5,805 matches
-
în numele căruia pleacă. Ei își pot nega identitatea, dar nu se pot desprinde de ea. Renunțarea la propria ființă are implicații psihice. Pornind de la această idee, am schițat maladiile spiritului contemporan formulate de Constantin Noica și le-am descoperit la exilați. Maladiile spiritului nu țin de biologic, ci de ființă, de identitatea fiecăruia. Exilul presupune schimbări de ordin moral, sufletesc, presupune denaturarea ființei, deci, la extrem, îmbolnăvirea ei. Exilatul este privat de caracteristicele identității înnăscute la care nu mai poate accede direct
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
că poate acționa în conformitate cu propriile dorințe, dar aici se lovește de noi reguli. Încălcarea lor presupune respingerea generalului, adică "acatholia". Exilații, când resping spiritualitatea românească, formă auto-definitorie, refuză specificitatea, neagă propria ființă și sunt suspecți de "ahoretie". Împărțirea exilului după maladiile definite de Noica este o inovație a tezei și în același timp, un risc asumat. Și pentru că am început sistematizarea exilului plecând de la maladiile lui Noica, am considerat că este necesară comentarea triadei realizată de Eva Behring, o triadă a
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
românească, formă auto-definitorie, refuză specificitatea, neagă propria ființă și sunt suspecți de "ahoretie". Împărțirea exilului după maladiile definite de Noica este o inovație a tezei și în același timp, un risc asumat. Și pentru că am început sistematizarea exilului plecând de la maladiile lui Noica, am considerat că este necesară comentarea triadei realizată de Eva Behring, o triadă a fenomenului identității culturale în exil. Din prima categorie fac parte scriitorii care au îndoieli cu privire la procesul de integrare, motiv pentru care scriu în limba
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
română sub comunism. Poezia, Editura Fundației Pro, București, 2003. Negrici, Eugen, Literatura română sub comunism. Proza, Editura Fundației Pro, București, 2003. Noica, Constantin, Rugați-vă pentru fratele Alexandru, Editura Humanitas, București, 1990. Noica, Constantin, Spiritul românesc în cumpătul vremii. Șase maladii ale spiritului contemporan, Editura Univers, București, 1978 Pacepa, Ion, Mihai, Orizonturi roșii. Amintirile unui general de securitate, Editura Venus, București, 1992. Petrescu, Camil, Teze și antiteze, Editura 100+1 GRAMAR, București, 2002. Petrescu, Lăcrămioara, Scena romanului, Editura Junimea, Iași, 2005
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
190 Emil Cioran, Convorbiri cu Cioran, Editura Humanitas, București, 2004, pp. 151-152. 191 Vintilă Horia, Introducere în istoria filosofiei românești moderne, ed. cit., p. 165. 192 Nicoleta Sălcudeanu, op. cit., p. 30. 193 Constantin Noica, Spiritul românesc în cumpătul vremii. Șase maladii ale spiritului contemporan, Editura Univers, București, 1978, p. 10. 194 Ibidem, p. 11. 195 Ibidem, p. 13. 196 Ibidem, p. 17. 197 Ibidem, p. 22. 198 Nicoleta Sălcudeanu, op. cit., p. 31. 199 Constantin Noica, Spiritul românesc în cumpătul vremii. Șase
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
ale spiritului contemporan, Editura Univers, București, 1978, p. 10. 194 Ibidem, p. 11. 195 Ibidem, p. 13. 196 Ibidem, p. 17. 197 Ibidem, p. 22. 198 Nicoleta Sălcudeanu, op. cit., p. 31. 199 Constantin Noica, Spiritul românesc în cumpătul vremii. Șase maladii ale spiritului contemporan, ed. cit., p. 7. 200 Monica Lovinescu, Jurnal: 1981-1984, ed. cit., p. 7. 201 Neagu Djuvara, op. cit., p. 52 202 Eva Behring, op. cit., pp. 74-75. 203 Monica Lovinescu, La apa Vavilonului, ed. cit., pp. 131-132. 204 Ibidem
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
înălțarea orgolioasă sau mândria, prezumția, cearta și erezia. Bolile voinței sunt: furia, nerăbdarea, tristețea, trândăvia, micimea de suflet, cruzimea, lașitatea și nerăbdarea. Bolile sensibilității sau sentimentului sunt: lăcomia, desfrânarea, arghirofilia, avariția și poftele vătămătoare și pământești. Rațiunea atinsă de aceste maladii poate fi tratată de dreapta judecată a discernământului și prin virtutea umilinței (cap. 15-16). Aceată luptă continuă a pustnicului, această încordare extraordinară trebuie întreruptă de ,,acel plăcut răgaz de odihnă și omenie” care, de obicei, intervine numai uneori la vizitele
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
București, feb. 1938, nr. 2. 144. C. I. Parhon, Introducere în studiul psihiatriei. Probleme de biologie cerebrală, lecțiune de deschidere a cursurilor de psihiatrie, București, 16 apr. 1945. 145. C. I. Parhon, Contribution à l'étude des troubles mentaux de la maladie de Basedow (coll., A. Marbé), L'encéphale, 1906, nr. 5. 146. C. I. Parhon, Considérations sur le rôle des altérations endocrines dans la pathogénie de la dégénérescence, Comptes rendus au XVIIII-e Congrès des aliénistes et neurologisters de France et des pays
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
L., Briese M. et Aschkénazy. Sur un cas d'hémiplégie avec hypertonie et mouvemnents albétosiques. 1934, nr. 5. 36. Ballif L. et Briese M. Sur un cas d'acromégalie. 1934, nr. 5. 37. Ballif L., Lunewsky I. et Urzică C. Maladie de Friedreich chez trois frères. 1935, nr. 1. 38. Ballif L. et Caraman Z. Considérations sur trois cas d'hystérie. 1935, nr. 1. 39. Ballif L. et Briese M. Troubles sensitifs et atrophie musculaire de la main et de l'avant-bras
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Socola et clinique neuro-psychiatrique de Iași. 1936, nr. 2, 3, 4. 59. Prof. Dr. L. Ballif et Dr. S. Petresco. Paludisme grave et purpura thrombogénique. 1937, nr. 1-2. 60. Prof. Dr. L. Ballif, Dr. I. Gherșcovici et Dr. N. Feldman. Maladie d'Addison et hypogénitalisme. 1937, nr. 1, 2. 61. Prof. Dr. L. O. Ballif et Dr. Caraman Z. Aphasie "sensorielle" précédant l'évolution clinique d'une paralysie générale. 1937, nr. 1, 2. 62. Prof. Dr. L. Ballif, Dr. Briese M.
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Hélène et Gheorghiu T. Délire à deux chez deux soeurs. 1934, nr. 3-4. 7. Dérévici M. et Ornstein. Deux cas de syndrome parkinsonien et pseudo-bulbaire post-encéphalitique ches les mêemes malades. 4-e Année, nr. 3-4. 8. Dérévici M. et Smilovici L. Maladie de Raynaud et poaralysie générale. 1935, nr. 2. 9. Dérévici M. et Smilovici L. Un cas de paralysie faciale avec résection méningée. 1935, nr. 1. 10. Dr. Dérévici M., Dr. Huditza St. et Drd. Smilovici I. Considération sur la pathogénie
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
1937, nr. 3-4. 14. Draganesco State. Contribution à l'étude des lésions du système nerveux dans l'anémie pernicieuse. 13 dec. 1924-feb. 1925, nr. 1. 15. Draganesco St. et Iodanesco C. Sur la distribution radiculaire des paralysies au cours de la maladie de Heine-Medin. Quelques réflexions sur le réflexe tibiofémoral postérieur (réflexes de Guillain et Barré). Noiem. 1928, nr. 5. 16. Draganesco St. et Iordanesco C. Poly-radiculo-névrite aigüe évoluant vers un syndrome tabétiforme. Noiem. 1928, nr. 5. 17. Draganesco S., Berco L.
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de la délinquence chez les séniles. 1933, nr. 5-6. N 1. Dr. Neuman Berthe. Un caz de psihoză maniaco-depresivă cu simptome paranoide, pag. 79. Dec. 1924, nr. 2. 2. Nitzulesco I. Syndrome de sclérose en plaques à la suite d'une maladie infectieuse. Sept. 1921, nr. 1. 3. Nitzulesco Jules. Double cataracte et myxodème. 13dec. 1924-feb. 1925, nr. 1. 4. Nitzulesco Jules. Syndrome cérébelleux à la suite de l'encéphalite léthargique. Ian. 1922, nr. 2. 5. Nitzulesco N. I. et Ionesco P. Un
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
relative des granulations lipoïdes dans les cellules thyroïdiennes dans différents cas pathologiques. Mai 1921, nr. 5-6. 15. Parhon J. C. et Stocker Alice. Sur la signification de la colloïde hyperchromophile (basophyle, hématoxilinophile ou chromophile) et sa fréquence au cours de différentes maladie. Mai 1921, nr. 5-6. 16. Parhon I. C. et Dérévici Michel. Sur un cas de syndrome Bénédict. Ian. 1922, nr. 2. 17. Parhon I. C. Sur l'insuffisance diastématique chez les aliénés. Ian. 1922, nr. 2. 18. Parhon I. C. et
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
parkinsonisme post-encéphalitique. 28 oct. 1923. 21. Parhon C. I. et Solomon M. Sur un nouveau cas de paralysies saturnines et alcooliques presque généralisées chez un potier. 4-e Année, nr. 5-6-7. 22. Parhon C. I. et Labin Blanche. Un cas de maladie de Recklinghausen evc hémiplégie. Noiembrie 1924, nr. 1. 23. Parhon C. I. et Solomon M. Sur un cas de macroglossie. 4-e Année, nr. 1-2. 24. Parhon C. I. et M-elle Parhon C-ța. Sur les syndromes phiriglandulaires expérimentaux. Plan général
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
cu câteva mii de lei. 146 O succintă, dar completă dare de seamă asupra acestui subiect se găsește în "Constanța Ștefănescu Parhon", în Revista Medico-Chirurgicală, Iași, 1969, nr. 1, pp. 242-246. 147 Contribution à l'étude des troubles mentaux de la maladie de Basedow, București, 1906. 148 Glandele cu secreție internă în raporturile lor cu psihologia și patologia mintală, Raport, Gand, 1913, p. 3. 149 Biologia vârstelor, op. cit. 150 P. Brânzei, Considerații asupra asistenței psihiatrice în Moldova în decursul ultimilor 50 de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
restricțiilor impuse, prin Tratatul de la Paris, de către puterile europene, caz fericit de depășire a discordiei tradiționale. Situație tonică, în care forțele politice n-au mai făcut jocul intereselor străine, ci au urmat "instinctul național", dovadă că discordia nu este o maladie incurabilă la români. Dar aceasta va reveni curând între partide și a fost rândul lui Eminescu s-o fulgere chirurgical. Iar următoarea încercare a fost prilejuită de Războiul de Independență, soldat cu pierderea celor trei județe sudice ale Basarabiei. Politica
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
străluciți ca personalitate, aveau toate șansele să ridice Principatele pe culmi de civilizație și cultură, la nivel european. Ba chiar, conform clarviziunii lui Dimitrie Cantemir, manifestată în Istoria ieroglifică, se ivea posibilitatea unirii lor sub un singur sceptru, dar vechea maladie a discordiei mioritice a împins cele două Principate la nenorocirea domniilor fanariote, după ce Cantemir a trebuit să devină captiv în Rusia, iar Brâncoveanu să provoace martiriul familiei, stingându-se dinastia Basarabilor. Am văzut cum Dimitrie Cantemir, orbit de propria doctrină
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
-n foc: Tu n-ai fost cal arab, ci porc! Din păcate nici un geniu ca Dostoievski n-a reușit să iasă din prostituția ideologică a șovinismului rusesc. Prozatorul basarabean Ion Iachim scria dezamăgit în cartea citată: "Șovinismul este o strașnică maladie în măduva intelectualilor ruși, o iarbă rea ce-a slobozit rădăcini adânci în inimile lor. Cu excepția a câtorva minți lucide (de exemplu filosoful Piotr Ceaadaev, scriitorul și filosoful Alexandr Herțen, care a susținut moral răscoala polonezilor de la 1863-1864, poetul și
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
va constata că România nu era nicicum pregătită să-i întâmpine pe bolșevici la Nistru. Calea spre București și spre Berlin era deschisă. XIII. Moștenirea țaristă în bolșevism Intuiția eminesciană a insinuării bolii comunismului în corpul societății rusești se confirmă, maladia perpetuându-se progresiv de la 1878 la 1905-1917 până în zilele noastre, chiar și după căderea regimului sovietic, după care nu se schimbă, practic, nimic din politica față de Basarabia și față de celelalte teritorii rupte din corpul natural al României: oglindă a caracterului
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
boielei se închid văzând cu ochii Profesorul Luigi Rossini de la Universitatea din Bologna, având grave probleme cu aciditatea la stomac, a observat că principalul motiv îl constituia boiaua. Așa că a început să studieze "efectele negative ale ardeiului pisat asupra stomacului, maladiile, posologia și contraindicațiile". Și chiar așa și-a intitulat comunicarea pe care a susținut-o la cel de Al Nouălea Congres Mondial al Nutriției de la Lupino. Unde, deși lucrarea se adresa unui număr restrâns de specialiști, fiind vorba despre evenimentul
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
ample fragmente (și) din lucrarea profesorului Rossini. Aflat întâmplător tocmai atunci la schi la Lupino, consilierul municipal Alec Reven din localitatea Brandul Mic din Republica Vandana de Nord, extrapolând articolul despre comunicarea " Unele efecte negative ale ardeiului pisat asupra stomacului, maladiile, posologia și contraindicațiile" al eminentului profesor Luigi Rossini de la Universitatea din Bologna, a iscat o adevărată isterie împotriva condimentului "boia de ardei iute". În replică, un comunicat al Primăriei din municipiul Brandul Mare (din Republica Vandana de Sud) a explicat
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
reprezintă 79,24% din exporturile Republicii Vandana de Sud. Foarte căutatele pungi de boia dulce constituie 81,06% din veniturile exportului Republicii Vandana de Nord. c. După apariția materialelor legate de comunicarea " Unele efecte negative ale ardeiului pisat asupra stomacului, maladiile, posologia și contraindicațiile" a eminentului profesor Luigi Rossini de la Universitatea din Bologna, conform datelor oficiale, exporturile de boia iute a scăzut la 2,76% din palidul export al Republicii Vandana de Sud, în vreme ce și în republica soră Vandana de Nord
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
boielei se închid văzând cu ochii Profesorul Luigi Rossini de la Universitatea din Bologna, având grave probleme cu aciditatea la stomac, a observat că principalul motiv îl constituia boiaua. Așa că a început să studieze "efectele negative ale ardeiului pisat asupra stomacului, maladiile, posologia și contraindicațiile". Și chiar așa și-a intitulat comunicarea pe care a susținut-o la cel de Al Nouălea Congres Mondial al Nutriției de la Lupino. Unde, deși lucrarea se adresa unui număr restrâns de specialiști, fiind vorba despre evenimentul
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
ample fragmente (și) din lucrarea profesorului Rossini. Aflat întâmplător tocmai atunci la schi la Lupino, consilierul municipal Alec Reven din localitatea Brandul Mic din Republica Vandana de Nord, extrapolând articolul despre comunicarea " Unele efecte negative ale ardeiului pisat asupra stomacului, maladiile, posologia și contraindicațiile" al eminentului profesor Luigi Rossini de la Universitatea din Bologna, a iscat o adevărată isterie împotriva condimentului "boia de ardei iute". În replică, un comunicat al Primăriei din municipiul Brandul Mare (din Republica Vandana de Sud) a explicat
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]