2,374 matches
-
puțin Deloc Apropiere sufletească de sat 26-33 de ani (2,2) Peste 65 de ani (2,5) Școală generală (3,1) Agricultori (2,9) Muncitori (2,9) 18-25 de ani (3,0) Școală primară (2,3) Elevi, studenți (2,7) Meșteșugari, mecanici (2,4) 18-25 de ani (2,8) Rromii (4,3) Șomeri (3,9) Mândrie față de sat 58-65 de ani (3,0) Peste 65 de ani (2,7) Pensionarii (2,8) 18-25 de ani (4,1) Fără școală (3,1
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
18-25 de ani (4,1) Fără școală (3,1) Facultate (2,9) Rromii (2,3) Șomerii (2,4) Ocupații cu studii superioare (3,6) Indiferență față de sat 18-25 de ani (3,8) 26-33 de ani (3,2) Șomeri (2,0) Meșteșugari, mecanici (3,5) Rromii (4,9) Peste 58 de ani (2,2) Rușine față de sat Fără școală (2,2) Șomerii (4,0) 18-25 de ani (3,5) 26-33 de ani (2,1) Rromii (2,9) 58-65 de ani (2,4
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sex, vârstă, ocupație, etnie Foarte mult / Mult Puțin / Foarte puțin Deloc Apropiere sufletească de Transilvania Bărbații (3,7) Peste 58 de ani (2,3) Agricultor (2,8) Rromii (2,7) 18-25 de ani (2,0) Lucrător în servicii (2,0) Meșteșugari (2,5) 18-25 de ani (2,9) Șomerii (5,6) Apropiere sufletească de România Bărbații (3,6) Rromii (3,0) Agricultori (2,4) 18-25 de ani (2,2) Meșteșugari (2,6) 18-25 de ani (5,1) Șomeri (3,1) Mândrie
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
7) 18-25 de ani (2,0) Lucrător în servicii (2,0) Meșteșugari (2,5) 18-25 de ani (2,9) Șomerii (5,6) Apropiere sufletească de România Bărbații (3,6) Rromii (3,0) Agricultori (2,4) 18-25 de ani (2,2) Meșteșugari (2,6) 18-25 de ani (5,1) Șomeri (3,1) Mândrie față de faptul că e român Peste 65 de ani (3,0) Agricultori (2,1) 18-25 de ani (3,1) 18-25 de ani (2,5) Șomer (6,5) Sursa: cercetare
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Sursa: prelucrare după datele oferite de Anuarul Statistic al României 2007 Structura pe grupe ocupaționale reflectă o distribuție așa cum era de așteptat: astfel, pentru anul 2006, este majoritară ocupația de agricultor și lucrător calificat în agricultură (52,5%), urmând apoi meșteșugarii și lucrătorii calificați în meserii artizanale și tehnice (10,8%), muncitorii necalificați (14,3%), lucrătorii în servici și comerț (5,7%), tehnicienii, maiștrii (3,5%), specialiștii cu ocupații intelectuale și științifice (1,8%) și funcționarii (1,5%) (Anuarul Statistic al
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ocupate în agricultură (Bleahu, 2004). Economia autarhică specifică satului românesc, făcea ca gospodăria interbelică să-și producă aproape toate produsele de care avea nevoie, restul fiind cumpărate sau obținute prin schimb cu ocazia târgurilor. Sectorul ne-agricol cuprindea meseriași și meșteșugari. În perioada comunistă, implicarea în sectorul ne-agricol, mai precis în industria din mediul rural, crește, două fiind căile care duc la acest rezultat: dezvoltarea industriei grele și prin aceasta a numărului de navetiști de la sat și plasarea unor industrii
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Școală postliceală 3. Școala generală (7-8 clase) 7. Facultate 4. Școală profesională 8. Altceva. Ce? 73. Ocupația 1. Agricultor 2. Muncitor (meserias) 3. Patron, director. 4. Tehnician, maistru, functionar 5. Ocupatii cu studii superioare 6. Lucrător în servicii, comerț. 7. Meșteșugar, mecanic reparator. 8. Alta ocupatie, care anume ? 9. Elev, student 10. Pensionar 11. Casnica 12. Șomer 74. Starea civilă: 1. necăsătorit 2. căsătorit cu copii; câți? 3. căsătorit fără copii. 4. divorțat. 5. văduv 75. Care este etnia dumneavoastră? 1
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
altora, cărora nu le contest forța, putem să le opunem unele nu mai puțin puternice. Mai întâi, se poate spune că există o chestiune de dreptate distributivă. Dreptul legislatorului se întinde oare până la a tăia o felie din salariul unui meșteșugar pentru a constitui un supliment de profit artistului? Domnul Lamartine spunea: Dacă suprimați subvenția unui teatru, unde vă opriți pe acest drum, oare nu veți fi angrenați, în mod logic, să suprimați și Facultățile, și Muzeele, și Institutele, și Bibliotecile
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ramburseze cheltuielile necesare pentru ca acesta să-i fie adus la îndemână? Există pe deasupra obligația de a plăti serviciul oferit, dar în ce privește cota sa aceasta este redusă la minimul posibil de către concurență; iar în ce privește dreptatea acestui sistem, ar fi ciudat ca meșteșugarii din Paris să nu fi lucrat pentru negustorii din Marsilia când negustorii din Marsilia lucrează pentru meșteșugarii din Paris. Dacă, potrivit invenției socialiste, statul s-ar substitui comerțului, la ce se va ajunge? Vă rog să mi se semnaleze unde
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
serviciul oferit, dar în ce privește cota sa aceasta este redusă la minimul posibil de către concurență; iar în ce privește dreptatea acestui sistem, ar fi ciudat ca meșteșugarii din Paris să nu fi lucrat pentru negustorii din Marsilia când negustorii din Marsilia lucrează pentru meșteșugarii din Paris. Dacă, potrivit invenției socialiste, statul s-ar substitui comerțului, la ce se va ajunge? Vă rog să mi se semnaleze unde va fi economisirea pentru public. Se va vedea aceasta în prețul de cumpărare? Dar să ne închipuim
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
și prin acțiunea legii. Adaug că acesta este, în epoca noastră, Comunismul cu adevărat periculos. De ce? Deoarece sub această formă îl vedem permanent gata să invadeze totul. Și priviți pe cineva care cere ca statul să furnizeze în mod gratuit meșteșugarilor, muncitorilor instrumente de lucru; acest lucru înseamnă a invita statul să le răpească de la alți meșteșugari și muncitori. Altcineva vrea ca statul să împrumute fără dobândă; nu poate face acest lucru fără a viola proprietatea. Un al treilea reclamă educația
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Deoarece sub această formă îl vedem permanent gata să invadeze totul. Și priviți pe cineva care cere ca statul să furnizeze în mod gratuit meșteșugarilor, muncitorilor instrumente de lucru; acest lucru înseamnă a invita statul să le răpească de la alți meșteșugari și muncitori. Altcineva vrea ca statul să împrumute fără dobândă; nu poate face acest lucru fără a viola proprietatea. Un al treilea reclamă educația gratuită la toate nivelurile; gratuită! adică pe cheltuiala contribuabililor. Un al patrulea cere ca statul să
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
cu el un dar pur gratuit". În primul caz, primele noastre au ajuns la fiscul străin; în al doilea caz, ele au mers spre profitul cetățenilor simpli, dar la o scară mult mai mare. Să trecem la restricție. Sunt un meșteșugar, tâmplar, de pildă. Am un mic atelier, unelte, câteva materiale. Toate acestea îmi aparțin incontestabil mie, căci eu am făcut aceste lucruri sau, ceea ce înseamnă același lucru, le-am cumpărat și le-am plătit. În plus, am brațe viguroase, un
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
denotație nulă. Este acceptată, în genere, ideea că discursul literar și cel poetic în special sunt discursuri ficționale sau generatoare de imaginar. P. Ricoeur, vorbind despre discursul „a cărui folosire este generatoare de imaginar”, va afirma că „poetul este acel meșteșugar al limbajului, care generează și configurează imagini numai cu ajutorul limbajului.” (P. Ricoeur, 1999:203, 205). Acestor tipuri de discurs le-a fost negată orice valoare referențială sau informativă, „operelor de ficțiune le-a fost refuzată orice valoare cognitivă...enunțurile literare
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
463116 IAȘI Librăria Casa Cărții, Bd. Ștefan cel Mare nr.56, tel. 0232/270610 Librăria Junimea, Piața Unirii nr. 4, tel. 0232/412712 Librăria Cubul de sticlă, Bd. Carol I nr. 3-5, tel. 0232/215683 ORADEA Librăria Mihai Eminescu, str. Meșteșugarilor nr. 73, tel. 0253/131924 PITEȘTI Librăria Casa Cărții, Bd. Republicii, bl. G1, parter, tel. 0248/214679 SATU-MARE Librăria Mihai Eminescu, str. Țibleșului nr. 1, tel. 0261/717503 SIBIU Librăria Polsib, Șos. Alba Iulia nr. 40, tel. 0269/210058 SUCEAVA
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
și să desăvîrșești. Asta Înseamnă, Încă o dată, știință multă și osteneală și mai multă. Într-o epocă În care poezia este o Îndeletnicire de duminică, o toană de oameni bogați, Pann scrie mereu și trăiește din ceea ce scrie. Este un meșteșugar care Își gospodărește cu chibzuință atelierul: are abonați, luptă să-i păstreze și să cîștige alții, face curte celor cu sfanți, dedică volumele unor protectori influenți ele. Scrie, negreșit, din plăcere, dar scrie și ca să trăiască: „Încet-Încet, Învățîndu-mă singur, una
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
o trecere plăcută) și un mijloc, ca oricare altul, de a trăi. Unii sînt bogasieri, cămărași, covaci, el, Pann, a ales să fie compuitor și poet. N-a avut dascăl, ceea ce nu Înseamnă că n-are modele. Nu e un meșteșugar fără cusur, dar este unul, Își asigură el cumpărătorii, dornic de desăvîrșire. Defăimătorii pot zice orice, Pann tipograful va persevera pentru că umblă pe căile virtuții și ale folosului. Este o fină diplomație În rîndurile de mai jos: „Într-aceste cărți
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cu mentalitatea epocii: o epocă Întemeietoare. Spre deosebire de Conachi, de pildă, indiferent la reputația lui literară, Pann este foarte atent la efectele acțiunii sale. Om sărac, poezia este o sursă de viață pentru el. Trebuie, de aceea, să fie un bun meșteșugar, ceea ce vrea să zică: și un bun gestionar. N-are o mare cultură, dar cunoaște bine cultura populară și are un dar extraordinar de a adapta, prelucra orice. Scrie mereu, din plăcere. Scrie, mai ales, din necesitate. CÎtă deosebire, la
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
bogată floră și faună). Puțini știu că renumitele pălăriile de Panama sunt un brand ecuadorian, cu două centre tradiționale de fabricație: Montecristi (unde se fac pălării de calitate mai bună) și Cuenca (unde volumul producției este mai mare). Din păcate, meșteșugarii din acest domeniu care stăpânesc arta confecționării pălăriilor originale de Panama sunt tot mai rari în Ecuador (acum două generații erau cca. 2000 de țesători de pălării în Ecuador, azi numărul acestora reducându-se la doar 20). Guayaquil, cunoscut în
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
alunece spre o condamnabilă lipsă de personalitate, cultivând șablonul, lozinca, fraza goală, versul prozaic. Ei nu-și mai dau osteneala să muncească, ca și cum n-ar ști că poezia este o muncă tot atât de grea ca și oricare alta, iar poetul un meșteșugar care trebuie să mânue dalta cuvântului, astfel Încât nici o lovitură să nu-și greșească ținta. La Întrunirile noastre de la Flacăra cu colaboratorii avem prilejul să stăm de vorbă cu zeci de tineri poeți, muncitori, studenți, elevi și țărani. Astfel am putut
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
intemperii? Iată, Între altele, de ce scriitorii s-au hotărât să pășească siguri fără șovăială În mijlocul publicului lor nou - a marelui public - a maselor muncitoare. «Inginerii sufletului omenesc» au vrut să vadă pe viu dacă sunt Într-adevăr constructori de caractere, meșteșugari sau dacă nu cumva sunt doar niște ucenici. (Ă) Nu pot uita figura radioasă a lui Mihail Sorbul, când a ieșit din mijlocul muncitorilor de la Flacăra Roșie, care i-au făcut „harcea-parcea”, cum s-ar spune, Meetingul. «Muncitorii știu să
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
261, 5 oct.) • Eugen Luca. - O realizare importantă a poeziei noastre: „Mărturii” de Veronica Porumbacu (În nr. 270, 7 dec.) În: Almanahul literar, Cluj, 1951: Dumitru C.Micu. - Succese În poezia lui Eugen Jebeleanu (În nr. 1-2) • George Barbu - Un meșteșugar al versului - Cristian Sârbu - n.n.(În nr. 5) • Dumitru Micu. - Un poem al eroismului În muncă - „Minerii din Maramureș” de Dan Deșliu - n.n.(În nr. 9) etc. xxx Creația poetică În cinstea Partidului. În: Contemporanul, nr. 241 (20), 18 mai
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
sale citadinități plecând de la o simplă așezare rurală, întemeiată la sfârșitul secolului al XII-lea sau, conform altor surse, la începutul secolului următor. La sfârșitul secolului al XIII-lea, stabilirea ordinelor mănăstirești ale dominicanilor și franciscanilor precum și sosirea altor coloniști meșteșugari au impulsionat procesul de urbanizare. Astfel, localitatea va fi menționată documentar sub forma de Civitas de Segusvar în anul 1367, iar zidul și turnurile de apărare vor fi construite abia în a doua jumătate a secolului al XV-lea. În
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
pe cele ale statului de drept modern. Aici, competiția pentru libertățile politice și economice s-a manifestat cu deosebită virulență. În confruntarea cu episcopii și cu principii, pentru obținerea de privilegii și scoaterea de sub servituțile de tip feudal, „asociațiile de meșteșugari și comercianți se transformă dintr o putere privată într-una politică - comuna”. În cadrul consiliilor orășenești sau al asociațiilor și breslelor de tot felul, locuitorii reușesc să impună cadre juridice compatibile cu propriile lor interese, anihilează orice tentativă de opoziție, se
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
toate târgurile moldovenești, fapt ce decurge din calitatea lor de așezări întemeiate pe pământ domnesc. Astfel, chiar dacă locuitorii s-au bucurat de drepturile specifice oamenilor liberi, singurul proprietar asupra locurilor din interiorul târgurilor era domnul. Târgoveții, fie că vorbim de meșteșugari sau de negustori, dispuneau de locuințele și prăvăliile lor numai în calitate de embaticari - pentru folosința lor plăteau o dare către domnie (camenă sau bezmăn). În aceste condiții, este de presupus faptul că Bacăul medieval - punctul central al ținutului cu același nume
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]