4,656 matches
-
iar după această vârstă „practic este imposibilă îmbunătățirea frecvenței pașilor de alergare, iar progresele viitoare depind, în primul rând de îmbunătățirea forței”. Este indicat ca învățarea tehnicii de alergare să se facă până la 15 ani și să aibă ca prioritate, mecanica de bază a sprintului și particularitățile specifice fiecărui alergător în parte. Nu s-a evidențiat de-a lungul timpului un tip ideal de constituție corporală privind alergătorii de viteză. S-a evidențiat însă faptul că cei care câștigă probele de
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
lor administrativă, legile statului au rolul de limite pe care toți cetățenii le recunosc și le asumă în manevrarea propriilor capacități. De partea lui, statul de drept se bazează pe separarea puterilor, așadar pe mărginirea lor reciprocă. Desigur, în rafinata mecanică politică a lui Montesquieu, moderația nu se obținea prin consimțămîntul actorilor sociali, ci rezulta dintr-o necesitate impusă de jocul acțiunilor și al reacțiunilor forței divizate. Dar, mai ales după experiențele totalitare, atît guvernanții, cît și societatea civilă au interiorizat
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
din Repere teoretice în biopolitică prelungește și întregește explorările autoarei în mentalul nostru colectiv, în structurile politice și culturale specifice spațiului românesc. Hermeneutica postmodernității sau a exercițiului politic, arheologia (prefer aici sensul foucauldian al termenului) elitei politice postcomuniste și fizica/mecanica funcționării acesteia, analiza unor paradigme culturale și politice specifice mentalului colectiv, aventurile nu doar ideologice (v. sensul utilizat de Hannah Arendt) în care se angajează homo posthistoricus sînt nodurile de pe dosul unei urzeli tematico-ideatice sau, altfel spus, nucleele care au
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
special / 93 2.1. Quine / 94 2.1.1. Respingerea dogmelor / 95 2.1.2. Holismul epistemologic / 97 2.1.3. Distincția pur-aplicat / 99 2.1.4. Aplicabilitatea matematicii / 102 2.2. Putnam și logica cuantică / 103 2.2.1. Mecanica cuantică și logica cuantică / 105 2.3. Tymoczko și Lakatos / 114 2.3.1. Tymoczko și teorema celor patru culori / 114 2.3.2. Lakatos și istoria matematicii / 120 Capitolul 3. Încercări de salvare a statutului special / 125 3.1
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
a teoriilor / 200 5.1.4 Worrall și Psillos: Încercări de a salva argumentul lipsei miracolelor / 202 5.1.5 Ladyman și forma ontică de realism structural / 205 5.1.6 Nu există nimic în afara structurilor / 207 5.1.7 Mecanica cuantică și principiul identității indiscernabililor / 208 5.2. Răspuns la problema aplicabilității / 210 5.2.1. Problema aplicabilității ca problemă pentru realistul structural / 210 5.2.2. O soluție empiristă / 214 5.2.3. Implicații ale acestei concepții / 218 Bibliografie
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
cazul și ca unele legi ale logicii să fie false? Cei care adoptă o interpretare logică a mecanicii cuantice vor spune că sunt astfel de legi ale logicii clasice care sunt false. Aceștia consideră că adevărata revoluție conceptuală produsă de mecanica cuantică este revizuirea logicii. După Putnam (Putnam 1976: 47), nucleul interpretării logice a mecanicii cuantice este următoarea propoziție: geometrie = logică teoria generală a relativității mecanică cuantică Există, însă, argumente pentru ideea că adevărurile matematicii nu "întâlnesc tribunalul experienței" atunci când este
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
logicii cuantice putem distinge între o abordare prezervaționistă care acceptă că propozițiile mecanicii cuantice au o logică proprie, dar consideră că aceasta nu ne forțează să acceptăm o revoluție logică deoarece putem înțelege acest limbaj al atribuirii de stări în mecanica cuantică ca pe un fragment al unui limbaj a cărei logică este clasică (van Fraassen 1991: 126-136). O a doua abordare ar fi cea revizionistă, conform căreia logica cuantică este "adevărata logică" care ar trebui adoptată în locul logicii clasice, deoarece
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
1991: 126-136). O a doua abordare ar fi cea revizionistă, conform căreia logica cuantică este "adevărata logică" care ar trebui adoptată în locul logicii clasice, deoarece aceasta din urma conține legi logice care trebuiesc respinse în toate domeniile. 2.2.1. Mecanica cuantică și logica cuantică În lucrarea sa "Is Logic Empirical?", H. Putnam pune următoarea întrebare: în cazul geometriei euclidiene, s-a întâmplat ca "adevăruri" despre care se credea că sunt necesare, să fie respinse ca falsități, de ce nu ar fi
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
cazul și că unele legi ale logicii să fie false? Cei care adoptă o interpretare logică a mecanicii cuantice vor spune că sunt astfel de legi ale logicii clasice care sunt false. Aceștia consideră că adevărata revoluție conceptuală produsă de mecanica cuantică este revizuirea logicii. După Putnam (Putnam 1976: 47), nucleul interpretării logice a mecanicii cuantice este următoarea propoziție: geometrie = logică teoria relativității generale mecanică cuantică Considerată ca fiind cea mai de succes teorie din istoria științei datorită puterii sale predictive
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
de legi ale logicii clasice care sunt false. Aceștia consideră că adevărata revoluție conceptuală produsă de mecanica cuantică este revizuirea logicii. După Putnam (Putnam 1976: 47), nucleul interpretării logice a mecanicii cuantice este următoarea propoziție: geometrie = logică teoria relativității generale mecanică cuantică Considerată ca fiind cea mai de succes teorie din istoria științei datorită puterii sale predictive, mecanica cuantică a fost încă de la început o teorie aflată în căutarea unei interpretări. Când se încearcă interpretarea formalismului matematic al acestei teorii, apar
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
cuantică este revizuirea logicii. După Putnam (Putnam 1976: 47), nucleul interpretării logice a mecanicii cuantice este următoarea propoziție: geometrie = logică teoria relativității generale mecanică cuantică Considerată ca fiind cea mai de succes teorie din istoria științei datorită puterii sale predictive, mecanica cuantică a fost încă de la început o teorie aflată în căutarea unei interpretări. Când se încearcă interpretarea formalismului matematic al acestei teorii, apar unele probleme generate de faptul că, din câte se pare, nu se poate da o interpretare care
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
să prezică și că particulele macroscopice se comportă în modul newtonian. Această cerință poate fi transformată într-o prescripție pentru calcularea comutatorilor operatorilor observabililor particulelor cuantice plecând de la relațiile matematice dintre proprietățile măsurabile corespondente ale teoriei clasice. Pe lângă aceste principii, mecanica cuantică în interpretarea ei standard mai are următoarele postulate: 1. (a) starea unei particule este reprezentată de un vector într-un spațiu Hilbert; (b) starea unui sistem mecanic-cuantic este descrisă complet de funcția de undă ψ; 2. mărimile observabile sunt
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
cu cele clasice. Putem obține interpretări alternative în două feluri: fie schimbăm postulatele fizice ale teoriei cuantice (cazul interpretării lui Bohm, de exemplu), fie schimbăm logica. După D. Finkelstein, "unul dintre motivele pentru care este atât de dificil de înțeles mecanica cuantică este că profesorii noștri nu reușesc să ne spună că este ilogică, că violează principiile logicii clasice" (Finkelstein 1969: 203). De exemplu, dacă luăm în considerare o particulă, vom putea spune în legătură cu acea particulă (Er) poziția particulei este r
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
logica subiacentă a evenimentelor este o logică non-clasică în mai multe feluri: (i) o cale ar fii aceea de a identifica "logica" teoriei probabiliste cu structura algebrică a setului de evenimente cărora le este asignată probabilitatea. Dar algebra evenimentelor din mecanica cuantică nu este Booleana și deci nici logica nu poate fi Booleana (vom spune despre o mulțime dată L că este o algebră Booleană, dacă sunt valide în legătura cu ea următoarele legi: * x y = y x , x y = y
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
R)/ P(A1 v A2) = P(A1, R)/ 2 P(A1) + P(A2, R)/ 2 P(A2) = 1/2 P(A1, R) + 1/2 P(A2, R) Problema de care ne lovim este aceea că aceasta ecuație nu ține în mecanica cuantică. (ii) o altă cale ar fii aceea de "a citii logica de pe spațiile Hilbert H(S)" (Putnam 1969: 222) În mecanica cuantică, un sistem fizic S este reprezentat într-un spațiu Hilbert H(S). Un enunț despre S e.g.
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
1/2 P(A2, R) Problema de care ne lovim este aceea că aceasta ecuație nu ține în mecanica cuantică. (ii) o altă cale ar fii aceea de "a citii logica de pe spațiile Hilbert H(S)" (Putnam 1969: 222) În mecanica cuantică, un sistem fizic S este reprezentat într-un spațiu Hilbert H(S). Un enunț despre S e.g. m(S) = r (mărimea fizică m are valoarea r în sistemul S) este coordonat cu un subspațiu S(p) al H(S
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
intersecția lui S(p) și S(q); S(┴ p) = ortocomplementul lui S(p). Se poate stabili următoarea echivalență între conectorii logici V, &, ~ și operațiile de reuniune, intersecție și complementare ale laticei formate de propozițiile din limbajul atribuirii de stări din mecanica cuantică: Acum este ușor de înțeles de ce legea distributivității nu ține în mecanica cuantică: laticea cu ale cărei operații sunt echivalate operațiile logice de mai sus, este nedistributivă ==> în logica rezultată nu poate apărea legea distributivității din logica clasică. Am
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
Se poate stabili următoarea echivalență între conectorii logici V, &, ~ și operațiile de reuniune, intersecție și complementare ale laticei formate de propozițiile din limbajul atribuirii de stări din mecanica cuantică: Acum este ușor de înțeles de ce legea distributivității nu ține în mecanica cuantică: laticea cu ale cărei operații sunt echivalate operațiile logice de mai sus, este nedistributivă ==> în logica rezultată nu poate apărea legea distributivității din logica clasică. Am spus mai sus că logicianul cuantic trebuie să ofere motive puternice pentru adoptarea
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
poate apărea legea distributivității din logica clasică. Am spus mai sus că logicianul cuantic trebuie să ofere motive puternice pentru adoptarea revizuirii propuse de el. Putnam oferă astfel de motive. Dacă acceptăm aceasta revizuire, putem oferi o interpretare realistă pentru mecanica cuantică și scăpăm de toate anomaliile pe care ni le puneau în brațe celelalte interpretări. Putem distinge următoarele trăsături ale interpretării logic-cuantice a mecanicii cuantice (în viziunea lui Putnam 1976): 1. măsurătoarea nu produce observabilul măsurat și nu determină ceva
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
1976): 1. măsurătoarea nu produce observabilul măsurat și nu determină ceva ce nu era deja cazul. Ea este o interacțiune fizică ca oricare alta. 2. probabilitatea intră în teoria cuantică așa cum intră în fizica clasică 3. spațiile Hilbert folosite în mecanica cuantică nu sunt decât reprezentări matematice ale unor spatii logice: între laticea formata de subspațiile unui spațiu Hilbert sub relația de "subspațiu al" și laticea formată de judecățile fizice despre sistemul cuantic sub relația de implicație, există un izomorfism. (Putnam
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
argumentez că în spatele acestui "miracol" stă o problemă filosofică foarte importantă. 4.5. Matematica în fizică Pentru a putea înțelege cât mai bine despre ce este vorba, propun să ne uitam pentru un moment la felul cum este explicat, în mecanica clasică, un anumit eveniment fizic (staționarea unei bare de doi cilindrii). Situația care ne interesează este aceea în care avem doi cilindrii metalici A și B care se rotesc în sensuri opuse și ale căror axe sunt orizontale. Aceștia sunt
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
trăsături asociate de obicei cu entitățile abstracte. El consideră că "este surprinzător cum persistă viziunea că epistemologia matematicii trebuie să fie diferită ca gen de epistemologia științei empirice" (Resnik 1997: 101). Dacă ne uităm atent la ce se întâmplă în mecanica cuantică observăm că particulele cuantice suferă de aceleași probleme epistemologice de care ne lovim în cazul obiectelor matematice. Mai mult, ele pot fi privite ca "obiecte fizice care sub o examinare atentă apar ca matematice după cum apar ca fizice" (Resnik
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
cazul obiectelor matematice. Mai mult, ele pot fi privite ca "obiecte fizice care sub o examinare atentă apar ca matematice după cum apar ca fizice" (Resnik 1990: 370). Ce sunt particulele cuantice? Sunt bucăți minuscule de materie localizate în spațiu-timp? Nu mecanica cuantică ne spune că acestea nu au o localizare spatio-temporală sau vreo altă proprietate fizică bine definită, ci, dacă nu se încearcă detectarea lor, acestea se află într-o stare de superpoziție, iar mecanica cuantică nu deține o explicație a
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
de materie localizate în spațiu-timp? Nu mecanica cuantică ne spune că acestea nu au o localizare spatio-temporală sau vreo altă proprietate fizică bine definită, ci, dacă nu se încearcă detectarea lor, acestea se află într-o stare de superpoziție, iar mecanica cuantică nu deține o explicație a trecerii unui sistem cuantic dintr-o stare de superpoziție într-o stare definită cu privire la o anumită proprietate. Noi nu putem afirma că, dacă am detectat un e.g. foton într-o anumită regiune a spațiu-timpului
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
acolo înainte de încercările noastre de a-l detecta. Dacă nu sunt bucăți mici de materie, atunci ce sunt? Resnik răspunde că sunt entități matematice. Această propunere este introdusă atunci când este luată în discuție incompletitudinea particulelor cuantice. Se știe că în mecanica cuantică, dacă luăm în considerare un sistem alcătuit din două particule, nu dispunem de nici un mijloc de a le identifica la începutul unei interacțiuni și apoi să le reidentificăm la sfârșitul ei. Dacă introducem în discuție relativitatea specială, nu mai
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]