4,364 matches
-
la îmbrăcămite de lux, sau la podoabe femeiești. Sobrietatea i-a împodobit toată viața. Niciodată n-am văzut-o stând, fără să lucreze. Era absolventă a șapte clase primare. Îmbrăcămintea ei era cât se poate de modestă, dar nu sărăcăcioasă. Lenjeria, pentru toți ai casei era lucrată de dânsa, pornind de la semănatul inului și a cânepei, la tors, împletit, sau cusut la mașină. În lungile nopți de iarnă țesea pânză. Cumpăra bumbac fire, pachete, pe care-l opărea, îl depăna, îl
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
am repetat clasa a IV-a. De mila ei m-au ținut bunicii o vară la ei la Corbeni și unchiul Constantin m-a pregătit pentru examenul de admitere. Îmi amintesc că pentru a fi acceptat la internat se cerea lenjerie multă. În două săptămâni, la mașina de cusut, mămica a lucrat zi și noapte și a confecționat tot ce se cerea. Cu câtă bucurie sfântă mi le-a așezat pe toate într-un „cufăr”, mi-le-a încuiat cu lacăt
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
era foarte slab la matematică, și că nu poate rezolva astfel de probleme. LA SEMINAR Pentru părinții mei admiterea mea la seminar a fost o minune care i-a fascinat. Tata a vândut un cal și a cumpărat uniformă și lenjeria care se cerera la internat, m-a pregătit, m-a dus cu trenul la Buzău și m-a instalat la internatul seminarului. La cursuri, la ore, în fiecare zi aveam emoții, la fiecare lecție nouă tremuram de frica de a
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Seminarul din Chișineu. Studentul Tudor Vasilescu, fostul meu instructor F.D.C. de la seminarul din Buzău-acum student în București- mi-a făcut legătură cu o unitate F.D.C. din București, cu care am lucrat până în iunie 1943. De la Seminarul Nifon Mitropolitul trimeteam îmbrăcăminte, lenjerie, și alimente deținuților legionari din închisoarea de la Pitești, unde se găsea condamnat de generalul Ion Antonescu și Ilie Țintă, elev al seminarului Nifon. El avea un frate mai mic rămas la seminar. Acesta avea drept de „vorbitor” cu fratele lui
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
am auzit nici un comentariu asupra acestui caz. SĂRAC. Pe dat de 9 mai 1945, a doua zi, am fost declarat sublocotenent de rezervă. Se pregătea eliberarea, lăsarea la vatră a tinerilor sublocotenenți. Eram atât de sărac încât nu aveam nici lenjerie corporală, nici îmbrăcăminte, nici încălțăminte. La „lăsarea la vatră” am raportat căpitanului de la magazia regimentului situația mea și acesta, cu multă omenie, m-a îmbrăcat în uniformă nouă, cu bocanci noi și mi-a dat și o foaie de cort
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
să plecăm pe front când a izbucnit în județul Teleorman epidemia de tifos exantematic. Înarmați cu răbdare, exigență și o etuvă enormă, am pornit prin comune, conduși de doctorul Burcuș, pentru a reduce cauza epidemiei, păduchii. In primul rând etuvarea lenjeriei și îmbăcămintea. Nu eram primiți cu prea multă bucurie. Intram prea mult și cu prea multă forță în viața lor intimă. Darăla război, ca la război! Am ajuns până la Slobozia Trăsnitu! Într-o zi, când eram la popotă, mă trezesc
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
vindeai în fabrică la preț dublu și acopereai toate cheltuielile făcute în concediu. Uneori mergeam în Basarabia, în excursii. Duceam de aici haine, prosoape și alte produse care nu se găseau la ei și aduceam de acolo alimente, jucării, veselă, lenjerii, aur, țigări și multe altele. Se dezvoltase în fabrică comerțul ilegal cu astfel de produse, pe care le luam pe datorie și la plăteam când primeam salariul. Toți vindeam și toți cumpăram, dar unii s-au specializat bine de tot
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
ei. Acest continuu du-te-vino de la ea mă obosea, dar eram foarte mulțumită că aveam unde înnopta. Șefii îmi spuneau să dorm în camera de oaspeți din primărie, o cameră sinistră, unde era murdar, mirosea a vechi, a praf și a lenjerie nespălată de ani de zile. Ziua mă luam cu treburile, cu oamenii, mergeam pe la școală. Seara, deși ospitalitatea contabilei era lăudabilă, aș fi vrut să fiu împreună cu familia mea. A trecut prima săptămână de iarnă fără a putea să merg
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
le transcriem. Noaptea pregăteam „sursa de inspirație”, care se găsea mai greu sau care era prea scumpă. În următoarele zile luam legătura cu alți profesori examinatori pentru a le da plocoanele mai delicate: țigări Kent, cafea, săpunuri, ciorapi, sau chiar lenjerie de corp de bumbac luată direct din fabrică și multe altele, afară de alimentele care erau duse acasă la profesori sau le erau predate în gară. În schimbul acestor „atenții” primeam subiectele de pe biletele de la examenul oral. Mergeam și la cursurile care
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
pentru a începe prima practică studențească la Stațiune. A dat dispoziție să ni se elibereze sala de ședințe din clădirea mare și două săli de la parterul clădirii administrative, unde funcționa dispensarul medical. Am obținut un transfer de paturi și de lenjerie și am putut amenaja circa 60 de locuri de cazare pentru studenți. În incinta Stațiunii funcționa un bufet, așa că se putea servi și masa. Pentru a asigura condiții de spălare au fost improvizate niște dușuri afară, așa că am reușit ca
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
înalță în fața Casei San Benedetto? Acolo, sub umbra lor deasă de parfum de rășină, mă așezam mereu să-mi trag sufletul, după ce am mâncat urcușul acela abrupt cu pas grăbit. Cred că aveam vreo 10-11 ani. Trebuia să duc săptămânal lenjeria, spălată și călcată de iubita mea mamă, familiei care locuia în vila aceea. Iar aici, chiar în fața noastră, se odihnește clădirea impunătoare a seminarului. Când am început să frecventez liceul episcopal aveam 19 ani abia împliniți. Dacă ați ști ce
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
mari și pleoștite peste umeri. Don Giovanni va povesti intimilor săi un fapt care l-a rănit profund, lăsându-i în inimă amărăciunea acidă a sarcasmului și a batjocurii. Într-o zi, un oarecare Giuseppe Pellegrini, la care îi ducea lenjeria spălată și călcată de mama sa, când l-a văzut îmbrăcat atât de aiurea, a voit să-i dăruiască o «velada» (redingotă) (o haină lungă și elegantă, ornată cu broderii, folosită de curtezanii secolului al XVIII-lea) și o pălărie
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
copii și a celor doi asistenți. Apare «Casa Buoni Fanciulli» După ce a recitat rozariul și a primit binecuvântarea lui don Calabria, în sacristia de la San Benedetto al Monte, un grupuleț de copii, înfrigurat și înfofolit, fiecare cu legăturica sa de lenjerie în spinare, se îndreaptă spre noul sediu. Cu simplitate, fără inaugurări și nici panglici tăiate, începe Opera «Buoni Fanciulli». E seara de 26 noiembrie 1907. Don Giovanni imită stilul unui alt mare preot veronez, sfântul Gaspare Bertoni, care obișnuia să
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Barbara Ricca, educatoarea Giulia Botteon și doamna Margherita Masina. La fel de importantă este și întâlnirea cu Surorile Milostivirii pe care le-a cunoscut la spitalul militar. În primele momente, într-adevăr, s-a adresat superioarei Surorilor Milostivirii, sora Lavinia Mondin, pentru lenjeria și garderoba băieților. Aceste surori bune și generoase, în fiecare săptămână, mergeau să ia de la parohia din San Benedetto al Monte hainele băieților pentru a le spăla și a le repara. Apoi, când grupul Copiilor Buni s-a transferat la
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
alta, care devenea punctul de început al viitoarei Congregații a Slujitoarelor Sărace ale Divinei Providențe. Prima doamnă bună care s-a prezentat la don Calabria este Angela De Battisti. Era angajată «zilieră pe la familii, pentru a se ocupa atât cu lenjeria cât și de haine». Timpul care îi rămânea liber îl dedica apostolatului carității. Îl cunoștea deja pe don Calabria și opera sa în favoarea copiilor abandonați. Și-a dat seama de dificultățile în care se zbătea preotul sfânt. Și așa, pe
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
că din negativ, va veni pozitivul, și că se vor salva multe dintre aceste suflete sărmane». Chiar și atunci când cardinalul a interzis unor surori ale Milostivirii să locuiască în Casa de la San Giovanni in Valle pentru a se îngriji de lenjerie și de infirmeria Casei Copiilor Buni, don Calabria s-a resemnat. Dar imediat a cerut permisiunea să primească vreo femeie evlavioasă care ar fi intenționat să-și consacre propria viață activității Operei. Iar cardinalul și-a dat încuviințarea. Bacilieri punea
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
ebraică din Verona avea aproape 150 de persoane, de orice categorie și condiție socială, cetățeni optimi. Prima întâlnire cu evreii a avut-o datorită muncii mamei sale Angela, care primea comisioanele unor familii evreiești. Ne spune el însuși că ducea lenjeria spălată și călcată familiei care locuia într-o vilă, situată chiar sub San Zeno in Monte, în aceiași vilă, pe care într-o zi avea să o cumpere pentru a primi copiii cei mai mici. Și surioara sa Teresa, care
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
impresionat de dexteritatea cu care împleteau ciorapi, flanele și mănuși, sau cu care foloseau acul de cusut. Eram impresionat de transformarea cânepii, plantă verde, mare și bățoasă ca un harag, în fir subțire de ață și apoi în pânză pentru lenjerie de corp. Cam la aceiași metamorfoză era supusă și lâna tunsă de pe oi. Iarna, femeile țeseau și covoare cu modele naț ionale, pe care le numeau scoarțe. Opincile erau încălțămintea și a bărbaților, și a femeilor, dar și a copiilor
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
suplinitor din septembrie până la vacanța de Crăciun. în acest timp am primit veste că în urma examenelor de anul II mi s-a acordat o bursă care asigură cazarea și cantina. Cu bani și alte ajutoare, date de unchiul Dumitru, ca lenjerie, îmbrăcăminte și încălțăminte, după Bobotează m-am prezentat la Suceava ca student la cursurile anului III. La câțiva ani după terminarea războiului, unchiul Dumitru s-a mutat la Corbeni, și-a făcut casă pe locul pe care fusese casa bătrânească
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
la îmbrăcămite de lux, sau la podoabe femeiești. Sobrietatea i-a împodobit toată viața. Niciodată n-am văzut-o stând, fără să lucreze. Era absolventă a șapte clase primare. îmbrăcămintea ei era cât se poate de modestă, dar nu sărăcăcioasă. Lenjeria, pentru toți ai casei era lucrată de dânsa, pornind de la semănatul inului și a cânepei, la tors, împletit, sau cusut la mașină. în lungile nopți de iarnă țesea pânză. Cumpăra bumbac fire, pachete, pe care-l opărea, îl depăna, îl
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
am repetat clasa a IV-a. De mila ei m-au ținut bunicii o vară la ei la Corbeni și unchiul Constantin m-a pregătit pentru examenul de admitere. îmi amintesc că pentru a fi acceptat la internat se cerea lenjerie multă. în două săptămâni, la ma șina de cusut, mămica a lucrat zi și noapte și a confecționat tot ce se cerea. Cu câtă bucurie sfântă mi le-a așezat pe toate într-un „cufăr”, mi-le-a încuiat cu
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
era foarte slab la matematică, și că nu poate rezolva astfel de probleme. LA SEMINAR Pentru părinții mei admiterea mea la seminar a fost o minune care i-a fascinat. Tata a vândut un cal și a cumpărat uniformă și lenjeria care se cerera la internat, m-a pregătit, m-a dus cu trenul la Buzău și m-a instalat la internatul seminarului. La cursuri, la ore, în fiecare zi aveam emoții, la fiecare lecție nouă tremuram de frica de a
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
trimitere” la Seminarul din Chișineu. Studentul Tudor Vasilescu, fostul meu instructor F.D.C. de la seminarul din Buzău-acum student în Bucureștimi-a făcut legătură cu o unitate F.D.C. din București, cu care am lucrat până în iunie 1943. De la Seminarul Nifon Mitropolitul trimeteam îmbrăcăminte, lenjerie, și alimente deținuților legionari din închisoarea de la Pitești, unde se găsea condamnat de generalul Ion Antonescu și Ilie Țintă, elev al seminarului Nifon. El avea un frate mai mic rămas la seminar. Acesta avea drept de „vorbitor” cu fratele lui
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
am auzit nici un comentariu asupra acestui caz. SĂRAC. Pe data de 9 mai 1945, a doua zi, am fost declarat sublocotenent de rezervă. Se pregătea eliberarea, lăsarea la vatră a tinerilor sublocotenenți. Eram atât de sărac încât nu aveam nici lenjerie corporală, nici îmbrăcăminte, nici încălțăminte. La „lăsarea la vatră” am raportat căpitanului de la magazia regimentului situația mea și acesta, cu multă omenie, m-a îmbrăcat în uniformă nouă, cu bocanci noi și mi-a dat și o foaie de cort
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
anului 1937, în timpul campaniei electorale, cumpăram ziarul „Porunca vremii” și-l trimeteam, prin poștă, pe cheltuiala noastră, la muncitorii forestieri din munții Vrancei. În duminici și sărbători eram primii la rugăciune. . Pe timpul guvernării generalului Ion Antonescu, după „rebeliune” strângeam haine, lenjerie, îmbrăcăminte și mâncare, pe care le trimeteam la deținuții politici de la închisoarea din Pitești. Colegul Ilie Țintă, condamnat de generalul Ion Antonescu, își ispășea pedeapsa la Pitești. El avea un frate mai mic la seminarul „Nifon Mitropolitul” care avea voie
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]