3,576 matches
-
în orizontul ficțiunii a scriitorului însuși - este un personaj complex, cumulând funcții narative multiple: este eul narator și eulconștiință care ordonează prin experiențe de cunoaștere lumea, este protagonistul romanului, care „se povestește pe sine“ (narator autodiegetic). Ștefan este un spirit lucid și absolutizant, orgolios și inflexibil, aplicând tiparul său de idealitate realității și oamenilor din jurul său. Având orgoliul unui Pygmalion care o creează pe Galateea după modelul său de perfecțiune (Fată dragă, destinul tău este și va fi schimbat prin mine
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
cu iubirile efemere ale lui Titu Herdelea ori cu dragostea juvenilă a lui Felix Sima pentru Otilia. În al doilea rând, întregul roman demonstrează că pentru Gheorghidiu viața înseamnă un mod de cunoaștere exclusiv intelectual, cerebral, întrucât analiza și reflecția lucidă îl ajută săși clarifice stările sufletești, revelațiile iubirii și suferințele ei, realitățile războiului și ale societății în care trăiește. Tentativele sale de a recompune lumea, ca spațiu al iubirii ce dă sens și coerență haosului de instincte umane, evidențiază tocmai
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
propriile experiențe de viață (caracteristică a romanului experienței). Student eminent la Filosofie, împătimit de cunoaștere, însetat de absolut, el ilustrează tipologia intelectualului inadaptat. Ca majoritatea eroilor lui Camil Petrescu, Ștefan este un om superior, năzuind spre perfecțiune, este un spirit lucid și orgolios, cu un caracter inflexibil, care îl împiedică să accepte compromisul. Provenind din familia unui intelectual de elită, fără mari resurse materiale, Ștefan are un statut social modest, care se schimbă însă radical prin moștenirea neașteptată, lăsată de unchiul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
vâltorile iubirii și ale războiului, Ștefan se ridică la o nouă înțelegere a iubirii, a lumii, a vieții și morții. ÎNCHEIERE Sintetizând, se poate afirma că liniile de forță ale personajelor lui Camil Petrescu constau în psihologia complicată și conștiința lucidă cu care analizează realitatea, în capacitatea de a ilustra multiple ipostaze ale omului modern. - Varianta 2 Filiera teoretică - Profilul umanist etc. SUBIECTUL I (30 de puncte) 1. sinonime neologice: sfânt - sacru, venerat; tăgăduire - negare, contestare 2. În secvența selectată, cratima
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
lui Ann, întrun portret expus în vitrina fotografului. Primele două enunțuri iau forma monologului interior, redat însă în stil indirect, în discursul naratorului. Per sonajul principal face supoziții privind intenția lui Ann de a rămâne în viața lui, dar refuză lucid autoiluzionarea. Ultimele trei enunțuri impun perspectiva naratorului omniscient care surprinde nevoia obsesivă a îndrăgostitului de a revedea fotografia fe meii iubite, fără de care se simte pierdut. Întreaga secvență contribuie la caracterizarea indirectă a protagonistului (prin luciditatea introspecției și forța sentimentelor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
aură ideală, enigmatică, precum destinul însuși. După revenirea Otiliei de la Paris, cei doi îndrăgostiți vor fi din ce în ce mai apropiați, solidari în tentativa de al proteja pe moș Costache de lăcomia clanului care vânează moștenirea. După moartea acestuia, înțelegând că Felix, intelectualul lucid și ambițios, nu va situa nicicând iubirea în centrul existenței lui, că e capabil să învingă o dragoste nepotrivită pentru marele lui viitor, Otilia îl părăsește, căsătorinduse cu Pascalopol. Povestea romantică de iubire este astfel urmărită de la fascinația atracției spontane
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
să învingă o dragoste nepotrivită pentru marele lui viitor, Otilia îl părăsește, căsătorinduse cu Pascalopol. Povestea romantică de iubire este astfel urmărită de la fascinația atracției spontane la incertitudinile sentimentului deja cristalizat, de la trăiri contradictorii, precum gelozia și culpabilitatea, la opțiunea lucidă care pune capăt idilei. Item 3: ilustrarea a patru elemente de compoziție, de structură și/sau de limbaj ale romanului ales semnificative pentru analiza relației dintre cele două personaje Având un rol modelator în procesul maturizării lor, experiența primei iubiri
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
acesta se sinucide, repetând astfel destinul tatălui său. Item 2: evidențierea unei trăsături a personajului ales, prin valorificarea a două scene/secvențe/citate comentate Personajul central al dramei este, ca toți eroii camilpetrescieni, un halucinat căutător al absolutului, un spirit lucid, care are orgoliul de a impune lumii principiile sale inflexibile, cu obsesia de a modela oameni și situații în tiparele idealității sale. Consecvent și ferm în ideile despre justiție și iubire, el nu abdică de la ideal, considerând că viața nu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
al descrierii sau al narațiunii. Sub raportul structurii, formula jurnalului comentat determină configurarea a două planuri: unul al prezentului trăirii (timp al narațiunii consemnat în jurnal, în simultaneitate cu evenimentul trăit: 1928- 1931) și unul al reflecțiilor ulterioare, al analizei lucide din perspectiva deznodământului deja știut (timpul narării, precizat în final: ianuarie- februarie 1933). Rezultanta alternării pla nu rilor temporale este surprinzătoare: povestea de iubire, asemeni mitului, iese din du rată, devine supratemporală, aparținând unui prezent etern (Niciodată nam trăit mai
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
visătorul solitar (năzuind în somn sau treaz să prindă peștele cel mare). În tabloul al II lea, vocea unui Iona resemnat se opune vocii omului revoltat, care, sfidând limitele, devine Ionacău tătorul propriului adevăr, al identității sinelui de adâncime (omul lucid care meditează asupra condiției sale existențiale), apoi Ionaluptătorul, care se opune absurdului exis tenței, spintecând burta monstrului marin. În tabloul al IIIlea, Ionaarheul reface, sim bolic, toată istoria omenirii, năzuind să se nască iarăși și iarăși, iar în ultimul tablou
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
cei trei sfinți sihaștri: Cheremon, Nestor și Iosif. A fost susținută de Avva Cheremon, care le-a fost recomandat lui Cassian și Gherman de episcopul Archebius. Acest sihastru era de o înțelepciune și de o știință rară, dar și extrem de lucid în pofida faptului că depășise pragul celor o sută de ani. Tema dezbătută a fost desăvârșirea, iar învățătura cea mai de seamă pe care acesta mărturisește că le-o poate da celor doi, Cassian și Gherman, este că: ,, Niciodată învățătura cuiva
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
filtru mult mai puternic al valorii decât criteriul timpului. Se conturează, așadar, și prin ideile enunțate de Fontenelle dorința de eliberare a receptării de orice viziune dogmatică, unilaterală. Un alt aspect demn de menționat în Digresiuni îl reprezintă intuirea justă, lucidă, a relativității noțiunilor de antic și modern, relativitate dată de succesiunea istorică neîntreruptă. În acest sens, privind spre trecut, latinii au fost la un moment dat moderni, în raportare cu grecii, după cum modernii secolului al XVII-lea vor deveni la
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
iar maturitatea presupune capacitatea deplină de a raționa. Din acest punct de vedere, modernii aparțin maturității omenirii, argumentându-se și din această perspectivă superioritatea lor în fața anticilor. Subsumată astfel aceluiași țel ce unea tabăra Modernilor, Digresiunile conturează totuși o atitudine lucidă și o justă sesizare a unor mecanisme ce concretizează invariabil orice dispută între tradiție și inovație. II.4. La Fontaine După două voci ale Modernilor, se cuvine să ascultăm și pe un apărător al Anticilor La Fontaine și-a publicat
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
și de alta, este dăunătoare: Recunosc că emulația modernilor ar putea fi periculoasă dacă s-ar transforma în disprețuirea anticilor și în neglijarea studiului acestora."81 Observația este justă și sugerează ca de altfel întregul text al Scrisorii un spirit lucid, intuitiv, cu o percepție clară și logică a lucrurilor în ansamblu. Această viziune complexă îi permite lui Fénelon să adopte o poziție echilibrată ce nu presupune nici hipertrofiere prin laudă excesivă, nici diminuare prin ignoranță. Nu mă tem să afirm
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
inimă, acea cumpătare care învață pe om a se purta totdeauna după cuviință, acea mlădioasă armonie a limbei, acea varietate plăcută în idei și-n expresii" După cum sugerează și concluzia articolului citat, observațiile făcute de Al. Odobescu reflectă un spirit lucid, atent la trebuințele unei culturi și la repercusiunile pe care le-ar produce orice schimbare. Textul, în întregul său, este o amplă trecere în revistă a principiilor fundamentale ale clasicismului pliate însă cu mult discernământ pe necesitățile literaturii române de la
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
sferă scriitori aparținând, în mod concret, unor paradigme literare opuse, aceasta se justifică prin acordarea semnificațiilor de geniu, valoare, model noțiunii de clasic, după cum am sugerat anterior. În acest sens, observația privind condițiile necesare apariției unor scriitori clasici este una lucidă și justă: "Clasicitatea o poate ajunge cineva la o nație mai întâi după ce aceeași are oarecare literatură, după ce limba sa e frământată și îmbogățită prin o mulțime de traduceri de-ale clasicilor și prin cercări numeroase de originaluri, apoi nația
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
Friedrich într-un capitol intitulat extrem de sugestiv Apollon în locul lui Dyonisos din studiul său asupra liricii moderne, poezia începutului de secol al XX-lea intră într-un proces de deromantizare, inspirația fiind tratată cu neîncredere, preferându-se în locul acesteia conștiința lucidă: "E semnificativ faptul că sensibilitatea extremă a sufletului modern s-a încredințat rațiunii artistice lucide, apolinice."244 Creația este redefinită, astfel, prin prisma șlefuirii succesive, a tehnicii și a efortului, fiind considerată la fel ca în clasicism o muncă de
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
liricii moderne, poezia începutului de secol al XX-lea intră într-un proces de deromantizare, inspirația fiind tratată cu neîncredere, preferându-se în locul acesteia conștiința lucidă: "E semnificativ faptul că sensibilitatea extremă a sufletului modern s-a încredințat rațiunii artistice lucide, apolinice."244 Creația este redefinită, astfel, prin prisma șlefuirii succesive, a tehnicii și a efortului, fiind considerată la fel ca în clasicism o muncă de precizie, iar poetul, un homo faber. Această reevaluare a dimensiunii estetice din perspective raționale are
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
își asumă programatic revenirea la clasicism, manifestându-și totodată încrederea nestrămutată în valorile acestuia ca soluție pentru viitorul poeziei. Această conștientizare a nevoii de depășire a formulei estetice romantice prin impunerea unui nou tip de lirism indică nu doar spiritul lucid al autorului, capabil să perceapă mecanismele literare contemporane lui, cât și un anumit vizionarism, rămânând antologică afirmația sa: "Prevăd o vreme a poeziei uscate, dure, clasice." Previziunea se va adeveri în măsura în care lirica modernă a evoluat, într-adevăr, înspre concentrarea expresiei
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
de apă fără a-și schimba totuși capacitatea. Ceea ce susține aici Hulme se aseamănă cu principiile Anticilor din faimoasa Dispută care își sprijineau ideea necesității regulilor și a adoptării modelelor pe această constanță a firii umane. Hulme sugerează în mod lucid că doar capacitatea intelectuală umană este constantă, nu și conținutul minții, numărul de concepte pe care le poate manipula. Este o distincție de nuanță, subtilă, dar care atestă faptul că adepții clasicismului nu au confundat niciodată această constanță intelectuală cu
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
altfel, cu personalitatea complexă a autorului, cu plăcerea pentru paradoxuri și formulări oxi-moronice. În acest sens, Dimitrie Micu observa faptul că "toate obiectivările scriitorului sunt o expresie a dionisiacului visând la apolinic"314, sugerând că alegerea canoanelor clasice este expresia lucidă a dorinței de a ordona într-un fel frenezia interioară. Se face, astfel, o raportare la Eugen Lovinescu, a cărui fire înclinată spre patriarhal ar fi fost mai potrivită cu aspirațiile clasice decât cea a lui Călinescu, mult mai explozivă
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
16 februarie 1892, Au milieu des sollicitudes, care chema catolicii francezi să se ralieze Republicii. Din această colecție impresionantă reiese continuitatea în raport cu condamnările papei Pius al IX-lea dar, în același timp, ea constituie un efort de a da explicații lucide privind epoca respectivă, desprinzînd ceea ce-i părea realizabil în materie de libertăți, definind democrația ca pe un regim acceptabil pentru un catolic, recunoscînd Statului un rol important în apărarea bunului comun, reținînd din "libertățile moderne" ceea ce era bun în ele
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
a lui Maritain, Borne și Michelet a fost să zică nu regimului rezultat în urma înfrîngerii în fața nazismului și supus ocupantului nazist. După Eliberare, în numele refuzului anticomunismului, el a încercat un dialog cu comuniștii, fiind însă în același timp suficient de lucid și de ferm în principiile lui încît să nu devină niciodată un "tovarăș de drum". Demersul său a rămas străin de cel al partidelor din democrația creștină cărora le reproșa compromisul. În 1934, îi scria lui Paul Archambault, filosof, discipol
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
el insista asupra autonomiilor regionale, pornind de la o reflecție asupra problemelor din Mezzogiorno, reflecție economică și socială care demonstra o remarcabilă stăpînire a problemelor și limbajului economic, dar fără nostalgii corporatiste. Din convingerile sale democratice, Sturzo a extras o analiză lucidă a fascismului pe care a expus-o mai ales în discursul de la Torino din 1923 și în Italy and fascism. La Torino, el a explicat motivele opoziției lui la "Statul panteist". La Congresul Internațional democratic popular de la Bruxelles, el a
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Balcani și să renunțăm la Basarabia! Maiorescu a început să-și publice în volum discursurile parlamentare din 1897, la Socec. Ioan Adam observă că entuziastul discipol al mentorului junimist, Duiliu Zamfirescu, i-a citit cu mare admirație discursurile, dar, spirit lucid și nuanțat, s-a depărtat de magistru în ceea ce privește Basarabia. El a înțeles că zvonul "compensațiilor" din sudul Dunării erau pură legendă, ceea ce și o spune direct într-o scrisoare către Maiorescu, la 21 octombrie/2 noiembrie 1897: "Din protocoalele tractatului
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]