2,275 matches
-
este o companie producătoare de utilaje tehnologice și părți componente destinate industriei chimice, petrochimice, petrolului și a gazelor naturale, energetice, metalurgice, construcțiilor mecanice și prelucrării metalelor din România. Societatea a luat ființă în 1991, în urma privatizării fostei "Întreprinderi de Utilaj Chimic și Forjă (IUCFOR)" cu grupul francez "Genoyer". Producția companiei este realizată în patru divizii: "Forjă" (piese matrițate la cald, incluzând
Vilmar () [Corola-website/Science/321175_a_322504]
-
(fostă Steaua Roșie) este o companie producătoare de echipament, aparatură și instalații hidraulice din România, înființată în anul 1877. Compania produce de asemenea și componente pentru mașini agricole, utilaje mobile, pentru industria metalurgică și siderurgică, componente auto, instalații de vacuum, dotări simple sau complexe de asigurare împotriva efracției, echipament de încălzire. Număr de angajați: Cifra de afaceri în 2008: 5 milioane euro În prima etapă fabrica producea focoasele necesare armatei române, utilizând mașini
Hesper () [Corola-website/Science/321206_a_322535]
-
grad de ofițer. Participă la Expoziția Anuală de Artă Plastică din București. Predă cursuri de perspectivă la Uniunea Arhitecților din România. 1949-1950 Membru fondator al Uniunii Artiștilor Plastici și al Fondului Plastic din România. Consilier artistic la Institutul de Proiectări Metalurgice din București, pentru care realizează o serie de compoziții cu tematică industrială. 1950-1957 În toată această perioadă, activează ca profesor universitar la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București. Participă la Expoziția Anuală de Stat a artiștilor plastici (1953
George Löwendal () [Corola-website/Science/321554_a_322883]
-
noapte, când oamenii săi puteau escalada zidurile fără să fie văzuți. În timp ce Montgomery punea la cale atacul împotriva orașului, , un francez care locuia lângă Trois-Rivières, i-a făcut o vizită. Pélissier era susținător al cauzei americanilor și lucra la întreprinderea metalurgică St. Maurice. El și Montgomery au discutat ideea de a ține o convenție provincială pentru alegerea reprezentanților Quebecului în Congresul Continental. Pélissier a recomandat ca aceasta să fie amânată până ce va fi cucerit Quebec City, întrucât locuitorii nu se vor
Bătălia de la Quebec (1775) () [Corola-website/Science/321647_a_322976]
-
și avea în 2010, 3.038 loc. a fost de mai multe ori culisele unor filme cinematografice. Localitatea se află așezată pe cursul lui Černý potok (Haberbach) pe un substrat de gresie. Ramurile principale economice ale localității sunt agricultura, industria metalurgică și producerea de mobilă. Ramura industriei textile este într-o de scădere continuă, în regiune rata șomajului este destul de ridicată. Localitatea a fost întemeiată pe la mijlocul secolului XI, fiind ridicată la rangul de oraș în anul 1361. Orașul fost dat în
Úštěk () [Corola-website/Science/321888_a_323217]
-
a fost confecționata în halele uzinei Combinatului Siderurgic Reșița. După ce toate componentele au fost verificate conform proiectului, acestea au fost vopsite, tratate special și pentru testarea îmbinărilor acestora, fațadele laterale ale structurii metalice au fost asamblate acolo, în halele uzinei metalurgice, iar apoi, dezasamblate și trimise pe șantierul de la Bușteni. Din punct de vedere static structura metalică este o structură spațială din grinzi cu zabrele. Că orice structura metalică spațială trebuie asigurată stabilitatea generală prin contravântuirile orizontale și verticale și rigidizările
Telecabina Bușteni-Babele () [Corola-website/Science/322343_a_323672]
-
cu cuvă verticală de secțiune dreptunghiulară, cu mantale laterale duble, răcite cu apă (Water-Jaket), destinate obținerii matelor cupro-plumboase. Se introduce procedeul de tratare a matelor bogate cu acid sulfuric, în scopul colectării metalelor prețioase în reziduul plumbos insolubil și prelucrării metalurgice până la plumb bogat. Soluțiile de sulfat de cupru sunt prelucrate pentru obținerea sulfatului de cupru cristalin, cu utilizare în viticultură. În 1886, cuptoarele Water-Jaket sunt înlocuite cu un furnal cu cuvă înaltă de secțiune circulară (tip Pilz). În următorii 5
Ampelum Zlatna () [Corola-website/Science/322473_a_323802]
-
sunt o colecție de aproximativ 70 de manuscrise despre care se presupune că au fost găsite într-o peșteră în Iordania, cândva între 2005 și 2007. Testele metalurgice inițiale, precum și datarea cu carbon a unei bucăți de piele găsite împreună cu colecția, indică faptul că vechimea cărților este de aproximativ 2000 de ani. Dacă se confirmă că sunt autentice, aceste manuscrise ar putea fi cea mai importantă descoperire arheologică
Manuscrisele de plumb din Iordania () [Corola-website/Science/322467_a_323796]
-
este bazată în principal pe exportul de petrol și gaze naturale, care reprezintă 90% din veniturile provenite din export. Industria este în principal petrochimică, energetică, metalurgică, ușoară (textilă), extractivă. Agricultura se face în oaze și nu este prea dezvoltată. Libia este membru al OPEC și deține cele mai mari rezerve de petrol din Africa (este urmată de Nigeria și Algeria), 41.5 Gbbl (6.60 × 109
Economia Libiei () [Corola-website/Science/324904_a_326233]
-
public, și investițiile private rămâne mic, la aproximativ 2% din PIB. Libia are o industrie petrochimică dezvoltată, cu o rată mare de exporturi în rândul produselor din petrol (kerosen, haine de ploaie, încălțăminte sintetică). De asemenea, foarte dezvoltată e industria metalurgică, datorită gazelor naturale, cu mai mari exporturi. Mai puțin dezvoltată este industria ușoară (textile, hrană, băuturi) acoperind un procent mai mic de 5%. Deși agricultura este al doilea cel mai mare sector în economie, Libia depinde de importuri, în majoritatea
Economia Libiei () [Corola-website/Science/324904_a_326233]
-
de artilerie în România după această dată. Planurile de fabricație erau în proprietatea Ministerului Apărării, iar societatea Concordia era obligată contractual să respecte "Legea contra spionajului". De asemenea, mașinile, instalațiile și sculele necesare producției erau date în grija Departamentului Uzinelor Metalurgice din cadrul societății Concordia. Statul român urma să intervină oficial pe lângă Franța și Belgia pentru ca instalațiile necesare producției să fie livrate "dacă nu cu prioritate, cel puțin cu termen preferențial". Livrările urmau a fi realizate eșalonat, după cum urmează: o baterie cu
Tun antitanc Schneider calibru 47 mm model 1936 () [Corola-website/Science/323169_a_324498]
-
uzinele Voina au continuat să fabrice aruncătoare Brandt Mle 1935, depășind numărul din contractul semnat cu uzinele Brandt din Franța pentru a suplini pierderile și pentru a dota corespunzător forțele armate române. Linia de producție a fost transferată către Regia Metalurgică, rata de producție a mortierelor fiind de 26 de exemplare pe lună în octombrie 1942. Aruncătoarele Brandt de calibrul 60 mm erau repartizate batalioanelor de infanterie, vânători de munte și cavalerie. În anul 1942, fiecare regiment de infanterie avea câte
Brandt Mle 1935 () [Corola-website/Science/324081_a_325410]
-
a lui Charles William Siemens, pe baza unui proces denumit procesul Siemens-Martin. Pirometrul electric, probabil cea mai elegantă și mai originală dintre invențiile lui William Siemens, este puntea de legătură între cercetările sale în domeniul electric și cele în domeniul metalurgic. Siemens a urmat două teme principale în invențiile sale, unul bazat pe știința căldurii și celălalt pe cea a electricității. Cuprins de ideea regenerării și căutând în natură exemplele sale, Siemens a propus și o ipoteză conform căreia Soarele își
Carl Wilhelm Siemens () [Corola-website/Science/324217_a_325546]
-
Considerată a fi o armă excelentă din punct de vedere al performanțelor și a calității, ZB vz. 30 avea un proces de fabricație relativ lung, complex și costisitor. ZB vz. 30 a fost fabricată sub licență în România de către Uzinele Metalurgice Copșa Mică-Cugir (abreviere: CMC Cugir). Producția a fost demarată cu ajutorul firmei cehoslovace Zbrojovka din Brno în anul 1938, pușca-mitralieră fiind denumită oficial ZB Model 1930. Până la începutul Operațiunii Barbarossa, armata română fusese complet echipată cu peste 18000 de exemplare importate
ZB vz. 30 () [Corola-website/Science/325291_a_326620]
-
<includeonly></includeonly><noinclude> ul este un tip de cuptor metalurgic folosit la producția de metale industriale în general la elaborarea fontei. În furnal se adaugă încontinuu minereu de fier și combustibil, întimp ce aerul (câteodată îmbogățit cu oxigen) este suflat în pântecul furnalului, pentru ca reacțiile chimice să aibă loc prin
Furnal () [Corola-website/Science/322517_a_323846]
-
A absolvit Institutul Politehnic din București în 1948 ca inginer constructor. În 1948 a fost angajat ca asistent la cursul de beton armat ținut de profesorul Mihai D. Hangan. În 1949 este numit inginer de plan la Institutul de Proiectări Metalurgice care funcționa în blocul Adriatică iar între 1950 și 1952 a fost numit în Direcția Tehnică a Canalului Dunare-Marea Neagră. Din 1952 lucrează la Institutul de Mecanică Aplicată al Academiei R.P.R (din 1965 transformat în Centrul pentru Mecanică Solidelor
Mișicu Mircea () [Corola-website/Science/322064_a_323393]
-
descoperite la Gornea sau la Zorlențu Mare, sunt un exemplu ilustrativ pentru palierul temporal al neoliticului, alături de un impresionant volum de piese legate cultura Vinča (tot din neolitic), precum idolii antropomorfi descoperiți în Valea Dunării orinumeroase depozite ce ilustrează activitatea metalurgică desfășurată în sudul Banatului desfășurată în perioada de tranziție de la epoca bronzului spre cea a fierului. Colecția numismatică cuprinde 14.500 monede romane, cu tezaure descoperite la Răcăjdia, Pojejena, Măcești, majoritatea provenind din secolul al IV-lea. Colecția de istorie
Muzeul Banatului Montan () [Corola-website/Science/329642_a_330971]
-
Cazimirovici, I.Negulescu, M.Târcolea, D.Răducanu - TEORIA ȘI TEHNOLOGIA DEFORMĂRII PRIN TRAGERE, Buc. 1990, 268 pag B - 6 Manuale universitare apărute la EDITURĂ DIDACTICA ȘI PEDAGOGICA 1. E.Cazimirovici - TEHNOLOGIA LAMINARII, București 1968, 339 pag. 2. Colectiv interdisciplinar - TEHNOLOGII METALURGICE, cap 20, pag.429-470 Ediția a-I-a - 1979, Ediția a-II-a - 1984 3. I.Drăgan, I.Ilca, S.Badea, E.Cazimirovici - TEHNOLOGIA DEFORMĂRII PLASTICE, București 1979, 662 pag. 4. E.Cazimirovici- TEORIA DEFORMĂRII PLASTICE, București 1981, 262 pag 5. E.
Eugen Cazimirovici () [Corola-website/Science/328335_a_329664]
-
4. E.Cazimirovici, I.Negulescu, ș.a - TEORIA DEFORMĂRII PLASTICE - lucrări de laborator, 1983, 131 pag. 5. E.Cazimirovici, M.Târcolea, M.V.Șuciu - TEHNOLOGIA LAMINARII, îndrumar de proiect, 1984, 213 pag. 6. S.Vacu, E.Cazimirovici, ș.a. - INTRODUCERE ÎN TEHNOLOGII METALURGICE - curs - 1990, 227 pag. 7. E.Cazimirovici, I.Negulescu, ș.a.- TEORIA ȘI TEHNOLOGIA LAMINARII ȘI TRAGERII, lucrări de laborator, 1998, 157 pag. E - 13 Manuale preuniversitare apărute la EDITURĂ DIDACTICA ȘI PEDAGOGICA 1. E.Cazimirovici, S.Samoilescu, D.Dimitriu - UTILAJE
Eugen Cazimirovici () [Corola-website/Science/328335_a_329664]
-
1998, 157 pag. E - 13 Manuale preuniversitare apărute la EDITURĂ DIDACTICA ȘI PEDAGOGICA 1. E.Cazimirovici, S.Samoilescu, D.Dimitriu - UTILAJE ȘI PROCESE TEHNOLOGICE ÎN SIDERURGIE, 1974. 2. S.Vacu, D.Dobrovici, P.Moldovan, E.Cazimirovici - PROTECȚIA MUNCII ÎN INDUSTRIA METALURGICA, 1978. 3. L.Dobrescu, S.Oprea, E.Cazimirovici, ș.a. - OPERAȚII ȘI PROCESE META-LURGICE, 1978. 4. I.Vârcolacu, E.Cazimirovici, ș.a. - MAȘINI INSTALAȚII ȘI UTILAJE DIN INDUSTRIA METALURGICA,1978 5. D.Dobrovici, I.Dragomir, S.Oprea, E.Cazimirovici - APLICAȚII ȘI PROBLEME
Eugen Cazimirovici () [Corola-website/Science/328335_a_329664]
-
2. S.Vacu, D.Dobrovici, P.Moldovan, E.Cazimirovici - PROTECȚIA MUNCII ÎN INDUSTRIA METALURGICA, 1978. 3. L.Dobrescu, S.Oprea, E.Cazimirovici, ș.a. - OPERAȚII ȘI PROCESE META-LURGICE, 1978. 4. I.Vârcolacu, E.Cazimirovici, ș.a. - MAȘINI INSTALAȚII ȘI UTILAJE DIN INDUSTRIA METALURGICA,1978 5. D.Dobrovici, I.Dragomir, S.Oprea, E.Cazimirovici - APLICAȚII ȘI PROBLEME DE METALURGIE, 1979. 6. I.Vârcolacu, E.Cazimirovici, ș.a. - MAȘINI ȘI UTILAJE DIN INDUSTRIA METALURGICA,1980. 7. E.Cazimirovici, I.Suciu, V.Balaș - UTILAJUL ȘI TEHNOLOGIA PRELUCRĂRILOR
Eugen Cazimirovici () [Corola-website/Science/328335_a_329664]
-
4. I.Vârcolacu, E.Cazimirovici, ș.a. - MAȘINI INSTALAȚII ȘI UTILAJE DIN INDUSTRIA METALURGICA,1978 5. D.Dobrovici, I.Dragomir, S.Oprea, E.Cazimirovici - APLICAȚII ȘI PROBLEME DE METALURGIE, 1979. 6. I.Vârcolacu, E.Cazimirovici, ș.a. - MAȘINI ȘI UTILAJE DIN INDUSTRIA METALURGICA,1980. 7. E.Cazimirovici, I.Suciu, V.Balaș - UTILAJUL ȘI TEHNOLOGIA PRELUCRĂRILOR METALURGICE,1980 8. D.Dobrovici, S.Oprea, E.Cazimirovici, V.Brabie - UTILAJE ȘI TEHNOLOGII ÎN METALURGIE,1981. 9. S.Oprea, E.Cazimirovici, ș.a. - UTILAJE ȘI TEHNOLOGII ÎN METALURGIE
Eugen Cazimirovici () [Corola-website/Science/328335_a_329664]
-
1978 5. D.Dobrovici, I.Dragomir, S.Oprea, E.Cazimirovici - APLICAȚII ȘI PROBLEME DE METALURGIE, 1979. 6. I.Vârcolacu, E.Cazimirovici, ș.a. - MAȘINI ȘI UTILAJE DIN INDUSTRIA METALURGICA,1980. 7. E.Cazimirovici, I.Suciu, V.Balaș - UTILAJUL ȘI TEHNOLOGIA PRELUCRĂRILOR METALURGICE,1980 8. D.Dobrovici, S.Oprea, E.Cazimirovici, V.Brabie - UTILAJE ȘI TEHNOLOGII ÎN METALURGIE,1981. 9. S.Oprea, E.Cazimirovici, ș.a. - UTILAJE ȘI TEHNOLOGII ÎN METALURGIE,1982. 10. L.Dobrescu, E.Cazimirovici, ș.a. - UTILAJE ȘI TEHNOLOGII ÎN METALURGIE,1989
Eugen Cazimirovici () [Corola-website/Science/328335_a_329664]
-
Violeta Andrei, Sebastian Papaiani, Dem Rădulescu, Ileana Stana Ionescu și Jean Constantin. "" este un film de vacanță care prezintă o poveste de dragoste pe litoralul românesc al Mării Negre în anii '70, având ca pretext realizarea „comenzii 201” de către o uzină metalurgică din Constanța. El a fost unul dintre cele mai populare filme ale anilor ’70. Între uzinele metalurgice „Drum nou” din București și „Prometeu” din Constanța are loc un schimb de scrisori referitoare la pretinsa risipă de material pentru comanda 201
Eu, tu, și... Ovidiu () [Corola-website/Science/327340_a_328669]
-
care prezintă o poveste de dragoste pe litoralul românesc al Mării Negre în anii '70, având ca pretext realizarea „comenzii 201” de către o uzină metalurgică din Constanța. El a fost unul dintre cele mai populare filme ale anilor ’70. Între uzinele metalurgice „Drum nou” din București și „Prometeu” din Constanța are loc un schimb de scrisori referitoare la pretinsa risipă de material pentru comanda 201 pe care o execută uzina din orașul de pe malul mării. Inginerul Alexandru (Alecu) Răducanu (Florin Piersic), directorul
Eu, tu, și... Ovidiu () [Corola-website/Science/327340_a_328669]