2,384 matches
-
a vieții spirituale, pe care ei o trăiesc. În nici un caz nu pot face acest lucru preoții burtoși, cari pipă, fie ei chiar savanți, ci preoți asceți. Precum nici punerea la punct a vlădicilor vanitoși și îmbuibați cu toate plăcerile lumești n-o pot și n-o vor face asesorii lor consistoriali. De aceea când eu îți cer acest lucru, îmi dau seama ce-ți cer. În nici un caz favor. Căci pentru mine nu există altul mai mare decât acesta pe
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
revenirea la normal; Căpitanul ne învață: Ai căzut! Te ridici, plătești și mergi, cu fruntea sus, mai departe. Respectul pe care îl datorăm acestor oameni va fi afirmativ, văzând efortul lor pentru revenire. Se poate totuși ca roși de patimile lumești, orgolii, interese, pierderea credinței în biruința legionară, neputințele vârstei, revenirea lor să nu mai aibă loc sau să vină prea târziu. Oricum, bilanțul vieții unui legionar se face în ultima clipă a existenței sale, când se poate ridica chiar până la
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
a vădit o onestitate intelectuală absolută: dacă a „greșit” în unele verdicte, a făcut-o în deplină sinceritate, și nu din spirit de coterie, din politicianism literar. Criticul se dovedește a fi lipsit de răutate gratuită sau impură față de eul lumesc al autorilor comentați, dar deloc dispus să-și tocească relevanța afirmării prin monotonia elogiilor. C.-E. se înfățișează, așadar, ca un apărător intratabil al primatului esteticului și se caracterizează prin evitarea scientismului dogmatic, a partizanatului și preconcepțiilor. El acordă importanța
CRISTEA-ENACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286505_a_287834]
-
adânc, altele, mărturii ale Grației (crinul, „zbor înalt”, „albastră frângere de val”, potir pentru heruvimi „ce lin cad”), semne și amintiri cerești (auroralul mărgăritar, floarea soarelui, „sfântă astră-ntre noi rânduită”). Dar, cel mai adesea, ele stau mărturie pentru ambivalența întocmirii lumești: „zbor de-argint le-adie-n margini crenelate / Iar la sân stuf gros de sânge-nalță foc”. Și, negând greutatea fizis-ului, prin parfumuri și culori ațâțătoare, florile adeveresc patima ca forță universală și impersonală. Cu o desăvârșită putere de sugestie, garoafele ajung
CELARIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286158_a_287487]
-
dogmatic. În plus, preferința pentru unitarianul Andreas Wissowatius poate părea și ea stranie în epocă. Pentru Cantemir nu conta natura argumentelor sale, ceea ce importa era faptul că el le folosea pentru a susține superioritatea valorilor spirituale, creștine, față de cele vremelnice, lumești. Deși condimentat cu argumente păgâne și chiar eretice, mesajul său este unul ortodox. Dan Bădărău are, astfel, dreptate să conchidă că Divanul "nu este o carte bisericească, ci o carte a unui laic, scrisă de pe pozițiile eticii creștine și stoice
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
aplecat competent și răbdător asupra acestei probleme, Petru Vaida, are dreptate să constate, pe de o parte, că "Seneca este însă cu totul adaptat moralei creștine, fie prin preluarea numai a acelor idei care concordă cu spiritul acesteia (deșertăciunea bunurilor lumești, condamnarea "lăcomiei"), fie prin aceea că textelor filosofului antic li se atribuie un sens pe care nu-l aveau"; pe de alta, că "autorul Divanului nu citise pe stoici în original, este sigur că el nu sesizase încă sensul autentic
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
puterii sale materiale, garantă a unei acțiuni eficace în "epocă""80. Prin intermediul fabulelor și al cărților de morală, prin intermediul unei diversificate iconografii, animalul devine un instrument de propagandă. Prin mijlocirea sa, Biserica atribuie calificative și, mai ales, impune o ierarhie lumească în vârful căreia se plasează. Iar lucrările cu ajutorul cărora se produce acest fapt sunt cele mai importante din perioada medievală, cele în jurul cărora se încheagă întregul imaginar zoomorf: Fiziologul, bestiarele, enciclopediile, exegezele teologice, omiliile și predicile, plus o întreagă artă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Diavolului, ca să poată copia faptele lor perverse. El se hrănește din cadavre, întrucât păcătosul se delectează cu plăcerile carnale care produc moarte"24. De cealaltă parte, acvila ar fi simbolul evanghelistului Ioan, simbolizându-l pe bunul creștin, care părăsește lucrurile lumești, pierzându-se în contemplarea celor cerești 25. Prin urmare, în lumea medievală, lucrurile sunt clare: acvila lui Zeus din Antichitate a fost divizată în două: o pasăre de rău augur, semn al morții și una care, impunându-se ca imagine
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
nici o calitate, ci scoate la iveală doar viciile pe care unii gânditori vechi i le-au pus pe seamă, dar pe care favorurile nobililor i le-au șters: lăcomia, de care îl "acuza" Rabanus Maurus 11, mândria și valorificarea plăcerilor lumești, pe care le simboliza în arta religioasă medievală 12. Dar putea să rămână Cantemir fidel acestor "reproșuri" marginale, își putea el permite să le absolutizeze? Nu fără riscul de a zdruncina o tradiție suficient de puternică pentru a nu putea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
documente sufletești. Aflând că a fost îndrăgostit, criticul vrea să evalueze intensitatea sentimentului: Firește așa trebuia să scrie pedagogul; dar firește așa trebuia să facă poetul, fiecare după menirea lui în lume. Și ce puternică a fost simțirea junelui teolog, lumească, nu e vorba, dar sfântă, cum o numește el și cum are dreptul să o numească, se vede din poeziile lui123. După ce citează încă două texte conchide triumfător: Acum viața sufletească a autorului ne era deslușită, nu doar că micile
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
el, „am înțeles că pentru noi trei «casa» era «Vatra Românească» din Jackson Michigan”, deci în America. Această recunoaștere este avansată după ce consemnase mai multe gânduri cu valoare conclusivă. „Am înțeles, scrie el la un moment dat, că toate sistemele lumești sunt fundamental rele”, deci și acela care funcționează în Lumea Nouă, dar „am rămas uluit de frumusețea oamenilor americani [...], capabili să își păstreze demnitatea și să iasă la cale chiar și confruntați cu cea mai brutală alcătuire lumească”. Cu altă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
toate sistemele lumești sunt fundamental rele”, deci și acela care funcționează în Lumea Nouă, dar „am rămas uluit de frumusețea oamenilor americani [...], capabili să își păstreze demnitatea și să iasă la cale chiar și confruntați cu cea mai brutală alcătuire lumească”. Cu altă ocazie, același autor consideră, referindu-se la relațiile comunității române transatlantice cu țara de origine, că „trebuie din nou subliniat că membrii comunității despre care vorbim nu sunt români în America, ci români-americani, și aceasta reprezintă o enormă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
prin traficul derutant. La partea de negociat cu rickshaw driver-ul, unii stau mai bine, alții mai prost. De aceea, niciodată nu se obține același preț. *Baba-ji: denumire respectuoasă dată oamenilor sfinți care se presupune că au renunțat la cele lumești pentru a se dedica vieții spirituale. Pentru noi, Baba-ji este cu totul altceva. Ai libertate absolută de interpretare. *Chai: ceai negru cu lapte, mirodenii și zahăr de-ți stă inima în loc, Chai-ul indian este eternul motiv de a sta la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
și principi și Papa de la Roma. Puterea laică își cerea drepturile în fața unei puteri ecleziastice din ce în ce mai slabă. În epocă a existat un război permanent al celor două puteri. Fără a intra în detalii de ordin istoric vom spune că bogăția lumească și puterea lumească își vor cere drepturile. Era un conflict determinat de puterea tot mai mare a regilor, putere care venea din comerț și din manifestările tipic capitaliste. Părăsim explicațiile de ordin istoric, foarte importante de altfel, și subliniem completarea
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Papa de la Roma. Puterea laică își cerea drepturile în fața unei puteri ecleziastice din ce în ce mai slabă. În epocă a existat un război permanent al celor două puteri. Fără a intra în detalii de ordin istoric vom spune că bogăția lumească și puterea lumească își vor cere drepturile. Era un conflict determinat de puterea tot mai mare a regilor, putere care venea din comerț și din manifestările tipic capitaliste. Părăsim explicațiile de ordin istoric, foarte importante de altfel, și subliniem completarea lui Weber la
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
convinși că puritatea vieții lor pământene îi va ajuta să se prezinte cu fruntea sus în fața lui Dumnezeu și chiar să capete bunăvoința divină. Practic viața de aici pregătea viața de dincolo. Din această cauză asceza, sau reținerea de la cele lumești, sau măsura consumului și a traiului pe pământ, era o stare caracteristică pentru comunitățile de creștini protestanți. Conform lui Weber purtătorii istorici ai spiritului ascetic sunt în principal următoarele patru direcții de gândire protestante 149: calvinismul, pietismul, metodismul și sectele
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
a omului față de Dumnezeu și față de Cezar. Este o recunoaștere a dublei naturi, divină și pământeană a ființei omenești. Isus înțelege că omul este sfâșiat de dragostea față de Dumnezeu și împărăția cerurilor și dragostea față de sine și cele care sunt lumești. Este și motivul pentru care, cu dragoste, îi permite omului să-și construiască o lume pe acest pământ, dar să nu uite niciodată de credința în Dumnezeu. Creștinismul împacă într-o sinteză unică cele două lumi, ajutându-ne să ne
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Bisericii față de stat este principiul fundamental care a stat și stă la baza civilizației noastre occidentale. De altfel, Parabola Talanților 186 spune totul despre permisiunea pe care Fiul Lui Dumnezeu ne-o acordă în înmulțirea și buna gospodărire a celor lumești. Învățăm că banii nu trebuie îngropați în pământ, că ei, banii, au o misiune, pentru care au apărut pe pământ între oameni și că această misiune este de a ne ușura viața lumească prin înmulțire și prin expansiune și nu
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
în înmulțirea și buna gospodărire a celor lumești. Învățăm că banii nu trebuie îngropați în pământ, că ei, banii, au o misiune, pentru care au apărut pe pământ între oameni și că această misiune este de a ne ușura viața lumească prin înmulțire și prin expansiune și nu prin stagnare sau decădere, descreștere, economică. Dumnezeu este undeva, iar noi oamenii suntem mici, aici pe pământ. Este o diferență prin intermediul căreia creștinismul ne permite o marjă de mișcare mai mare, mult mai
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de a crede în progres, în schimbare și în finalitatea pozitivă a demersurilor noastre. ,,Religiozitatea evreiască (și prin consecință și cea creștină n.n.) este legată de lumea aceasta, nu de vreo lume abstractă, iar cei ce găsesc plăcere în posesiunile lumești nu fac, a priori, nimic rău"196. Dimensiunea direcției nu este numai una de ordin material, ci și una de ordin moral. Începând de atunci știm că țelul vieții noastre este să devenim mai buni, mai drepți și mai apropiați
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
ale lumii creștine. Creștinismul reașază o lume în dezordine în care erau venerați mii de zei și în care nici unul dintre acești zei nu putea fi bănuit de prea multă moralitate și de o atitudine diferită, în bine, față de cele lumești. În lumea romană, Zeus era acuzat de incest, iar ceilalți zei din Panteon aveau fiecare păcatele sale, semănând foarte mult cu oamenii care îi venerau. În dezordinea aceasta de tip religios, Isus vine ca o lumină pe care oamenii o
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
alt cadru în care se desfășoară discuția este cel al milei. Da, cu asta sunt de acord și lucrurile sunt mai complicate. Nikita Mihalkov are un film frumos care abordează această temă, a vinovăției, a căutării adevărului și împlinirii dreptății lumești prin milă. Este vorba despre filmul ,,12", în care un tânăr cecen este judecat de un juriu pentru uciderea tatălui său vitreg, un ofițer rus. Pelicula este o pledoarie pentru atenția pe care trebuie s-o acordăm atunci când judecăm oameni
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
zi cu zi, laică. Moștenim de la evrei dragostea față de oameni, direcția într-o percepție corectă a unei lumi finite, în această viață, și infinite în viața de dincolo, dar moștenim de la evrei și dorința de bună gospodărire a vieții noastre lumești și convingerea că omul are un destin în această viață, un destin al schimbării lumii în care trăiește. Un om liber nu putea fi altoit decât pe preceptele iudaice și apoi creștine. Evreii au oferit mult creștinismului și au oferit
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
ceea ce vom mânca 38, să dăm întâietate credinței și restul va venii de la sine; să acționăm cu înțelepciune practică și chiar să ne facem prieteni cu ajutorul bogățiilor nedrepte 39, fidelitatea este un bun și în relațiile cu bogățiile nedrepte (cele lumești n.n.), dar și cu bogățiile drepte 40 (credința în Dumnezeu n.n.); un servitor (omul n.n.) nu poate fi sclav la doi stăpâni 41 ( la cele lumești și la cele ale lui Dumnezeu n.n); mântuirea și accesul la viața veșnică
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
bogățiilor nedrepte 39, fidelitatea este un bun și în relațiile cu bogățiile nedrepte (cele lumești n.n.), dar și cu bogățiile drepte 40 (credința în Dumnezeu n.n.); un servitor (omul n.n.) nu poate fi sclav la doi stăpâni 41 ( la cele lumești și la cele ale lui Dumnezeu n.n); mântuirea și accesul la viața veșnică nu pot fi obținute dacă ești bogat 42; trebuie să fim sârguincioși chiar și în înmulțirea averilor pământești 43. Biserica a avut mult timp o poziție
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]