până la artiștii plastici, de la coregrafi până la arhitecți. Identificându-și
Aniversare Johnny Răducanu () [Corola-journal/Journalistic/15664_a_16989]
-
astfel de manifestări, sunt ele în măsură să trăiască prin propriul proiect și să se sustragă acelei memorii împovărătoare pe care tocmai am invocat-o? Răspunsul este, în mod categoric, unul afirmativ. Salonul național de astăzi nu mai are nici o legătură cu intențiile și cu spiritul Cîntării României și motivațiile lui adînci trebuie căutate în cu totul altă parte decît în spațiul tezelor politice și al propagandei rudimentare. Dacă ar fi să invocăm o anumită memorie a acestui Salon - și, pînă
Salonul național de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15699_a_17024]