2,500 matches
-
ap. 14, județul Albă. 216. Stegedi Martin, născut la 26 noiembrie 1960 în localitatea Berghin, județul Albă, România, fiul lui Martin și Ecaterina, cu domiciliul actual în Germania, 73572 Heuchlingen, Schulhalde 29, cu ultimul domiciliu din România, Albă Iulia, str. Mărțișor nr. 37 bl. Top 5, ap. 14, județul Albă. 217. Grill Gheorghina Tunde, născută la 25 august 1964 în Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Demeter Gheorghe și Elenă, cu domiciliul actual în Germania, 85640 Putzbrunn, Rathausstr. 6, cu ultimul
HOTĂRÂRE nr. 259 din 11 mai 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]
-
252. Cătană Viorel, născut la 25 august 1942 în localitatea Oarba de Mureș, județul Mureș, România, fiul lui Cătană Viorel și Victoria, cu domiciliul actual în Austria, 3363 Neufurth, Rauscherstr. 2/2, cu ultimul domiciliu din România, Alba Iulia, str. Mărțișor nr. 33, bl. TOP 3, ap. 9, județul Alba. 253. Cătană Victoria, născută la 8 octombrie 1948 în localitatea Oarba de Mureș, județul Mureș, România, fiica lui Sand Iosif și Rozalia, cu domiciliul actual în Austria, 3363 Neufurth, Rauscherstr. 2
HOTĂRÂRE nr. 218 din 19 mai 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118165_a_119494]
-
253. Cătană Victoria, născută la 8 octombrie 1948 în localitatea Oarba de Mureș, județul Mureș, România, fiica lui Sand Iosif și Rozalia, cu domiciliul actual în Austria, 3363 Neufurth, Rauscherstr. 2/2, cu ultimul domiciliu din România, Alba Iulia, str. Mărțișor nr. 33, bl. TOP 3, ap. 9, județul Alba. 254. Cătană Iosif, născut la 13 octombrie 1971 în localitatea Iernut, județul Mureș, România, fiul lui Viorel și Victoria, cu domiciliul actual în Austria, 3363 Neufurth, Rauscherstr. 2/2, cu ultimul
HOTĂRÂRE nr. 218 din 19 mai 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118165_a_119494]
-
9, județul Alba. 254. Cătană Iosif, născut la 13 octombrie 1971 în localitatea Iernut, județul Mureș, România, fiul lui Viorel și Victoria, cu domiciliul actual în Austria, 3363 Neufurth, Rauscherstr. 2/2, cu ultimul domiciliu din România, Alba Iulia, str. Mărțișor nr. 33, bl. TOP 3, ap. 9, județul Alba. 255. Cătană Viorel Timotei, născut la 17 februarie 1973 în Târgu Mureș, județul Mureș, România, fiul lui Viorel și Victoria, cu domiciliul actual în Austria, 3363 Neufurth, Rauscherstr. 2/2, cu
HOTĂRÂRE nr. 218 din 19 mai 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118165_a_119494]
-
județul Alba. 255. Cătană Viorel Timotei, născut la 17 februarie 1973 în Târgu Mureș, județul Mureș, România, fiul lui Viorel și Victoria, cu domiciliul actual în Austria, 3363 Neufurth, Rauscherstr. 2/2, cu ultimul domiciliu din România, Alba Iulia, str. Mărțișor nr. 33, bl. TOP 3, ap. 9, județul Alba. 256. Cătană Daniel Filip, născut la 27 august 1974 în localitatea Iernut, județul Mureș, România, fiul lui Viorel și Victoria, cu domiciliul actual în Austria, 3363 Neufurth, Rauscherstr. 2/2, cu
HOTĂRÂRE nr. 218 din 19 mai 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118165_a_119494]
-
județul Alba. 256. Cătană Daniel Filip, născut la 27 august 1974 în localitatea Iernut, județul Mureș, România, fiul lui Viorel și Victoria, cu domiciliul actual în Austria, 3363 Neufurth, Rauscherstr. 2/2, cu ultimul domiciliu din România, Alba Iulia, str. Mărțișor nr. 33, bl. TOP 3, ap. 9, județul Alba. 257. Retter Gabriela, născută la 20 octombrie 1969 în Oradea, județul Bihor, România, fiica lui Babics Laszlo și Elisabeta, cu domiciliul actual în Austria, 8295 St. Johann I.D. Haide, Bahnhf 85
HOTĂRÂRE nr. 218 din 19 mai 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118165_a_119494]
-
mă pot abține și fac un comentariu critic bazat pe o întâmplare reală. Eram într-un supermarket la un stand de ghiveciuri cu flori. Alegeam doua ghiveciuri pentru doua femei minunate din viața mea, înainte cu doua zile de Ziua mărțișorului. Când s-a apropiat de stand, un cuplu despre care am intuit că au vârsta în jur de 40 de ani. Femeia se uita lung la flori când bărbatul i-a propus, mai mult strigând decât vorbind, să-i cumpere
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
despre care am intuit că au vârsta în jur de 40 de ani. Femeia se uita lung la flori când bărbatul i-a propus, mai mult strigând decât vorbind, să-i cumpere și ei niște flori, că doar vine ziua mărțișorului. Femeia zâmbind s-a apropiat de stand și bineînțeles s-a dus la florile care îi făceau cu ochiul. Ei, unde te duci, eu vreau să-ti cumpar flori “de sezon” (care costau 6 lei)! Alea nu sunt de nasul
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
acest joc vioi însoțit de vioară, cobză și uneori de fluier, și clămpănitul botului de lemn al « caprei », reflecta satisfacția stăpânului acesteia și dorința de a avea animale sănătoase. O altă sărbătoare, cu adânci rădăcini în obiceiuri strămoșești este sărbătoarea mărțișorului, care la români coincide cu întâi martie, prima zi de primăvară și marchează începutul anului agricol. Obiceiul este foarte vechi, primit și oferit la orice vârstă. Roșul simboliza sănătatea fizică și robustețea, iar albul simboliza puritate, gingășie, curățenie, sănătate, morală
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
martie, prima zi de primăvară și marchează începutul anului agricol. Obiceiul este foarte vechi, primit și oferit la orice vârstă. Roșul simboliza sănătatea fizică și robustețea, iar albul simboliza puritate, gingășie, curățenie, sănătate, morală. Iar banul înseamnă prosperitate și bogăție. Mărțișorul se poartă până la înflorirea primului pom, în ramurile căruia se agață, iar ca dată calendaristică este Duminica Floriilor. Paștele, erau sărbătorile care aveau darul de a complecta bucuriile anotimpului florilor, natura trezită la viață și pe oameni din felul de
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
la terminarea slujbei de Înviere. În prima zi de Paști, înainte de masa de dimineață, fiecare ne spălam cu apa pusă într-un lighean în care se găseau un ou roș, unul alb și un ban. Semnificația fiind ca și a mărțișorului. Celelalte ritualuri erau asemănătoare celorlalte mai sus arătate, unele din produse dându-se de pomană la oameni nevoiași. În acele zile, în sat avea loc hora unde participau și tinerii din satele vecine și toată suflarea satului. Acolo cânta o
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
numărul celor dornici de spectacol va fi foarte mare. La profesori și alte oficialități am dat niște invitaii scrise de mână și tot de mână s-au confecționat și niște programe realizate la internatul de fete care semănau mult cu mărțișoarele de atunci, colorate și cu brizbrizuri. Ce mai mare realizare a fost, că am obținut aprobarea să putem face o repetiție generală pe scena din sala de cinematograf, în care în mod normal rulau filme cu program fix. Acolo, am
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93340]
-
tendinței entropice, degradante, a evoluției lumii, când perenității și identității i se cere sacrificiul În favoarea efemerului și cosmopolitismului. Ar fi trist ca, tocmai de asta, vorbele mele să sune În pustiu. „Radiosfera“, 11 februarie 1997, ora 9,53 7. În loc de mărțișor Astăzi am oferit câțiva ghiocei, contrar convingerilor mele obișnuite, dar conform ideii de sacrificiu, Îndeplinit de un regn, altuia superior. Am primit În schimb - iar economia de piață! - un mărțișor, act de asemenea firesc. Miră că un bărbat primește, iar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pustiu. „Radiosfera“, 11 februarie 1997, ora 9,53 7. În loc de mărțișor Astăzi am oferit câțiva ghiocei, contrar convingerilor mele obișnuite, dar conform ideii de sacrificiu, Îndeplinit de un regn, altuia superior. Am primit În schimb - iar economia de piață! - un mărțișor, act de asemenea firesc. Miră că un bărbat primește, iar nu oferă așa ceva? Nicidecum! Așa și nu invers se obișnuiește În mod tradițional la români, de fapt singurii care cunosc mărțișorul. Și nu mă pot abține să nu-l comentez
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Am primit În schimb - iar economia de piață! - un mărțișor, act de asemenea firesc. Miră că un bărbat primește, iar nu oferă așa ceva? Nicidecum! Așa și nu invers se obișnuiește În mod tradițional la români, de fapt singurii care cunosc mărțișorul. Și nu mă pot abține să nu-l comentez. Există 7 culori (chiar atâtea?) și o mulțime infinită de nuanțe. Dar numai două tonuri: alb și negru; plus și minus; amplificare și diminuare, a strălucirii, bineînțeles. Iar culorile tradiționale pentru
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
și minus; amplificare și diminuare, a strălucirii, bineînțeles. Iar culorile tradiționale pentru români sunt trei: roșu, alb și negru, o culoare și nu oricare, și tonurile ce-o slăbesc ori Întăresc... O culoare deci și limitele Între care se află. Mărțișorul ia dintre acestea doar două: roșul și albul; o culoare și un ton, dar care o strălucește. O calitate și cantitatea. Să le nominalizez. Degradarea tradiției, prin adoptarea unor semnificații străine, a creat o falsă percepție, inversă chiar. Tradițional Însă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
unor semnificații străine, a creat o falsă percepție, inversă chiar. Tradițional Însă, roșul e simbolul bărbăției. Îl găsim la romani și chiar astăzi la verișorii noștri indieni, la care aflăm și albul ca simbol al feminității; ambele Însă nematerializate În mărțișor. Materializându-le, românul a vrut poate să spună, dar criptic, că e un popor bărbătesc, deși nuanțat de atributele frumuseții și tenacității feminine. Și ar mai fi ceva: roșul, simbolul masculin, arată și vechimea, patriarhală, a obiceiului. În Natură, masculul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mie locul, iar păducelul a făcut loc privatizării, adică unei cârciumi. Poate deliciul unei dure maturități, dacă ar fi deschisă și când catadicsesc să mă trag spre casă... Oricum, a rămas imaginea unui „copac cu flori“. Sau poate a unui mărțișor peste vreme și vremuri: albul lui aprilie - florar - sau al copilăriei și roșul toamnei sau al maturității. Chiar imanent, respectiv transcendent? Poate cu temei. Căci: Primele flori ale anului - ghioceii - sunt albe; ideatic, negentropie pură. Puteți să-i spuneți spiritualitate
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Gheorghe. Dar, lepădând cojoc după cojoc, Dochia a rămas complet descoperită gerului trimis de Zamolxe. À propos de riscul adoptării unor cutume străine, chiar dacă de „bon ton“ ca venind din partea puternicilor zilei, uitând realitatea locală. Dar să alătur o frumusețe: mărțișorul, poate obligat de acele vremuri a fi oferit - oricum romanii nu-l puteau dezrădăcina, și a dăinuit până astăzi - pe 1 martie, dar purtat până Înfloresc pomii, de care să fie agățat, mai pe la echinocțiu adică. Iar pomii știu mai
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
unei flori Înseamnă, În primul rând, cât mai multă negentropie Înglobată În el... Să nu tulbur prea mult niște ape și așa cenușii, după cum se vede: Să ne oferim, firesc și cu bucurie, lipsitul de viață dar Încărcatul de simbol mărțișor, dar să ocolim uciderea nevinovăției ghiocelului. Tot atâta costă - cum am putut, noi oamenii, pune preț și pe viață, vânzând și cumpărând, nu doar flori, dar și animale? -, adică nesemnificativ, a face binele sau răul... „Sâmbătă cu prieteni“, 1 martie
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mă fixează acum de dincolo de microfon să mă ierte - dar care provoacă pe unul care, deși respectă valorile oricărei cultúri, fuge de cosmopolitizare. Și, oarecum În avanpremieră, subliniez că avem și noi obiceiuri, cam cu același conținut, dar mai profunde: Mărțișorul de pildă... Deși Încerc să mă feresc cât pot, fără a fi misogin - dimpotrivă -, să cad În plasa subtilă Întinsă de Natură. Mai ales că știu ce știu, și veți auzi, În rolul mefistofelic pe care-l agreez atât de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
aceluia cu „colțul“... Altă limită deci, pe care ne-o punem singuri... Și așa mă simt obligat să pun ghilimele eticii. Că ghilimelele se cheamă chiar prefixul „bio“ e altă poveste. „Milenium“, 8 decembrie 2001, ora 15,36 14. După Mărțișor Am ce am cu un cuvânt: desigur. Desigur, vorba lui Murphy, dacă ceva poate merge și prost, sigur așa va fi. Așa și cu rubrica de vineri, nedifuzată deși a vorbi despre Mărțișor Într’o zi de 1 martie e
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
decembrie 2001, ora 15,36 14. După Mărțișor Am ce am cu un cuvânt: desigur. Desigur, vorba lui Murphy, dacă ceva poate merge și prost, sigur așa va fi. Așa și cu rubrica de vineri, nedifuzată deși a vorbi despre Mărțișor Într’o zi de 1 martie e cât se poate de potrivit, și nici nu văzusem vreun cal de sărit, cât de tentat sunt de asta. Problema Îmi scapă, dar cel care se ocupă de „gestionarea“ rubricii dorește să-mi
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
viitorul lor „post“, un alt mediu, favorabil ca să nu spun optim, pentru primăvara plantelor. Asta e reînvierea Naturii, aceea pe care o percepem prin muguri, frunze și flori, mai puțin prin zbor de gâze... Primăvară deci, iar pentru noi - românii - Mărțișor. Și nu degeaba, chiar dacă am privi problema doar din punct de vedere biologic. Căci florile se colorează cu doar două feluri de pigmenți: unul e constituit din antociani, roșii de felul lor dar, dacă găsesc un mediu bazic, devin chiar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
diluție maximă, dar și știind că În Natură nu există granițe stricte, ci doar prevalența mai mult sau mai puțin manifestă a unui (oarecare) factor În detrimentul altuia, ambii fiind prezenți chiar dacă unul doar „de sămânță“, orice floare conține, in nuce, Mărțișorul nostru. Care nu face decât să accentueze, să ducă la extremul care e simbolul: roșul din antociani, albul din flavonoizi. Care substanțe sunt, din punct de vedere biochimic, chiar antitetice: un reducător, respectiv un oxidant, adică un „autotrof“, respectiv un
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]