3,374 matches
-
cu privire la finalitățile și utilizările acestor cercetări. O istorie din Brazilia Dacă mai există o țară marcată de imaginea violenței, aceea e Brazilia. Reportajele difuzate din abundență, mai ales în "anul Braziliei" în Franța (anul 2005), oscilează adesea între un exotism ludic, ultraviolență și mizerabilism, pe scurt: carnaval, samba, maghernițe și trafic de narcotice. Istoria contemporană a acestei țări este de multe ori redusă la tragedia criminalității din marile orașe și din favelas, mai ales în Rio de Janeiro, care pentru străin
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
discriminarea și egalitatea de șanse ar fi un răspuns. Dar, la o analiză atentă, această parte a leului este menținută intactă și prin armonizarea doar pe hârtie a legislației interne cu acquis-ul comunitar. În acest sens, vă propun un exercițiu ludic de imaginație. Uniunea Europeană trimite un chestionar în care trebuie să bifăm acele puncte ce reflectă armonizarea cadrului legislativ. Rezultatul ar fi unul onorabil, am face față provocării, ieșind neșifonați. Însă dacă acest chestionar ipotetic ar include și o secțiune legată
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
nu rămână doar nume alegorice, ci să dobândească un minimum de personalitate. Pampinea, care este vioaia, înfloritoarea (prima zi se află sub regența ei), pune întreg Decameronul într-o lumină a optimismului, a speranței, a bucuriei. Fiammetta este jucăușa, căci ludicul nu poate fi omis, este o componentă vitală a existenței, mai ales jocurile de iubire nelipsite într-un univers dominat de voci feminine tinere. Iubitoarea de cântece este Filomena; melosul aduce armonie, grație, amintind de Apollo și de Orfeu, care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cele istețe, chiar dacă sunt adulterine, și ne apare mai mult decât tolerantă cu tinerii și instinctele care îi domină. Pampinea rămâne, de-a lungul întregii opere, „întruchiparea echilibrului însuși”177. „Cea cu părul bălai, întruchiparea eului liber”178, Fiammetta, spiritul ludic al Decameronului, aduce în prima povestire pe care o rostește, un nou elogiu înțelepciunii feminine, cuvântului de duh ce salvează onoarea unei femei renumite: „câtă putere ascunde o vorbă înțeleaptă și bine ticluită”179. Marchiza de Monfferato, „frumoasă și vrednică
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
care o plăcea. Dacă flăcăul era iute de picior și fetei îi plăcea respectivul urmăritor, atunci, după ce fata se lăsa prinsă de către băiat, între cei doi avea loc o sărutare mai îndelungată, în văzul tuturor. Acest sărut reprezenta logodna ludică a celor doi, cel puțin pentru un an de zile, de multe ori astfel de logodne precedând logodnele cele adevărate. După-amiază avea loc petrecerea, unde toată lumea dansează, cântă și se simte bine. Se spunea că tinerii care nu au
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
nu rămână doar nume alegorice, ci să dobândească un minimum de personalitate. Pampinea, care este vioaia, înfloritoarea (prima zi se află sub regența ei), pune întreg Decameronul într-o lumină a optimismului, a speranței, a bucuriei. Fiammetta este jucăușa, căci ludicul nu poate fi omis, este o componentă vitală a existenței, mai ales jocurile de iubire nelipsite într-un univers dominat de voci feminine tinere. Iubitoarea de cântece este Filomena; melosul aduce armonie, grație, amintind de Apollo și de Orfeu, care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
cele istețe, chiar dacă sunt adulterine, și ne apare mai mult decât tolerantă cu tinerii și instinctele care îi domină. Pampinea rămâne, de-a lungul întregii opere, „întruchiparea echilibrului însuși”177. „Cea cu părul bălai, întruchiparea eului liber”178, Fiammetta, spiritul ludic al Decameronului, aduce în prima povestire pe care o rostește, un nou elogiu înțelepciunii feminine, cuvântului de duh ce salvează onoarea unei femei renumite: „câtă putere ascunde o vorbă înțeleaptă și bine ticluită”179. Marchiza de Monfferato, „frumoasă și vrednică
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
ne jucăm singuri la PC, față de strămoșii care se jucau în grup socializându-se. Vreau să ajung mai repede la țintă: jocurile din societatea românească așa cum le zugrăvește literatura. Lumea interbelică de la noi, ca și secolul XIX, au fost foarte ludice, Bucureștiul excela, dar cazinourile din Constanța, capodoperă Art Nouveau, din Sinaia și alte stațiuni nu erau niciodată goale. Se juca tare și în familii, nu numai la Arnoteni, și nu pe chibrituri. Dețin numeroase mărturii ale unor membri longevivi ai
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
legitim. Acesta, gelos, neputându-se răzbuna pe nevastă, alege soluția odioasă a otrăvirii Rozicăi. Victimă la fel de inocentă, provocând reflecții melancolice poetului Lucian Blaga, este Câinele din Pompei, surprins de valul de lavă. În schimb, poetul Mircea Ivănescu introduce cu spirit ludic un hibrid inedit: Pisicâinele. Cu mult mai rar decât în poezie sau proză, apar, din motive foarte obiective, rudele lui Cerber în piesele de teatru. Apariția unui animal în scenă, e știut în teatre, distrage atenția spectatorilor, crează o rumoare
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
august 2007 prilejuiește desfășurarea de forțe artistice greu de reîntâlnit. Ceea ce s-a programat la Muzeul în aer liber, din Dumbrava Sibiului, este, fără îndoială, unic. Spre exemplificare, enumerăm secțiunile tematice ale festivalului: Arte religioase, Arte literare, Arte muzicale, Arte ludice, Arte plastice și Arte culinare, la care se adaugă proiecț ii de 177 filme documentare. Participă județele Cluj, Dâmbovița și Vaslui; din Serbia, FORMAȚIA DE DANSURI TRADIȚIONALE de pe Valea Timocului, din Republica Moldova, ansamblurile folclorice LOZIOARA și ȘEZ|TOAREA din Crâuleni
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
fiu acolo ca specialist, ziarist și... vasluian! Acest Muzeu al civilizației populare tradiționale „Astra", cu o prezență zilnică de minim 500 de persoane (peste 260 angajați proprii) a cuprins expoziții cu vânzare începând de la arte culinare (împreună cu cele literare, muzicale, ludice și plastice) și spectacole folclorice pe scena dintr-o margine a lacului. Și-a dat și o măsură a ceea ce se mai poate face pentru salvarea unor piese, meserii, producții de patrimoniu. Câteva scurte concluzii: -Sibiul e în Europa (noi
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
imaginativ (impresie de omnipotență, de puteri distructive deosebite ș.a.) și delirul de reverie (scenariu fantastic, de grandoare) plasat adesea înafara timpului și spațiului și în care realul și fantasticul se interpătrund. Convingerea nu este absolută, povestirea putând îmbrăca un caracter ludic în care copilul pare deopotrivă și actor și spectator conservând până la un punct, o punte de contact cu ceilalți. Frecvența halucinațiilor este diferit apreciată: autorii americani le consideră relativ frecvente în vreme ce în Europa sunt considerate mai degrabă rare.Nu sunt
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
dacă ești străin și nu știi despre ce este vorba, te poate seduce aspectul enigmatic al panoului, îți poate trezi curiozitatea și imaginația - cele două litere cu pricina conținând o sumedenie de descifrări posibile. În fine, te poate pasiona aspectul ludic al abrevierii, de joc intelectual subtil, accesibil doar unor inițiați în rândul cărora ți-ar plăcea să te înscrii... Chestiunea este, așa cum spuneam, pasionantă, amuzantă chiar, atât timp cât ești un oaspete pasager al acestor locuri, unde știi bine - nimeni nu te
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
sinucidă! Așadar, el nu-și motivează funcția terapeutică pe care psihanaliștii au invocat-o de atâtea ori. Oricare ar fi etapele parcursului suicidar, oricare ar fi ordinea lor („trecere de la gând la faptă”, „proces defensiv”, „proces punitiv”, „proces oblativ”, „proces ludic”, „instinct al morții”)14, ele pot fi regăsite, În doze diferite și cu motivații, literare chiar, diferite la oricare dintre scriitorii sinucigași. Firește, pentru orice analiză care Își propune să demonstreze tocmai literaritatea acestor secvențe, enunțate schematic, didactic, mai sus
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
regăsite, În doze diferite și cu motivații, literare chiar, diferite la oricare dintre scriitorii sinucigași. Firește, pentru orice analiză care Își propune să demonstreze tocmai literaritatea acestor secvențe, enunțate schematic, didactic, mai sus, se va concentra mai Întâi asupra procesului ludic - pentru că acesta poate fi deturnat cel mai ușor spre literatură. G. Deshaies 15 insistă, de altfel, asupra apropierii dintre „joaca de-a moartea” și „joaca de-a sublimul”, subliniind dispariția barierelor dintre estetic și sinucidere: gratuitatea lor fundamentală, „inutilitatea” și
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
de viață și de atractivitate adevărului științific din lecții. În timp, povestirile scrise au fost concurate de expuneri vizuale filme, piese de teatru, desene animate, jocuri etc. mai mult sau mai puțin "istorice", reluând teme deja familiare genului sau contestând ludic rigiditatea discursului oficial. Cartea păstrează însă un prestigiu aparte, fiind în mod special agreată de educatori. În acest registru, universul școlar are propriile sale oferte, create chiar de autorii programelor sau ai manualelor, adevărați constructori de certitudini didactico-istorice. Și în
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
a utilității instituției, evidențiind meritele personale ale celor implicați. Era și o ieșire îngăduită din programul zilnic, din anonimat și din monotonie. Celebrarea rămânea, în bună măsură, un exercițiu de autoritate și de conformare la anumite roluri sociale; iar componenta ludică, încredințată inocenței copiilor, atenua eventualele excese de ordin ierarhic, susceptibile să dăuneze solidarității de grup205. Probabil că acest ultim aspect explică popularitatea "horelor unirii", care au supraviețuit și în perioada postbelică, din cauză că virtuțile lor "democratice" conveneau propagandei. Publicul le așteaptă
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
povestire despre trecut. În lipsa narațiunii, toate elementele însoțitoare își pierd aproape complet utilitatea, nefiind proiectate să exprime înțelesuri proprii, independente. Ele au fost concepute ca argumentări suplimentare ale textului principal, ca elemente decorative minimale și, eventual, ca sugestii de recompensă ludică pentru eforturile elevului. Preeminența textului-povestire era o certitudine și în manualele occidentale din anii '80, dar după două decenii situația s-a schimbat radical. S-ar putea spune că energia investită în Est pentru rescrierea "adevărului istoric" a fost alocată
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
universul școlar, generând așa-numitele perioade de "practică" tehnologică sau agricolă 159. Ele definesc cel mai bine școala în anii din urmă ai lui Ceaușescu. Spre deosebire însă de adulți, copiii tratau astfel de anomalii mai curând într-un registru ludic: "campaniile agricole [erau] foarte savuroase, ca să zic așa, pentru că, fiind o zonă agricolă [bogată] în jur, aveam de toate. Aveam preferințe [...]. La mere era cel mai o.k., fiindcă nu ne murdăream foarte mult. Erau mari, vizibile, puteam strânge [mai
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Poate genera o identitate de grup (manifestabilă prin afecte, opțiuni, acțiuni), cultivând o memorie colectivă și un set anume de reprezentări istorice. Procesul este înlesnit de multiplicarea metodelor de repetare a mesajului. Din acest motiv, registrul anecdotic, legendar sau chiar ludic, foarte activ în cazul posterității lui Ștefan cel Mare, conservă popularitatea unui personaj sau a unui eveniment istoric; iar absența lui foarte vizibilă în istoria școlară a regimului comunist, face loc narațiunilor apocrife. În acest ultim caz, politizarea manualelor este
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Dumitru Almaș. A fost însă aproape complet ignorată în manuale, unde rigiditatea și tonul impersonal al lecțiilor ar fi trebuit să ajute la memorizarea corectă a cât mai multor date "exacte" împreună cu aprecierea lor sumară prevenind o nedorită deviere spre ludic, spre fireștile adaptări, uitări și desprinderi de subiect. 71 Portretul făcut de Grigore Ureche era, ca de obicei, o citare incompletă, nepăstrând decât aspectele pozitive ale judecății postume asupra domnitorului. La sfârșitul lecției, elevii erau trimiși din nou la fragmentul
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
din punctajul total răsplătea elevii pentru justa repovestire a unirilor românești, cât mai politizată și mai etatizată. 137 În sensul ei punitiv, repetitiv, de memorizare supravegheată, cu mize școlare măsurabile, "învățarea" este o activitate obositoare și total exclusă oricărei sugestii ludice. Disocierea între "lecție" și "serbare" ilustrează, în modul cel mai convingător, diferența între dimensiunea normativă și cea formativă a școlii. 138 A fost Ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice între anii 1897-1899, 1901-1904 și 1907-1910. 139 Formulările parafrazează titlul celei
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
a pătruns progresiv în ansamblul manifestărilor culturale și în praxisul cotidian (proiectarea de imagini de vacanță ca diapozitive, renunțînd la scrisori și chiar albume de fotografii, imortalizarea momentelor esențiale ale existenței cu camera video, compunerea de text la ordinator, interacția ludică și didactică cu același actant: ordinatorul). În această nouă cultură monstrativă totul este orchestrare în vederea saturării cu imagini: ziare luminoase, panouri, afișaje electronice în metrou, televiziune în toate spațiile publice (de la aeroport la bistroul din colț), oameni-sandwich și distribuitori de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sistemului economic (valoarea de întrebuințare și valoarea de schimb) și a sistemului lingvistic (ca generare și interpretare de semnificații). Prin strategiile sale de incitare, publicitatea a pătruns în profunzimile psihicului, aliind știința (sociologia, psihologia, semiotica) cu arta, cu invenția, cu ludicul (dacă ar fi să amintim doar agrementul ludic al jocurilor de cuvinte, memorate chiar în afara oricărei intenții de cumpărare a produsului evocat). Practica publicitară se suprapune cursului actual al civilizației, epistemei contemporane atît din punct de vedere mental și afectiv
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
schimb) și a sistemului lingvistic (ca generare și interpretare de semnificații). Prin strategiile sale de incitare, publicitatea a pătruns în profunzimile psihicului, aliind știința (sociologia, psihologia, semiotica) cu arta, cu invenția, cu ludicul (dacă ar fi să amintim doar agrementul ludic al jocurilor de cuvinte, memorate chiar în afara oricărei intenții de cumpărare a produsului evocat). Practica publicitară se suprapune cursului actual al civilizației, epistemei contemporane atît din punct de vedere mental și afectiv, cît și estetic. Din punctul de vedere al
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]