11,179 matches
-
Bogdania”, care este hipocoristicul ținutului Moldova, deci cel de al doilea nume al Principatului întemeiat de Bogdan I sau Bogdan de Cuhea Maramureșanul, cel ce a fost domnitor al Moldovei între 1359 și 1365, de fapt, întemeitorul acestui puternic stat medieval din estul Europei. Fără îndoială, titlul revistei „Bogdania”, pe lângă faptul că este un nume în premieră absolută, foarte original, căci nu a mai existat vreo revistă sau ziar în România care să se numească astfel. Revista „Bogdania”, fondată recent de
A APARUT PRIMUL NUMAR TIPARIT AL REVISTEI DE CREATIE SI CULTURA ´´ BOGDANIA´´ , FONDATA DE POETUL IONEL MARIN,PRESEDINTELE ASOCIATIEI CULTURAL-UMANITARE´´ BOGDANIA´´ DIN FOCSANI-VRANCEA de MIHAI MARIN [Corola-blog/BlogPost/346288_a_347617]
-
în 2011 și despre am mai făcut vorbire. Ei se regăsesc în armoniile astrale, unde se poate pune iarăși vîsc la ușa casei, spre o normalitate dorită și mai ales revisată. Sunt sfere semnatice reluate, chiar și în noua temă medievală unde ni se povestește despre o cetate, un castel în ruine, nimic altceva decât o metaforă a ființei interioare, cu sugestia prezenței castelanilor, curtezanelor, a riturilor păgâne, precum arderea trunchiului de brad bătrân și descântele Șamanului, cu mulțimi înfometate, hălăduind
VASILE BURLUI-UN POET ADEVARAT de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 653 din 14 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345042_a_346371]
-
calitate trebuie să fie socială pentru a fi apreciată în acest sens. Asupra înțelegerii frumosului un rol important îl are felul cum îl percepe moda și societatea dintr-o epocă dată. Frumosul era altul în epoca sclavagistă, altfel în epoca medievală și altfel este perceput în epoca prezentă. Există două feluri de frumusețe: utilă și inutilă. Frumosul util este grație elementului intelectual și elementului sensibil de satisfacție resimțită: el este o anticipare a plăcutului prin perceperea unor mijloace bine organizate în
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, PRIMA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345096_a_346425]
-
Ratio Studiorum”. În universitățile germane s-a predat pe tot parcursul secolelor XVI și XVII, ca sursă de argumentare pentru învățarea literaturii clasice. Iar în secolul al XIX - lea a intrat apoi în programa școlilor germane. Influența considerabilă asupra perioadei medievale a făcut ca în decurs de 30 de ani lucrarea Sfântului Vasile, „Omilii către tineri”, să circule în limba latină în numai puțin de 20 de ediții în tot spațiul Europei apusene, ceea ce este extraordinar pentru condițiile acelei vremi. Stanford
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
unde le-am dorit să călătorească. În fapt, în timp, toate personajele vor deveni principale pentru că rostul lor va fi acela de a se exprima deschis cititorului, de a-l apropia și a se face să-și regăsească trăirile. Perioada Medievală este una dintre epocile care m-au fascinat și mi-au dat avânt, făcându-mă să creez și să scriu despre oameni care au fost cândva, ca și noi, trăitori pe acest minunat tărâm al valahilor pentru care sentimentele mele
LANSAREA ROMANULUI ISTORIC MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345504_a_346833]
-
în albul imaculat al hârtiei, inocența sufletului, și chipuri care mi-au intrat voit sau în clandestinate în viață. Dintr-o mișcare rapidă a gândului, toate dorurile și bucuriile s-au împletit într-o ghirlandă a speranței și ca alchimistul medieval, am strigat „victorie” în fața noului leac, care avea să-mi vindece rânile care încă mai sângerau. Din cerneala sângelui mi-am plăsmuit un nou înveliș, departe de tot ce a încercat să-mi distrugă bucuria de a trăi, și astfel
TAINA SCRISULUI (46) – PASIUNEA de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 821 din 31 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345500_a_346829]
-
din apă. Acum purtau o discuție civilizată ca între doi tineri de vârstă apropiată, uneori chiar filosofică, funcție de tema ce le trecea prin mintea încinsă de nemilosul soare. Erau într-o dezbatere continuă când era vorba de filosofia antică și medievală. Cum Dalia i-a fost studentă conferențiarului universitar doctor Valeriu Râpeanu, îl susținea pe acesta când era vorba despre jurnalism și importanța lui în cadrul societății. Ea terminase la Universitatea “Spiru Haret” din București, pe când Sorin la "Babes-Bolyai" din Cluj Napoca la
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376780_a_378109]
-
la "Babes-Bolyai" din Cluj Napoca la catedra profesorului Vasile Muscă, doctor în filosofie. Nu au reușit să cadă la pace care dintre cei doi profesori este mai filosof și mai bun, comparativ cu alți autori de cursuri despre filosofia antică și medievală, sau despre importanța jurnalismului în viața societății moderne, dar și-au încărcat timpul cu teme care le menținea viu interesul. Seara, invitatele așteptau cu emoție ora de plecare cu barca lui Ștefan spre Vamă. Când au fost la plajă au
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376780_a_378109]
-
salonul unde îi aștepta o masă bogată și vorbită, cum cereau cele cinci decenii de când terminaseră liceul și nu-l mai văzuseră pe American. Ceea ce le atrase atenția întâi fu aspectul auster, dar și măreț, al încăperii decorate în stil medieval. Solitarul fu primul care descoperi localizarea în timp, șoptind pentru sine... le Moyen Âge... Panoplii cu arme de epocă,tablouri - reproduceri după Școala Flamandă timpurie ornau pereții de un alb strălucitor, accentuat de grațioase aplice-lumânări. Jur-împrejurul sălii se răsfirau servante
CAP.1 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377823_a_379152]
-
adevărată podoabă a brațelor și spătarelor. De tavan atârna de un lanț gros, și el alămit, foarte aproape de nivelul mesei, un candelabru cu zeci de lumânări. Cantemiriștii pășiră ușor șovăitori pe lespezile verzi ce alcătuiau pavimentul. Dar, când auziră muzica medievală ce se prelingea dinspre un colț al încăperii, adevărată mângâiere, fură fascinați, apoi se relaxară și-și identificară locurile, de parcă cineva le-ar fi suflat strategia. La degajarea atmosferei aduse câștig și Papa, care nimerise, culmea, față-n față cu
CAP.1 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377823_a_379152]
-
o ipotetică bună credință a celor care comandă încătușările în luminile rampei stradale, sub ochii lumii, cu trâmbițe în diversitatea înviorată de plăcerea cu care am prinde un șobolan și ne-ar ferici strivirea lui în capcană. Din acest spectacol medieval, cu o stare de spirit macabră a încolțit repede liota profitorilor, reziditori ai beneficiului din dezastre. Așa au venit pe lume arlechinii presei, vătămători și ei, care laudă oroarea și gâdilă conștiințele, inducându-le falsul, în chipul celui mai crunt
LEGE ÎN LUMINILE RAMPEI STRADALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377930_a_379259]
-
perioada 1821-1864, Editura MJM, Craiova, 2005, p. 59-65; Idem, Boierii din Oltenia secolului XIX , Editura TipoRadical, Drobeta Tr Severin, 2008, p. 173-225; Idem,Repere istorice și culturale în Oltenia epocii moderne, Editura MJM, Craiova , 2008, p. 116-122; Idem, Oltenia de la medieval la modernitate, Editura MJM, Craiova, 2009, p. 278-281; Idem, Tudor Vladimirescu: ascendența paternă, devernirea socială și atitudinea față de evoluțiile și evenimentele din epoca sa, în Tudor Vladimirescu, (ed. Florian Copcea), Editura Lumina, Tr Severin, 2014, p. 11-21; Ibidem în Porțile
LUMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/376348_a_377677]
-
casă părintească... Spuneam, că satul face parte din patrimoniul național istoric, păstrând vestigii culturale cu 30 de mii de ani în urmă, cu ruinele cetății Geto-Dacice, cu mânăstirea rupestră,cu rezervația Trebujeni. ”Orheiul vechi se afla în șirul multiplelor țări medievale românești din imensul spațiu carpato-nistrean.” M-am oprit la Complexul muzeistic Orheiul Vechi, un Centru de informare expozițional, care a achiziționat , în urma săpăturilor arheologice din 1947, reluate în 1968, monede medievale, orientale și europene (secolele 14- 16), ceramică uzuală, străchini
BASARABIA. DRUMURI DE LUMINĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376520_a_377849]
-
Trebujeni. ”Orheiul vechi se afla în șirul multiplelor țări medievale românești din imensul spațiu carpato-nistrean.” M-am oprit la Complexul muzeistic Orheiul Vechi, un Centru de informare expozițional, care a achiziționat , în urma săpăturilor arheologice din 1947, reluate în 1968, monede medievale, orientale și europene (secolele 14- 16), ceramică uzuală, străchini smălțuite din sec. al IX-1 î.e.n., civilizație traco-getică, oale din ceramică de tip oriental din orașul Sehr-Al- Jedid (1340-1368). În timp ce mă documentam a intrat un grup de copii. M-am apropiat
BASARABIA. DRUMURI DE LUMINĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376520_a_377849]
-
icoane vii. De pe marginea uliței, din iarba unui mal de pârâu, înaltă până la brâu, ce mirosea a grâu copt și-a sânge de om se vedea cum Nică alerga prin grădini și cum Porumbescu compunea sub un pom. Niște țepe medievale înalte și zvelte în care atârnau lăcomii și trădări străjuiau ca niște mirări o răscruce cu poteci haiducești și destine, deasupra Vlaicu survola rănile Carpaților iar la zenit Slavici scria un basm cu suspine. Dar iată un cap de lup
1 DECEMBRIE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375865_a_377194]
-
se pricopsise după ce înfulecase toate bomboanele de ciocolată belgiană, pe care i le oferise dr. Damian, împreună cu un fir splendid de Rossa Imperialis. Femeia a atins culmea movilei împădurite pe când ultimele perechi mondene ale orășelului din vecinătate, părăseau nava basilicii medievale, - un edificiu cu toate însemnele triumfului și ale decăderii de care avusese parte de-a lungul veacurile și care, ... Citește mai mult VARA LEOAICEIRomanMartina Herseni s-a încăpățânat să parcurgă tot drumul colbuit pe propriile-i picioare, după ce taxiul, cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/374948_a_376277]
-
se pricopsise după ce înfulecase toate bomboanele de ciocolată belgiană, pe care i le oferise dr. Damian, împreună cu un fir splendid de Rossa Imperialis.Femeia a atins culmea movilei împădurite pe când ultimele perechi mondene ale orășelului din vecinătate, părăseau nava basilicii medievale, - un edificiu cu toate însemnele triumfului și ale decăderii de care avusese parte de-a lungul veacurile și care, ... XX. ZBOR CAZUT INTRE ARIPI, de Melania Cuc , publicat în Ediția nr. 214 din 02 august 2011. Slavomir Almăjan, - Zbor căzut
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/374948_a_376277]
-
care se ține fără întrerupere de mai bine de 650 de ani (adică de la descoperirea Americii!). În cele două zile de târg, orășelul de provincie lasă impresia că nimic nu s-ar fi schimbat, de când lumea. Meșterii, îmbrăcați în straie medievale, exercită în public cele mai diverse îndeletniciri istorice. Străzile strâmte, cât să încapă un cărucior tras de un măgăruș, au pavajul lustruit de tălpile fluviului uman curgător. O jumătate de milion de oameni trec pe aici în doar două zile
MAGII CUM SOSIRA de GABRIELA CĂLUŢIU-SONNENBERG în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375133_a_376462]
-
este de ici colo nici Sibiul bărbătesc, care se ia la trântă, postulând modernismul urban în sticlă și metal sau deschizând generos ușa spiritului întreprinzător al neastâpăraților, harnicilor ardeleni și - atenție - ardelence! Cât despre număr, sunt Sibiuri și Sibiuri; unul medieval, altul fostă Capitală Culturală Europeană, unul săsesc, altul românesc, cel de ieri și cel de azi; mă rog, cam tot atâtea Sibiuri, câți locuitori și vizitatori ocazionali. De la caz la caz, în funcție de starea vremii și de genul de problemă pe
SIBIUL – SINGULAR, CU ARTICOL HOTĂRÂT de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 850 din 29 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/375283_a_376612]
-
În Groapă” sau „Disco-Bar”. Poate părem conservatori și ciudați, cu persistența noastră încăpățânată în ritualuri, cu calfele noastre îmbrăcate ca acum cinci sute de ani, care vin din toată Europa ca să ne renoveze casele din orașul vechi, aidoma predecesorilor lor medievali, fără cuie și fără materiale sau unelte moderne. Dar ce-i rău în asta? Cum să nu vrei să rămână lucrurile așa? Toți recomandă să nu schimbi niciodată o tracțiune care te-a purtat spre succese durabile! Poate ne-am
SIBIUL – SINGULAR, CU ARTICOL HOTĂRÂT de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 850 din 29 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/375283_a_376612]
-
mai mult ... Cine a fost Otto Starck? Pot afirma: un mare poet, un poet adevărat. Un poet talentat, dar căruia norocul nu i-a surâs. Un intelectual devenit victimă a dictaturii și, apoi, a emigrării. Un iubitor al poeziei persane medievale, care nu a renunțat la această dragoste a lui niciodată. Nici măcar atunci când s-a izbit de vitregiile vremurilor și lipsa de înțelegere a oamenilor. Speranța lui era că, la o anumită dată, în viitor, va fi înțeles, va fi redescoperit
OTTO STARCK – UN POET ADEVĂRAT de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372556_a_373885]
-
decis să învețe această limbă cu un profesor particular, un student iranian refugiat în România în timpul șahului. Ulterior, atunci când acest student a trebuit să părăsească România, Otto Starck a continuat să învețe limba persană fără profesor, îndreptându-se spre persana medievală, în care este scrisă poezia care l-a atras atât de mult. După un timp, l-a cunoscut pe profesorul de persană de la Universitatea din București, Viorel Bageacu, precum și pe unii specialiști universitari în limba și literatura arabă și în
OTTO STARCK – UN POET ADEVĂRAT de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372556_a_373885]
-
Hafez, la Editura Univers (1977) și volumul „Trei poeți persani: Omar Khayyam, Saadi, Hafez”, la Editura Științifică și Enciclopedică (1982). Bineînțeles, fiecare volum era însoțit de comentarii explicative și de o introducere științifică a traducătorului. El traducea direct din persană medievală în română păstrând forma originală, inclusiv sistemul de rimă, numărul de silabe, ritmul poeziei. Traducerile sale - de fapt, creații originale refăcute pe baza maeștrilor persani medievali - au atras atenția publicului cititor intelectual. Otto Starck a fost „descoperit” și de ambasada
OTTO STARCK – UN POET ADEVĂRAT de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372556_a_373885]
-
comentarii explicative și de o introducere științifică a traducătorului. El traducea direct din persană medievală în română păstrând forma originală, inclusiv sistemul de rimă, numărul de silabe, ritmul poeziei. Traducerile sale - de fapt, creații originale refăcute pe baza maeștrilor persani medievali - au atras atenția publicului cititor intelectual. Otto Starck a fost „descoperit” și de ambasada Iranului, care i-a propus o bursă oferită de sora șahului, pentru a pleca în Iran și a-și perfecționa limba persană: el era văzut ca
OTTO STARCK – UN POET ADEVĂRAT de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372556_a_373885]
-
cauza tuturor cauzelor, conceptualizare aprofundată ulterior în teologia creștină a veacurilor care au urmat. Ființă accidentală, Ființă în act, dar și Ființă în stare potențială, omul, de la scolastici încoace, a fost definit prin intricarea categoriilor substanței și spațio-temporalității. Ființa filosofiilor medievale, kantiene și postkantiene, în virtutea ontologiei (Ființa nu este un predicat real, la Kant) a fost succesiv Ființă a ființării (fapt de a fi ceva, essentia; sau simplă prezență, existentia), Ființă a naturii (res extensa) și Ființă a spiritului (res cogitans
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]