134,783 matches
-
din primul tom al ediției Oeuvres, apărut la Gallimard în 1975, la care editorul român a adăugat, în chip de prolog și epilog, două eseuri speciale, pentru că ele sînt adresate explicit cititorului român. Pentru epilog Marius Ghica a ales Renașterea libertății, bănuite a fi drept ultimele pagini scrise de Valéry și aparent scrise de el la rugămintea lui Ilarie Voronca, la vremea respectivă, adică în 1945, aflat la conducerea secției românești a emisiunilor pentru străinătate ale Radiodifuziunii franceze. Sub titlul A
Dilemele europenitătii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17736_a_19061]
-
aliate. În acest sens Warren Cristopher, secretar de stat al SUA, menționa: acel mai important lucru, după cum se stipulează în tratatul Atlanticului de Nord, este acela ca un viitor nou membru va trebui să demonstreze că adera la principiile democrației, libertății individuale, respectului pentru drepturile omului și că acceptă statul de drept, rezolvarea pașnică a disputelor, inviolabilitatea frontierelor naționale - pe scurt, valorile pe care le întruchipează NATO și care au facut alianță să dăinuie.ă Consecință clară acestei declarații este aceea
Nationalism sau integrare by Mircea Naidin () [Corola-journal/Journalistic/17732_a_19057]
-
alienare la acest sfîrșit de secol, este concretizat în două cuști stilizate care țin în prizonierat două cupluri. Al cincilea personaj este, de fapt, provocarea, factorul de dezechilibru, tentația, gustul teoretic al plăcerii, al nonconformismului nu într-o formă de libertate interioară, ci într-una cu accente maladive, periculoase. Obsesiile, frustrările, stereotipiile mentale sînt exprimate scenic printr-un limbaj redundant alcătuit din gesturi leit-motiv, repetitive, pentru fiecare personaj în parte. Lipsa dialogului acestei lumi, chinul comunicării dincolo de eu capătă pe scena
O altă generatie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17768_a_19093]
-
așa risipit cum era, exilul românesc și-a făcut auzit glasul polifonic. De curand, d-na Georgeta Filitti a făcut să apară, la Editură Enciclopedica, o ediție ce adună publicistica din exil. E vorba despre articole publicate în ziarul Vocea libertății, care a apărut, la Atena, între anii 1954-1968. Inițiativa apariției acestei publicații, în limba română, a aparținut publiciștilor greci Vasile Moussou și D.G.Petropuliadi, cu scopul de a fi o tribuna a românilor și a grecilor plecați din România (unele
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
publicației a fost diplomatul Radu Scarlat Arion, ultimul ambasador al României antecomuniste la Atena și care, rechemat de la post la București, a refuzat să se înapoieze, alegînd calea exilului. El, acest domn Arion, a preluat veghea secțiunii române a Vocei libertății, conferindu-i audiență și chiar strălucire. Repede, exilul românesc a auzit de acea publicație ateniana și spre ea au început să aflueze condeie autorizate și cu audiență (V.V. Tilea, Gr. Gafencu, M. Fărcăsanu, Const. Visoianu, N. Caranfil, George Ciorănescu, Pamfil
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
al lui Defoe și de protagonistul interpretat de Andrei Pleșu. Este un Robinson care nu se va mai întoarce niciodată între ai săi, pentru că a găsit pe insula ceva ce lumea lui inițială nu îi poate da: candoarea jocului, deliciul libertății absolute, o libertate ce vizează inclusiv o aneantizare a propriei sale persoane, si, mai cu seamă plăcerea de a trăi relația cu alteritatea în forma ei cea mai simplă și în același timp simbolică, în doi. Acest nou Robinson trăiește
O altă robinsonadă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17771_a_19096]
-
și de protagonistul interpretat de Andrei Pleșu. Este un Robinson care nu se va mai întoarce niciodată între ai săi, pentru că a găsit pe insula ceva ce lumea lui inițială nu îi poate da: candoarea jocului, deliciul libertății absolute, o libertate ce vizează inclusiv o aneantizare a propriei sale persoane, si, mai cu seamă plăcerea de a trăi relația cu alteritatea în forma ei cea mai simplă și în același timp simbolică, în doi. Acest nou Robinson trăiește, pe insulă, experiența
O altă robinsonadă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17771_a_19096]
-
un reper al neîmplinirii, ci ca pe un cochet prilej al proiectării unui prezent debordînd de vitalitate metaforica: "Tu, departele meu/ mă ții captivă/ că pe o floare între file/ sub statuia de bronz; mi te plîngi/ că e grea libertatea/ de-a fi înălbit culorile toate/ că pînă și sîngele/ la ora această posaca/ e roz;/ visele toate adorm/ învoite/ dinspre ceasul cînd/ gerul devine carnal.// Departele meu/ înghițit de calești/ topite pe străzile calde/ pe care nu merg/ toarnă
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
în limba română - 2008, prin Carmen Luiza Săvescu, editura Humanitas, 164 pagini) se poate rezuma în câteva fraze. Un copil, evreu polonez, trăiește într-un lagăr din Siberia drama celor lipsiți de căldura părintească, pe fondul unei absențe totale a libertății. Vremurile roșii, ctitorite de Lenin și continuate draconic de către Stalin, se ridică amenințător, încât băiatul visează în permanență la eliberare. Scriitorul polonez Piotr Bednarski a procedat destul de inteligent în selecția personagială ofertată. Dezbaterea clasică de odinioară în critica literară europeană
Ferestre deschise în inima gulagului. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_98]
-
pe noi, elevii-nu. Câtă vreme optzeci la sută dintre noi, inclusiv eu, eram fiii dușmanilor poporului muncitor [...] - Ei sunt mai importanți. Fug întotdeauna. - Unde? Doar de-aici nu se poate fugi. - Știu și ei asta, dar vor să moară în libertate. Li se pare că dincolo de poartă începe libertatea. Ei, niște cretini!” Așadar, o libertate dorită, binecunoscută și de oficialii zilei. Pentru ei, libertatea dorită de cei mai mulți reprezenta dezastru social, profesional și financiar. Libertatea era granița peste care nu se trece
Ferestre deschise în inima gulagului. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_98]
-
dintre noi, inclusiv eu, eram fiii dușmanilor poporului muncitor [...] - Ei sunt mai importanți. Fug întotdeauna. - Unde? Doar de-aici nu se poate fugi. - Știu și ei asta, dar vor să moară în libertate. Li se pare că dincolo de poartă începe libertatea. Ei, niște cretini!” Așadar, o libertate dorită, binecunoscută și de oficialii zilei. Pentru ei, libertatea dorită de cei mai mulți reprezenta dezastru social, profesional și financiar. Libertatea era granița peste care nu se trece decât cu acte-n regulă. Cum cei mai mulți erau
Ferestre deschise în inima gulagului. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_98]
-
dușmanilor poporului muncitor [...] - Ei sunt mai importanți. Fug întotdeauna. - Unde? Doar de-aici nu se poate fugi. - Știu și ei asta, dar vor să moară în libertate. Li se pare că dincolo de poartă începe libertatea. Ei, niște cretini!” Așadar, o libertate dorită, binecunoscută și de oficialii zilei. Pentru ei, libertatea dorită de cei mai mulți reprezenta dezastru social, profesional și financiar. Libertatea era granița peste care nu se trece decât cu acte-n regulă. Cum cei mai mulți erau ostracizați, misiunea oficialilor se reducea categoric
Ferestre deschise în inima gulagului. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_98]
-
Unde? Doar de-aici nu se poate fugi. - Știu și ei asta, dar vor să moară în libertate. Li se pare că dincolo de poartă începe libertatea. Ei, niște cretini!” Așadar, o libertate dorită, binecunoscută și de oficialii zilei. Pentru ei, libertatea dorită de cei mai mulți reprezenta dezastru social, profesional și financiar. Libertatea era granița peste care nu se trece decât cu acte-n regulă. Cum cei mai mulți erau ostracizați, misiunea oficialilor se reducea categoric la a-i opri pe aceștia să gândească, dar
Ferestre deschise în inima gulagului. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_98]
-
ei asta, dar vor să moară în libertate. Li se pare că dincolo de poartă începe libertatea. Ei, niște cretini!” Așadar, o libertate dorită, binecunoscută și de oficialii zilei. Pentru ei, libertatea dorită de cei mai mulți reprezenta dezastru social, profesional și financiar. Libertatea era granița peste care nu se trece decât cu acte-n regulă. Cum cei mai mulți erau ostracizați, misiunea oficialilor se reducea categoric la a-i opri pe aceștia să gândească, dar mai cu seamă să-și exercite libertatea altfel. După această
Ferestre deschise în inima gulagului. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_98]
-
profesional și financiar. Libertatea era granița peste care nu se trece decât cu acte-n regulă. Cum cei mai mulți erau ostracizați, misiunea oficialilor se reducea categoric la a-i opri pe aceștia să gândească, dar mai cu seamă să-și exercite libertatea altfel. După această bornă, reală dar și literară, romancierul desfășoară scene de viață palpitantă, mai mult întunecată, tristă, în care tragedia rămânea placa turnantă a ceea ce încă se mai numea viață. Ultima bornă, intitulată Repetiție după Iov, descrie însingurarea care
Ferestre deschise în inima gulagului. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_98]
-
ce o stăpânea. Îi murise fiul îngropat degrabă chiar în noaptea aceea. De curând primise permisiunea să plece la Volonia în Podolia. Soțul ei, înrolat în armata lui Berling, îi înlesnise totul ca să ducă băiatul lor dincolo de coloniști, adică în libertate. Descumpănită, mama nu mai putea pleca nici ea, de-ndată ce nu mai avea copilul. Depeșa de eliberare era completată cu numele amândurora. Cum Petia, actualul Petia, era singur pe lume, s-a gândit să și-l declare ca fiu
Ferestre deschise în inima gulagului. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_98]
-
s-a împlinit din păcate, în situații limită. Iar în Siberia, s-a verificat vizibil, cu mare prisosință. Dincolo de mentalitățile particulare ale naționalităților, cele de ordin individual cunoșteau apropierea, vibrația sufletelor. Întotdeauna suferința comună nu divide, ci unește. Lângă simbolul libertății, scriitorul creează simbolul pâinii. La școală, elevii au fost întrebați ce meserii vor să urmeze. Cele mai căutate în zonă erau de marinar și de aviator. Unul dintre copii, șeful de gașcă al acestora, a declarat că el și-ar
Ferestre deschise în inima gulagului. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_98]
-
aflați mereu în suferință. Speranța lor de mai bine reînvie cu fiecare verset citit și interpretat de cine trebui. Romanul Zăpezile albastre, beneficiind de o bună traducere, rămâne o carte sobră, creată în jurul unui subiect grav - damnarea, în dualitate cu libertatea.
Ferestre deschise în inima gulagului. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_98]
-
care poate fi constatată la numeroși barzi ai urbei (nu în ultimul rand la importantul Emil Brumaru). Melancolicii trăiesc din materia existențiala revoluta, nu doar personală, ci și a predecesorilor - uneori accentul cade pe ultima -, împrejurare ce nu impietează asupra libertății creatoare. La rîndul său, ironicul e, după cum afirmă Christian Morgenstern, "un patetic jignit". El ia distanțe față de real că și față de sine însuși, irealizînd, negînd. Sursă să existențiala se ascunde sub pudoarea acidă a contestării. Neputînd fi suspendată, existentă se
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
revendică în mod legitim performanțele ei (sau asumă eșecurile) este Harold Szeeman. Fără a i se stabili o tematica anume, cea de-a 48-a ediție a Bienalei este, într-o bună măsură, un test de funcționare a ideii de libertate. Pe de o parte, în deplină libertate s-au constituit pavilioanele naționale, iar, pe de altă parte, tot fără vreo limitare s-a constituit expoziția concepută direct de Harold Szeeman, al cărei nume, dAPERTutto, construit, prin aglutinare, pe un joc
Bienala de la Venetia (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17804_a_19129]
-
asumă eșecurile) este Harold Szeeman. Fără a i se stabili o tematica anume, cea de-a 48-a ediție a Bienalei este, într-o bună măsură, un test de funcționare a ideii de libertate. Pe de o parte, în deplină libertate s-au constituit pavilioanele naționale, iar, pe de altă parte, tot fără vreo limitare s-a constituit expoziția concepută direct de Harold Szeeman, al cărei nume, dAPERTutto, construit, prin aglutinare, pe un joc de cuvinte, ar însemna APERTO pentru toți
Bienala de la Venetia (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17804_a_19129]
-
spectacolul burlesc, poetul rămîne un ins singur, consolat de lumină aspirației sale angelice, pe care o transcrie cu pudoare: "din îngeri soarele nu va apune/ niciodată mîine" (ibidem). Despre alți poeți din Bistrița sper să scriu în curînd. Olimpiu Nusfelean - Libertate de noapte, Ed. Dacia, 1995, 60 pag., preț nemenționat. Victor Știr - Cinetica iluziei, Ed. Tipomur, Tg. Mureș, 1997, 64 pag., prețul 3000 lei.
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17811_a_19136]
-
Miu și cu o trupă în adevăratul sens al cuvîntului. Ei i s-a adăugat pe parcurs un excepțional compozitor de muzică originală pentru scenă, Adrian Enescu. Dar mai este ceva, bănuiesc, care poartă această montare într-o zonă a libertății interioare, a unui soi de aristocrație teatrală: dorul de Giorgio Strehler. se simte minunată și protectoare peste acest spectacol. Tonurile costumelor, eclerajul atît de rafinat, jocul umbrelor chinezești, imaginile picturale, stilul rostirii, toate ne duc cu gîndul la Insula sclavilor
Aripa lui Strehler by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17816_a_19141]
-
George Ivașcu - Clindor; Tudor Chirilă - Adraste; Delia Nartea - Isabelle; Șerban Cellea - Geronte; Dorina Chiriac - Lyse; Dan Astilean - Pajul, Ucigașul; Bianca Cristea - Sufleur. Rar am văzut că actorii din distribuție să fie toți foarte buni și generoși, să joace cu atîta libertate și bucurie, să se topească în Iluzia comică. Și jur, n-a fost doar o iluzie!
Aripa lui Strehler by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17816_a_19141]
-
a unor oameni simpli etc.), dar pe cele mai multe le fabrică, în mod iresponsabil, presa. Iar presa nu mai poate fi judecată critic, întrucat și-a constituit o insolita formă de imunitate: orice observație la adresa sa este considerată un atentat la libertatea de exprimare. Activitatea unor autentici profesioniști ai gazetăriei se amestecă până la indistincție cu activitatea unor pseudogazetari, lipsiți de pregătire, care n-ar putea trece nici măcar un examen de capacitate. Drept urmare, din presa noastră se poate afla că fete moarte, violate
AFLU DESPRE MINE... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17825_a_19150]