2,956 matches
-
Timpul astfel obținut ("constituit obiectual"), trecut pe poziția absolută a corelativului actului (constitutiv al) judecății, va deveni inoperant și va atrage judecata însăși spre o asemenea condiție. Dar chiar el, îndepărtând judecata din orizontul tocmai deschis, devine act constitutiv al logos-ului însuși. Consecințele acestui joc al constituirii logos-ului formal și, apoi, a logos-ului însuși nu pot fi încă decât bănuite. Clarificarea lor nu este cu putință decât operând cele două reducții. 4.2. Aspectul formal al judecății și
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
absolută a corelativului actului (constitutiv al) judecății, va deveni inoperant și va atrage judecata însăși spre o asemenea condiție. Dar chiar el, îndepărtând judecata din orizontul tocmai deschis, devine act constitutiv al logos-ului însuși. Consecințele acestui joc al constituirii logos-ului formal și, apoi, a logos-ului însuși nu pot fi încă decât bănuite. Clarificarea lor nu este cu putință decât operând cele două reducții. 4.2. Aspectul formal al judecății și timpul Structura originară a judecății (și, sub anumite
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
judecății, va deveni inoperant și va atrage judecata însăși spre o asemenea condiție. Dar chiar el, îndepărtând judecata din orizontul tocmai deschis, devine act constitutiv al logos-ului însuși. Consecințele acestui joc al constituirii logos-ului formal și, apoi, a logos-ului însuși nu pot fi încă decât bănuite. Clarificarea lor nu este cu putință decât operând cele două reducții. 4.2. Aspectul formal al judecății și timpul Structura originară a judecății (și, sub anumite condiții, a judicativului), S P, are
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și timpul. Dar echilibrul celor două părți (S și P, de o parte, judecata de alta), chiar dacă este doar aparent în acest moment, indică necesitatea unei intervenții care, în absența unei determinări categorice a termenilor-funcțiuni (a pozițiilor logice) de către judecată (logos apophantikos), să regleze tocmai funcționarea lor în sensul de a rosti ceva. E drept, judecata rostește, dar acest fapt nu este încă suficient de clar; deocamdată putem spune doar că judecata rostește numai dacă funcțiunile S și P rostesc; de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în ființa sa pentru a se trece pe sine într-o "formă" cu rol instrumental pentru discurs, cu alte cuvinte, chiar în funcțiunile S și P, luate împreună în unitatea judecății căreia îi aparțin. Această preexistență este, după toate semnele, logos-ul însuși, fiindcă singura semnificație funcțională pe care cele două poziții logice au scos-o la iveală până acum este faptul de a rosti printr-o unitate a pozițiilor, anume prin judecată. Logos-ul, ca preexistență, nu "vorbește" însă direct
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
aparțin. Această preexistență este, după toate semnele, logos-ul însuși, fiindcă singura semnificație funcțională pe care cele două poziții logice au scos-o la iveală până acum este faptul de a rosti printr-o unitate a pozițiilor, anume prin judecată. Logos-ul, ca preexistență, nu "vorbește" însă direct în S și P; și, de altfel, el nu va vorbi deloc, deși semnificația funcțională originară a pozițiilor logice este faptul de a rosti (legat de logos); de a rosti în judecată, mai
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
unitate a pozițiilor, anume prin judecată. Logos-ul, ca preexistență, nu "vorbește" însă direct în S și P; și, de altfel, el nu va vorbi deloc, deși semnificația funcțională originară a pozițiilor logice este faptul de a rosti (legat de logos); de a rosti în judecată, mai bine spus, ceea ce implică cel puțin o "convenție" în plus pe lângă pozițiile logice; această convenție în plus, care trebuie luată în seamă în chiar unitatea judecății, alături de pozițiile logice, este aspectul alethic al acesteia
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
care trebuie luată în seamă în chiar unitatea judecății, alături de pozițiile logice, este aspectul alethic al acesteia, anume unitatea dată de verb și timp, unitate integrată înseși unității judecății, dar care, totodată, o păstrează pe acesta deschisă către "lucruri". Dar logos-ul ca preexistență este vestit și păstrat în "ascundere" în chiar orizontul judecății doar de timp; acesta din urmă, unit fiind cu verbul, îi dă acestuia ceea ce potențialul său reclamă: un sens ontologic ("existențial"), lărgind astfel "valoarea instrumentală" a lui
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ele pot constitui obiect de tematizare chiar în afara orizontului judicativ. E drept, pentru aceasta ar fi necesară o nouă reducție, prin care să se treacă de la statutul judicativ al categoriei, la statutul ei de element al rostirii, de ipostază a logos-ului. 4.3. Aspectul alethic al judecății și timpul " Este" (verbul) și timpul alcătuiesc împreună, cum am precizat deja, cel de-al doilea aspect obiectual al judecății (și al judicativului): aspectul alethic. Unitatea celor doi termeni, gândită de Aristotel în
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
trecutul ca atare, ci survenirea viitorului pe fondul chemării trecutului, ca operație prin care judecata devine ea însăși semnificativă în sens alethic, desăvârșindu-se într-o anumită condiție. Presupunând toate elementele aspectului formal, aspectul alethic trece și el sub condiționarea logos-ului. Numai că acesta rămâne în trecut, pentru ambele aspecte, adică, finalmente, și pentru judicativul constitutiv "în formare", pentru dictatura judicativului; fără a lipsi cu desăvârșire "sensurile" logos-ului (cel formal, el însuși "actualizat" prin judicativ, nu poate lipsi), dar
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Presupunând toate elementele aspectului formal, aspectul alethic trece și el sub condiționarea logos-ului. Numai că acesta rămâne în trecut, pentru ambele aspecte, adică, finalmente, și pentru judicativul constitutiv "în formare", pentru dictatura judicativului; fără a lipsi cu desăvârșire "sensurile" logos-ului (cel formal, el însuși "actualizat" prin judicativ, nu poate lipsi), dar și fără ca acestea să fie implicate aici direct; în fapt, el nu mai operează, dar își menține anumite sensuri în orice obiect constituit judicativ. Tocmai datorită unei astfel
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fără ca acestea să fie implicate aici direct; în fapt, el nu mai operează, dar își menține anumite sensuri în orice obiect constituit judicativ. Tocmai datorită unei astfel de situații, dictatura judicativului reprezintă, în privința actului constitutiv și a obiectului constituit, doar logos-ul formal; logos, totuși. Am desprins, prin reducția temporală operată asupra celor două aspecte ale dictaturii judicativului, caracteristicile obiectuale ale acestora. Aspectul formal se definește prin faptul de a fi posibil și prin statutul de variabilă, iar aspectul alethic prin
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fie implicate aici direct; în fapt, el nu mai operează, dar își menține anumite sensuri în orice obiect constituit judicativ. Tocmai datorită unei astfel de situații, dictatura judicativului reprezintă, în privința actului constitutiv și a obiectului constituit, doar logos-ul formal; logos, totuși. Am desprins, prin reducția temporală operată asupra celor două aspecte ale dictaturii judicativului, caracteristicile obiectuale ale acestora. Aspectul formal se definește prin faptul de a fi posibil și prin statutul de variabilă, iar aspectul alethic prin faptul de a
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a fi condiționat și prin statutul de constantă. Dar fiecare dintre aceste două aspecte semnifică și dincolo de caracteristicile prin care ele se definesc. În felul acesta, în jocul reducției poate fi menținut, într-un regim provizoriu și doar obiectual, însuși logos-ul. Altminteri, chiar și judecata și-ar pierde orizontul propriu de tematizare, iar aspectele sale nu ar mai constitui decât fapte marginale în lumea rostirii. Desigur, ar fi depotențate înseși actele judicative, nemaifiind posibilă cunoașterea. Cel de-al doilea aspect
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
iar aspectele sale nu ar mai constitui decât fapte marginale în lumea rostirii. Desigur, ar fi depotențate înseși actele judicative, nemaifiind posibilă cunoașterea. Cel de-al doilea aspect judicativ, cel alethic, introduce sensul de transcendent; adevărul judecății presupune întotdeauna preexistența logos-ului formal și, desigur, a logos-ului ca atare; deocamdată acest lucru ne-a fost clar pe temeiul prezenței secunde a aspectului alethic în judecată, prezență condiționată, judicativ, de aspectul formal, și aceasta atât pentru logos-ul formal, cât și
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
constitui decât fapte marginale în lumea rostirii. Desigur, ar fi depotențate înseși actele judicative, nemaifiind posibilă cunoașterea. Cel de-al doilea aspect judicativ, cel alethic, introduce sensul de transcendent; adevărul judecății presupune întotdeauna preexistența logos-ului formal și, desigur, a logos-ului ca atare; deocamdată acest lucru ne-a fost clar pe temeiul prezenței secunde a aspectului alethic în judecată, prezență condiționată, judicativ, de aspectul formal, și aceasta atât pentru logos-ul formal, cât și pentru cel ca atare. Logos-ul
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
judecății presupune întotdeauna preexistența logos-ului formal și, desigur, a logos-ului ca atare; deocamdată acest lucru ne-a fost clar pe temeiul prezenței secunde a aspectului alethic în judecată, prezență condiționată, judicativ, de aspectul formal, și aceasta atât pentru logos-ul formal, cât și pentru cel ca atare. Logos-ul, în ambele sale ipostaze, se află dincolo de orice întruchipare (constituire) alethică a judicativului (dincolo de orice judecată, chiar dacă aceasta are un aspect formal descins direct din logos-ul însuși). Judecata îl
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a logos-ului ca atare; deocamdată acest lucru ne-a fost clar pe temeiul prezenței secunde a aspectului alethic în judecată, prezență condiționată, judicativ, de aspectul formal, și aceasta atât pentru logos-ul formal, cât și pentru cel ca atare. Logos-ul, în ambele sale ipostaze, se află dincolo de orice întruchipare (constituire) alethică a judicativului (dincolo de orice judecată, chiar dacă aceasta are un aspect formal descins direct din logos-ul însuși). Judecata îl caută, am putea spune, în sensul de a-l
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și aceasta atât pentru logos-ul formal, cât și pentru cel ca atare. Logos-ul, în ambele sale ipostaze, se află dincolo de orice întruchipare (constituire) alethică a judicativului (dincolo de orice judecată, chiar dacă aceasta are un aspect formal descins direct din logos-ul însuși). Judecata îl caută, am putea spune, în sensul de a-l recupera nu doar obiectual, ci propriu-zis operațional, pentru că, de fapt, l-a avut de la bun început, fără să-l fi păstrat ca atare. Toate scenariile "dialectice" din
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
constituie ținta oricărui discurs din orizontul precizat. Dar transcendentul acesta, potrivit reducției judicative, este chiar "transcendentul imanent" despre care vorbește Husserl. În contextul de față, distingând cu atenție între operațional și obiectual, putem spune că transcendentul imanent al judicativului este logos-ul însuși, în măsura în care, operațional, el "lucrează" indirect, fiind dincolo de logos-ul formal constituit ca judicativ, aflându-se însă, cu unele sensuri ale sale, în orice obiect constituit judicativ, adică în cele două aspecte ale judecății, așa cum am arătat mai sus
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
potrivit reducției judicative, este chiar "transcendentul imanent" despre care vorbește Husserl. În contextul de față, distingând cu atenție între operațional și obiectual, putem spune că transcendentul imanent al judicativului este logos-ul însuși, în măsura în care, operațional, el "lucrează" indirect, fiind dincolo de logos-ul formal constituit ca judicativ, aflându-se însă, cu unele sensuri ale sale, în orice obiect constituit judicativ, adică în cele două aspecte ale judecății, așa cum am arătat mai sus. Primul aspect adus în discuție, devenit secund în ordinea accentului
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a judecății. Aporia ar putea fi socotită, din perspectiva acestui fapt, o cale către non-judicativ (totuși, din orizontul dictaturii judicativului). 4.4. Timporizarea subiectului și predicatului, în sensul stabilirii și întăririi poziției lor în judecată, în judicativ și în orizontul logos-ului (formal) Dintre toate legăturile constitutive posibile ale timpului cu cele patru elemente ale celor două aspecte ale judecății, cel cu subiectul logic (element al aspectului formal) și cel cu timpul însuși (element al aspectului alethic) sunt mai problematice. Aceasta
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
subiectul logic, trebuie refăcut și întărit sensul de poziție (atitudine) al aspectului formal al judecății, iar pentru aceasta trebuie avut în vedere și predicatul logic, pentru că și acesta desemnează o poziție în judecată și o "atitudine" specifică. De altminteri, enunțarea (logos apophantikos ) se împlinește prin ambele poziții, S și P, iar sensul de poziție și atitudine trebuie condus până la limitele logos-ului formal. Nu poate fi reconstruită legătura constitutivă a timpului cu subiectul logic fără a deschide problema raportului timpului cu
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în vedere și predicatul logic, pentru că și acesta desemnează o poziție în judecată și o "atitudine" specifică. De altminteri, enunțarea (logos apophantikos ) se împlinește prin ambele poziții, S și P, iar sensul de poziție și atitudine trebuie condus până la limitele logos-ului formal. Nu poate fi reconstruită legătura constitutivă a timpului cu subiectul logic fără a deschide problema raportului timpului cu subiectul ca ființare: acesta, ca obiect constituit judicativ, este esențialmente "temporal". În fond, subiectul logic reprezintă el însuși o ființare
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
care este judicativul? Are și acesta propria sa durată (dimensiune temporală)? În fond, judicativul este el însuși mai degrabă "act", așa încât trebuie să aibă și propriul său timp, ca un corelat obiectual. Problema aceasta a fost, cumva, rezolvată mai sus: logos-ul este ființarea (formală) a judicativului, obiectualitatea sa, ceea ce înseamnă că logos-ul (formal) este timpul ca atare (fiind și el o ființare); logos-ul (formal) este, de asemenea, timpul pentru toate elementele judicativului. De aici, din această "reducție", pe
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]