6,257 matches
-
o ajută pe alta să-și repare mașina). Această mare importanță a maximelor conversaționale nu este însă admisă de toți cercetătorii, fiindcă unii pragmaticieni se îndoiesc de universalitatea lor și le pun în discuție statutul. H. P. Grice concepe aceste maxime într-o perspectivă foarte generală, fără a se preocupa de aplicabilitatea lor, extrem de variabilă după situații, culturi și indivizi. Totuși, incertitudinile în legătură cu aplicarea și faptul că maximele ar putea fi discutate nu pun la îndoială recunoașterea, fondată empiric și necesară
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
universalitatea lor și le pun în discuție statutul. H. P. Grice concepe aceste maxime într-o perspectivă foarte generală, fără a se preocupa de aplicabilitatea lor, extrem de variabilă după situații, culturi și indivizi. Totuși, incertitudinile în legătură cu aplicarea și faptul că maximele ar putea fi discutate nu pun la îndoială recunoașterea, fondată empiric și necesară din punct de vedere descriptiv, a principiilor de tipul celor avute în vedere de H. P. Grice. De altfel, la alți lingviști se găsesc constatări similare, dar
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
putea fi discutate nu pun la îndoială recunoașterea, fondată empiric și necesară din punct de vedere descriptiv, a principiilor de tipul celor avute în vedere de H. P. Grice. De altfel, la alți lingviști se găsesc constatări similare, dar în loc de maxime sînt denumite legi ale discursului sau postulate ale conversației. Pe de altă parte, au existat încercări de a extinde lista, adăugîndu-i un corpus de "reguli de politețe", cu funcția de a menține armonia în relațiile interpersonale. V. implicit, legi ale
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
organizarea semantică a discursului, microuniversul nu admite decît intertextualitate și sincretism semiotic, spre deosebire de "universul discursului" care vizează constituirea unei contextualități globale a enunțurilor. V. dialogism, obiect al discursului, schematizare, univers al discursului. GRIZE 1996; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. CC MINIMALIZARE. Între maximele conversaționale identificate de pragmaticieni, a fost identificată și cea a minimalizării, pe care L. R. Horn, în lucrările publicate după 1980, a integrat-o unui principiu de minimalizare a formelor lingvistice, care corespunde principiului minimului efort și care se opune
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și cea a minimalizării, pe care L. R. Horn, în lucrările publicate după 1980, a integrat-o unui principiu de minimalizare a formelor lingvistice, care corespunde principiului minimului efort și care se opune unui principiu de maximalizare a conținutului informativ. Maxima de minimalizare arată că se poate semnifica mai mult spunînd mai puțin și trebuie să fie contrabalansată de o regulă de interpretare ce corespunde unei maxime de maximalizare inferențială, fenomen autorizat de îmbogățirea informativă sugerată prin teoria implicaturilor. Într-o
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
principiului minimului efort și care se opune unui principiu de maximalizare a conținutului informativ. Maxima de minimalizare arată că se poate semnifica mai mult spunînd mai puțin și trebuie să fie contrabalansată de o regulă de interpretare ce corespunde unei maxime de maximalizare inferențială, fenomen autorizat de îmbogățirea informativă sugerată prin teoria implicaturilor. Într-o lucrare din 1973, E. Goffman arăta că deseori, în schimbul reparatoriu, se recurge la minimalizare, contextul fiind de obicei cel care asigură decodarea adecvată în funcție de situația concretă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
față de co-enunțiator, acest concept fiind întocmai cu acela ilustrat de E. Goffman și apoi preluat de P. Brown și S. C. Levinson în teoria imaginii publice a eului individual (provenind din termenul de origine engleză face). În timp ce H. P. Grice exclude maxima fii politicos! din cadrul maximelor principiului cooperării, G. Lakoff definește competența pragmatică formulînd două reguli: fii clar! și fii politicos!. Cea dintîi regulă se referă la toate maximele conversaționale exprimate de H. P. Grice, iar cea de-a doua latură a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
fiind întocmai cu acela ilustrat de E. Goffman și apoi preluat de P. Brown și S. C. Levinson în teoria imaginii publice a eului individual (provenind din termenul de origine engleză face). În timp ce H. P. Grice exclude maxima fii politicos! din cadrul maximelor principiului cooperării, G. Lakoff definește competența pragmatică formulînd două reguli: fii clar! și fii politicos!. Cea dintîi regulă se referă la toate maximele conversaționale exprimate de H. P. Grice, iar cea de-a doua latură a competenței pragmatice se sprijină
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
individual (provenind din termenul de origine engleză face). În timp ce H. P. Grice exclude maxima fii politicos! din cadrul maximelor principiului cooperării, G. Lakoff definește competența pragmatică formulînd două reguli: fii clar! și fii politicos!. Cea dintîi regulă se referă la toate maximele conversaționale exprimate de H. P. Grice, iar cea de-a doua latură a competenței pragmatice se sprijină pe ceea ce G. Lakoff a numit reguli ale politeții: regula formalității, regula ezitării și regula egalității sau a camaraderiei. Spre deosebire de maximele conversaționale, aceste
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
la toate maximele conversaționale exprimate de H. P. Grice, iar cea de-a doua latură a competenței pragmatice se sprijină pe ceea ce G. Lakoff a numit reguli ale politeții: regula formalității, regula ezitării și regula egalității sau a camaraderiei. Spre deosebire de maximele conversaționale, aceste reguli se exclud reciproc și fiecare regulă este reprezentată prin forme specifice la nivelul enunțului. Asemănătoare acestor reguli propuse de G. Lakoff sînt și maximele principiului politeții, pe care le avansează G. Leech și care sînt în număr
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ale politeții: regula formalității, regula ezitării și regula egalității sau a camaraderiei. Spre deosebire de maximele conversaționale, aceste reguli se exclud reciproc și fiecare regulă este reprezentată prin forme specifice la nivelul enunțului. Asemănătoare acestor reguli propuse de G. Lakoff sînt și maximele principiului politeții, pe care le avansează G. Leech și care sînt în număr de șase: maxima tactului, a generozității, a aprobării, a modestiei, a acordului și a considerației. Dintre acestea, prima și a doua maximă alcătuiesc o pereche, la fel
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
reguli se exclud reciproc și fiecare regulă este reprezentată prin forme specifice la nivelul enunțului. Asemănătoare acestor reguli propuse de G. Lakoff sînt și maximele principiului politeții, pe care le avansează G. Leech și care sînt în număr de șase: maxima tactului, a generozității, a aprobării, a modestiei, a acordului și a considerației. Dintre acestea, prima și a doua maximă alcătuiesc o pereche, la fel și în cazul celei de-a treia și a patra regulă. Astfel, maxima tactului și a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de G. Lakoff sînt și maximele principiului politeții, pe care le avansează G. Leech și care sînt în număr de șase: maxima tactului, a generozității, a aprobării, a modestiei, a acordului și a considerației. Dintre acestea, prima și a doua maximă alcătuiesc o pereche, la fel și în cazul celei de-a treia și a patra regulă. Astfel, maxima tactului și a generozității este una comună și este, în opinia lui G. Leech, cel mai important mod al politeții din întreaga
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
număr de șase: maxima tactului, a generozității, a aprobării, a modestiei, a acordului și a considerației. Dintre acestea, prima și a doua maximă alcătuiesc o pereche, la fel și în cazul celei de-a treia și a patra regulă. Astfel, maxima tactului și a generozității este una comună și este, în opinia lui G. Leech, cel mai important mod al politeții din întreaga societate anglo- saxonă. Asemănarea, dintre maximele propuse de G. Leech și strategiile politeții propuse de P. Brown și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și în cazul celei de-a treia și a patra regulă. Astfel, maxima tactului și a generozității este una comună și este, în opinia lui G. Leech, cel mai important mod al politeții din întreaga societate anglo- saxonă. Asemănarea, dintre maximele propuse de G. Leech și strategiile politeții propuse de P. Brown și S. C. Levinson, este evidentă, părînd că maximele sînt doar o reorganizare, după altă schemă de interacțiune politicosă, a strategiilor politeții. De aceea, unul dintre cele mai elaborate modele
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
comună și este, în opinia lui G. Leech, cel mai important mod al politeții din întreaga societate anglo- saxonă. Asemănarea, dintre maximele propuse de G. Leech și strategiile politeții propuse de P. Brown și S. C. Levinson, este evidentă, părînd că maximele sînt doar o reorganizare, după altă schemă de interacțiune politicosă, a strategiilor politeții. De aceea, unul dintre cele mai elaborate modele de politețe lingvistică care a stat la baza a numeroase studii ulterioare, este acela susținut de către P. Brown și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
situațiile în care trasmiterea mesajului este prioritară (Chemați salvarea!) sau cînd caracterul amenințător este diminuat de actul în sine (Mai servește o prăjitură, sau Te servesc cu o cafea). Această strategie este singura dintre cele cinci care nu interferează cu maximele principiului de cooperare. Încadrîndu-se între un maxim al politeții (a nu performa actul) și un minim al politeții (performarea neambiguă fără acțiuni redresive), celelalte trei strategii presupun exprimarea neambiguă cu acțiuni redresive prin intermediul politeții pozitive, al politeții negative și, respectiv
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a receptorului prin oferirea de bunuri materiale și spirituale și satisfacerea dorinței acestuia de a fi ascultat, admirat ș.a. Varietatea mare a strategiilor politeții, care înlesnesc performarea unui anumit tip de comunicare, intră în conflict cu principiul cooperării, respectiv cu maximele propuse de Grice. Așadar, apare conflictul între a comunica eficient și a nu aduce prejudicii fețelor pozitive și negative. Acest conflict este rezolvat de caracterul direct proporțional dintre potențialul prejudiciului și strategiile politeții aplicate, în sensul că, o dată cu creșterea potențialului
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
creșterea potențialului negativ asupra fețelor receptorului, emițătorul folosește strategii din ce în ce mai complexe și mai elaborate pentru diminuarea efectului amenințător și protejarea partenerului de comunicare. Dintre cele cinci supra-strategii posibile, doar prima, exprimarea neambiguă, fără acțiuni redresive, nu încalcă principiul cooperării, respectînd maxima cantității, însă toate celelalte strategii încalcă una sau mai multe maxime. Ca atare, din dorința de a fi politicos, emițătorul încalcă maximele și folosește strategiile politeții. V. dublă constrîngere, față, relație interpersonală, ritual. MOESCHLER - REBOUL 1994; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și mai elaborate pentru diminuarea efectului amenințător și protejarea partenerului de comunicare. Dintre cele cinci supra-strategii posibile, doar prima, exprimarea neambiguă, fără acțiuni redresive, nu încalcă principiul cooperării, respectînd maxima cantității, însă toate celelalte strategii încalcă una sau mai multe maxime. Ca atare, din dorința de a fi politicos, emițătorul încalcă maximele și folosește strategiile politeții. V. dublă constrîngere, față, relație interpersonală, ritual. MOESCHLER - REBOUL 1994; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. AN PORTRET DISCURSIV. Noțiunea "portret discursiv" a fost folosită prima
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
comunicare. Dintre cele cinci supra-strategii posibile, doar prima, exprimarea neambiguă, fără acțiuni redresive, nu încalcă principiul cooperării, respectînd maxima cantității, însă toate celelalte strategii încalcă una sau mai multe maxime. Ca atare, din dorința de a fi politicos, emițătorul încalcă maximele și folosește strategiile politeții. V. dublă constrîngere, față, relație interpersonală, ritual. MOESCHLER - REBOUL 1994; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. AN PORTRET DISCURSIV. Noțiunea "portret discursiv" a fost folosită prima dată în 1988 de S. Moirand pentru reprezentarea transmisă de locutor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
precum și dimensiunea ei juridică, deoarece activitatea vorbirii este subînțeleasă ca o rețea de drepturi și de obligații. Există chiar o abordare ce ține de pragmatică și este orientată în mod expres spre studiul discursului, fondată pe principiul cooperării și al maximelor conversaționale. De aceea, a n a l i z a d i s c u r s u l u i are relații privilegiate cu pragmatica de la care primește numeroase sugestii și mijloace de interpretare a faptelor concrete și de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
DE COOPERARE. Orice interacțiune verbală se supune unui principiu general, tacit acceptat de către vorbitori, numit principiu de cooperare. Acest principiu presupune ca participanții la o activitate discursivă să asigure reușita schimbului verbal prin respectarea unui anumit număr de reguli, numite maxime conversaționale. H. P. Grice discută pentru prima dată problematica acestui principiu în anii 1960, considerînd că, în momentul în care intervine, contribuția la conversație trebuie să fie cea impusă de obiectivul sau de direcția acceptată de schimbul verbal angajat. Principiul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
dată problematica acestui principiu în anii 1960, considerînd că, în momentul în care intervine, contribuția la conversație trebuie să fie cea impusă de obiectivul sau de direcția acceptată de schimbul verbal angajat. Principiul de cooperare poate fi explicitat prin patru maxime (reguli) specifice activității discursive, numite maxime conversaționale: 1) maxima de cantitate: contribuția fiecăruia trebuie să conțină atîta informație de cîtă este nevoie; 2) maxima de calitate/veridicitate: se recomandă a nu se afirma ceea ce este fals, ceea ce nu se poate
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
1960, considerînd că, în momentul în care intervine, contribuția la conversație trebuie să fie cea impusă de obiectivul sau de direcția acceptată de schimbul verbal angajat. Principiul de cooperare poate fi explicitat prin patru maxime (reguli) specifice activității discursive, numite maxime conversaționale: 1) maxima de cantitate: contribuția fiecăruia trebuie să conțină atîta informație de cîtă este nevoie; 2) maxima de calitate/veridicitate: se recomandă a nu se afirma ceea ce este fals, ceea ce nu se poate susține cu probe; 3) maxima de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]