2,245 matches
-
considerabilă. Când anticomunismul a luat amploare În dezbaterile publice din viața franceză, În conjuncție cu declinul constant ca rezultate și influență al Partidului Comunist, el a fost alimentat de amintiri și exemple locale. Noua generație de intelectuali francezi a „depășit” marxismul cu o repeziciune frapantă, abjurând angajamentele anterioare cu o grabă uneori indecentă. Tinerii André Glucksmann sau Bernard-Henri Lévy, „noi filosofi” parizieni care au condamnat la jumătatea anilor ’70 distorsiunile utopismului radical, erau În multe privințe lipsiți de originalitate. Cartea lui
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
măsură deoarece comunismul sovietic, moștenitor prezumtiv al revoluției În această fabulă despre neabătuta transformare radicală, viciase retroactiv tot patrimoniul. În cuvintele lui Furet, Revoluția franceză era „moartă”. Implicațiile politice ale tezei erau deosebit de importante, după cum Furet știa prea bine. Eșecul marxismului ca politică putea fi oricând explicat prin invocarea neșansei sau a circumstanțelor defavorabile. Dar dacă marxismul era discreditat ca Mare Narațiune - dacă Istoria nu manifesta rațiune sau necesitate -, atunci toate crimele lui Stalin, toate viețile pierdute și resursele irosite pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
retroactiv tot patrimoniul. În cuvintele lui Furet, Revoluția franceză era „moartă”. Implicațiile politice ale tezei erau deosebit de importante, după cum Furet știa prea bine. Eșecul marxismului ca politică putea fi oricând explicat prin invocarea neșansei sau a circumstanțelor defavorabile. Dar dacă marxismul era discreditat ca Mare Narațiune - dacă Istoria nu manifesta rațiune sau necesitate -, atunci toate crimele lui Stalin, toate viețile pierdute și resursele irosite pentru a transforma societatea după placul statului, toate erorile și eșecurile din experimentele radicale ale secolului XX
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
asupra obligației statului de a satisface o gamă de revendicări mici și mari, de la dreptul la viață până la dreptul la „corecta informare În publicitate”. Retorica legală a drepturilor individuale a fost propulsată În sfera politicii reale mulțumită coincidenței dintre decăderea marxismului și Conferința pentru Securitate și Cooperare În Europa, inaugurată la Helsinki În același an În care Arhipelagul Gulag vedea lumina tiparului la Paris. Până atunci, intelectualii europeni de stânga evitau subiectul „drepturilor” În lumina criticii făcute de Marx „așa-ziselor
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
vorbea În mod deliberat pe deasupra lor. Pentru disidenți ca Haraszti sau polonezul Adam Michnik, al cărui eseu Un nou evoluționism (1976) conține strategia opoziției poloneze din anii următori, aceasta Însemna o despărțire radicală de aderența lor energică din tinerețe la marxism și prioritățile sale socioeconomice. Pentru cei care, asemenea lui Václav Havel, nu fuseseră niciodată implicați În polemici marxiste, tranziția a fost mult mai ușoară. Fiu al unui prosper om de afaceri praghez a cărui familie fusese expropriată de guvernul comunist
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În Polonia, dar papa nu s-a limitat să susțină supraviețuirea pasivă a creștinismului sub comunism. El a Început, spre disconfortul trecător al propriilor episcopi, să descurajeze explicit catolicii din Polonia și restul Europei de Est de la orice compromis cu marxismul, propunând Biserica nu doar ca pe un sanctuar tăcut, ci ca pe un pol alternativ de autoritate socială și morală. Cum au Înțeles prea bine comuniștii polonezi, noua poziție a Bisericii Catolice - de la compromis la rezistență - putea avea un efect
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
marginali. Existau diferite cauze pentru decesul intelectualului continental (În Marea Britanie, specia a fost dintotdeauna rară, iar ocurențele izolate pot fi puse pe seama exilului: Arthur Koestler sau Isaiah Berlin). În Europa Centrală și de Est, aspectele care mobilizau cândva intelighenția politică (marxismul, totalitarismul, drepturile omului sau economia de tranziție) stârneau generațiilor mai tinere doar indiferență sau plictiseală. Bătrânii moraliști ca Havel sau eroii politici de altădată ca Michnik erau asociați irevocabil cu un trecut pe care puțini aveau chef să-l răscolească
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
est-german - În special Buchenwald și Sachsenhausen - au fost transformate În „lagăre speciale de izolare” pentru prizonierii politici. Mult mai târziu, după ce Buchenwald fusese transformat Într-un complex memorial, ghidul vizitatorului afirma că scopurile declarate ale „fascismului german” au fost „distrugerea marxismului, răzbunarea pentru Înfrângerea din primul război mondial și teroarea brutală Împotriva oricărei rezistențe”. În aceeași broșură, fotografiile care Înfățișează rampa de triere a deținuților de la Auschwitz erau Însoțite de un citat din comunistul german Ernst Thälmann: „Burghezia Își ia În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
578; drepturi și libertăți 520-527; ecologie 453; efectele globalizării 671-680; evrei 734; fostele state din blocul sovietic 627-629; generația ’60 392-413; harta după al doilea război mondial 146; insistența pentru Întoarcerea În Europa 525; istoria economică 166-168; Împrumuturi financiare 534; marxismul 393; memoria colectivă În anii postbelici 684; „muncitori cu viză temporară” 675; nașterea și desprinderea națiunilor (În anii ’90) 583; neîncrederea Kremlinului față de Î 183; nostalgia 700; opinia Statelor Unite 21-22; pagube materiale 30-31; persecutarea cetățenilor 184; planuri urbanistice 357; poluarea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
429-432; vânzarea de rachete nucleare americane cu lansare submarină către 270; viața În perioada postbelică 213-214 Marea Narațiune 513, 517 Margolius, Rudolf 179, 190 Maritain, Jacques 210 Marshall, George C. 96, 118 Marx, Karl 199, 370; scrierile de Început 372 marxism; apogeul 371; eșecul 517; Europa de Est 393; redescoperirea 372; vezi și comunism masacre; masacrarea ustașilor 614-616; masacrul de la Srebrenica 618; Miloševiæ ordonă masacrarea albanezilor 620-622 masacrul de la Srebrenica 618 Masaryk, Jan 97, 137 Masaryk, Tomáš 136, 171, 569, 688 mass-media 710-711
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
apariția pentru prima dată la sfîrșitul secolului al XIX-lea, prin persoana lui Mihail Katz, un emigrant evreu din Rusia. Cunoscut mai apoi sub numele Constantin Dobrogeanu-Gherea, acesta a devenit teoreticianul partidului, fără a avea, însă, prea mulți adepți. Internaționalismul marxismului sovietic nu prindea la românii naționaliști, care se temeau de Rusia. După spusele lui J.F. Brown, "e puțin probabil ca Partidul Comunist Român să fi avut vreodată mai mult de o mie de membri"181. Victoria sovieticilor de la Stalingrad și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
văzut și "i-a avertizat pe români într-un limbaj destul de violent că se aflau pe o cale greșită și că n-ar trebui să meargă mai departe"1008. Gheorghiu-Dej a apărat ideea industrializării României, oferind ca argument faptul că marxismul presupune dezvoltarea industriei grele ca o condiție de bază a socialismului. Mai mult decît atît președintele român se săturase "să trimită porumb Poloniei, ca această să poată crește porci, pentru a-i vinde Occidentului în schimbul produselor industriale". Rom‚nia trebuia
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
devine din lupta pentru împlinirea idealului național în lupta clasei muncitoare pentru idealul egalitar. "Chestiunea națională" în avangarda teoretică a marxism-leninismului. Istoricul relației dintre teoria marxistă și chestiunea națională este povestea unei acomodări progresive a naționalismului în interiorul cadrelor doctrinare ale marxismului. Începutul a fost, însă, marcat de conștiința deplină a ireconciliabilității principiale dintre comunism și naționalism. În Manifestul Partidului Comunist, K. Marx și F. Engels (1958) [1848] declamă emfatic antinaționalismul principial al doctrinei comuniste. Aceasta reiese fără urmă de îndoială din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
devină liderul de necontestat al unei superputeri mondiale. Curios, cariera politică a pupilului lui Lenin a debutat printr-o misiune intelectuală. Delegat de Lenin în Viena cu sarcina de a elabora poziția Partidului asupra subiectului, Stalin (1913) a redactat opusculul Marxismul și chestiunea națională în care combate doctrina "naționalismului cultural" propusă de austromarxiștii Otto Bauer și Karl Renner ca soluție la problema națională în imperiile multinaționale cum era cel habsburgic. Recunoscând în ea un naționalism travestit care vrea să treacă în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Antinaționalismul implicit al doctrinei internaționalismului proletar elaborat în avangarda reflecției teoretice a marxism-leninismului a fost încorporat în literatura didactică românească sub forma patriotismului socialist. Prin impunerea tactică a dreptului de autodeterminare națională în agenda politică a socialismului, antinaționalismul manifest al marxismului radical a fost diluat. Însă acceptarea ideii naționale s-a realizat doar ca o concesiune tactică, înțeleasă ca o necesitate practică în vederea atingerii idealului comunist al societății post- naționale. În formulele lor ideologice pure, naționalismul și comunismul sunt mutual exclusive
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Muncitoresc Român" a decis într-o rezoluție "aplicarea politicii staliniste în problema națională" (Roller, 1952, p. 752). Politica stalinistă în problema națională, ale cărei linii directoare a fost trasată de geniul teoretic al lui I.V. Stalin în celebrul său articol Marxismul și chestiunea națională, "duce la cimentarea unității politice și morale a poporului muncitor, fără deosebire de naționalitate, pe drumul construirii socialismului" (Roller, 1952, p. 752). Aceeași rezoluție adoptată în Plenara CC al PMR definește naționalismul ca o ideologie burgheză întemeiată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unirii de la 1600 în lipsa "conștiinței naționale" ori a "unității sufletești", deși exista un "instinct al unirii", istoriografia comunistă identifică drept cauză absența "pieței interne" și a economiei integrate. Evidentă în această analiză este concepția stalinistă a națiunii, preluată din broșura Marxismul și chestiunea națională, în care I.V. Stalin precizează ca o caracteristică necesară a națiunii viața economică comună, coeziunea economică. Substituția conștiinței naționale cu piața internă ilustrează încă o dată răsturnarea principiului național operată de istoriografia comunistă. Evacuând orice urmă de naționalism
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de mare însemnătate în societate" (Programul PCR, 1975, p. 143). Profeția lui Marx trebuie să mai aștepte. Națiunii încă nu i-a bătut ceasul din urmă, o arăta chiar infailibila analiză materialist-dialectică. Chiar și în faza comunismului deplin imaginat de marxismul utopic va mai fi loc pentru națiune. Vor dispărea treptat doar statele naționale și câteva deosebiri esențiale dintre națiuni (care rămân nespecificate), "dar națiunea va continua să existe în cadrul unei organizări proprii, ca entitate distinctă și păstrându-și specificul" (p.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
p. 135). Spre sfârșitul anilor '30 ai secolului al XX-lea, odată prin publicarea Cursului Scurt de istorie al Partidului Comunist (bolșevic) al URSS, "istoria sovietică, gătită pe gustul lui Stalin, a luat forma unei monstruoase amestecături de naționalism și marxism" (Heller și Nekrich, 1986, p. 295 cf. Wertsch, 2004, p. 76). Cu o întârziere de câteva decenii, rețeta naționalismului marxist avea să cucerească și gusturile istoriografice ale lui Ceaușescu. Spiritualitatea. Interbelicul românesc, în special prin aripa fanatismului naționalistic (O. Goga
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
What & Why? Ancient, Modern, and Postmodern Perspectives. Ediția a doua. Londra și New York: Routledge. Soysal, Y.N. și Strang, D. (1989). Construction of the First Mass Education Systems in Nineteenth-Century Europe. Sociology of Education, 62(4), 277-288. Stalin, J.V. (1913). Marxism and the National Question. Disponibil online la adresa http://www.marxists.org/reference/archive/stalin/works/1913/03.htm, accesată în 19 august 2014. Stan, L. (2013). Transitional Justice in Post-Communist Romania: The Politics of Memory. Cambridge: Cambridge University Press. Stan
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]