KorAP: Find »[drukola/base=mișca & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...89 90 91 ...833 >

20,801 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937

redresa cu un sprijin maxim din străinătate. Imaginea României a fost astfel compromisă și am rămas apoi undeva la periferia lumii. În pofida obstacolelor și greutăților mari, tânăra democrație românească și-a făcut simțită prezența. Unele lucruri au început să se miște într-o direcție bună. Democrația n-a fost înțeleasă de unii decât ca un mijloc de a te afirma pe seama altora și de a face aproape tot ce vrei prin orice mijloace. Vinovați sunt acești indivizi lipsiți de scrupule. Vinovați

CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
de treburile lor. Nu pot face mișcări mari în front, pentru că ar veni Garda Financiară peste ei. Niciodată nu a fost atâta liniște în jurul partidului de la putere. Ion Iliescu este foarte senin, foarte detașat - asta o poate vedea oricine. Se mișcă acum ca un personaj din istorie. Opoziția o face presa. Opoziție mai multă se simte în cartierele muncitorești, unde se mârâie. Dar nu este bine că nu avem opoziție. Nu e sănătos.” Se pot imputa vechii și actualei Puteri PSD

CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
de ce și Stelian Tănase remarca: „Norocul nostru este că Uniunea Europeană are interes în zonă și că vom fi sprijiniți dar efortul major ne aparține. Toată situația României depinde de români. Teoria conspirației e o prostie. Depinde cât de repede ne mișcăm. Dacă ne păstrăm ritmul, primele semne de redresare pentru populație se vor simți prin 2002-2004. Dacă această linie se încetinește, vom sări de 2015. Asta înseamnă încă o generație de sacrificiu.” Raportul Comisiei Economice a Uniunii Europene prevedea că: „structura

CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
creșterea economică din România din 2004. [...] Prin istoricul său, Vadim Tudor a fost, în definiție, un instrument în mâna PSD. Procesele sale, cazuri grele unul și unul, trenează de ani de zile. Nici un fir din capul lui nu s-a mișcat. Nu a plătit nici un leu victimelor sale. Și nu i se întâmplă nimic. [...] se poate strecura în multe ecuații politice interne, pe față sau pe sub masa la care va putea sta PSD. [...] Vadim Tudor vrea sincer puterea. Speră că, într-

CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
simple, nu merită să ocupe o astfel de funcție indiferent dacă a fost ales sau numit. Este păcat că oameni cu viziuni extremiste ca Vadim Tudor au încercat să dividă țara în funcție de etnie, doar pentru beneficii politice. [...] țara s-ar mișca mult mai rapid dacă românii ar fi uniți, nu divizați.” După ce am trecut în revistă opiniile unor tineri ziariști sau analiști economici și politici, merită subliniat rolul tineretului în schimbările majore ce se impun în România. Voi cita câțiva autori

CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
de onoare sau a instituției demisiei, în cazul greșelii. Toate aceste consecințe directe ale răsturnării valorilor în perioada totalitară sunt amenințări directe pentru prezentul și viitorul României. Nu se mai răfuiește nimeni cu comunismul, ci cu stafiile lui, care se mișcă ocult printre noi, stricându-ne viața și istoria.” (din revista Formula As nr. 635 (38), 27 sept. 4 oct. 2004). În anii ’80 „poetul Geo Dumitrescu a scris un articol pentru revista Vatra, ridiculizând activiștii de partid ... simbolizați de «tovarășul

CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
puncte de vedere și să antreneze diverse deprinderi în acțiunile lor. Faptul că ei utilizează aceleași tehnologii electronice de comunicații, telefonul, faxul și computerul, pe care și corporațiile le-au folosit ca să-și extindă dominația mondială, le permite să se miște rapid și flexibil în acțiuni comune la nivelurile localului, naționalului și mondialului. Rețelele cetățenești mondiale constituie o parte crucială în procesul creării unei noi conștiințe umane la scară mondială. În nenumărate forumuri, oamenii din toate colțurile lumii se întâlnesc pentru

CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
fi propulsată acolo unde merită să fie, și anume în rândul națiunilor libere și dezvoltate. Emil Cioran spunea că: „Ascensiunea unei țări este singura ei morală. [...] Defectele de evoluție ale României nu sunt de natură religioasă. Dacă nu ne-am mișcat atâta timp, nu este de vină ortodoxia: suntem noi. Ea n-a făcut decât să ne închidă în noi înșine și să ne vegheze tăcerea sau jalea. Destinul ei are toate caracterele destinului României. Astfel se explică de ce a participat

CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
veșnicia în fiecare clipă a timpului, paralizează avântul răsunător (răsturnător). [...] Românii au prea multă umilință. [...] Umilința te așează sub lucruri. În momentul în care românii vor abandona ideea de destin, ca realitate sub care omul geme, incapabil de a se mișca, ei vor înțelege istoria și poate i se vor integra. Românii n-au aproape nici o înțelegere pentru istorie, căreia-i substituie concepția destinului. Și ce este ideea de destin? Logica iraționalului. Suntem un popor prea bun, prea cumsecade și prea

CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
lux orbitant. Pentru ei banul nemuncit e mai bun, pentru că „nu contează ce faci, bani să iasă”. Important în viziunea lor e să fii „descurcăreț”. Cred că despre ei este vorba și în cartea lui Pavel Coruț - „Cartea adolescentului”: „Banii mișcă lumea! Susțin în mod cinic acești indivizi. În realitate, banii, niște hârtii fără valoare proprie, niște convenții falsificabile, nu mișcă nici un fir de praf. Lumea e mișcată de legea vieții, de creația continuă de bunuri materiale și opere spirituale. Averea

CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
lor e să fii „descurcăreț”. Cred că despre ei este vorba și în cartea lui Pavel Coruț - „Cartea adolescentului”: „Banii mișcă lumea! Susțin în mod cinic acești indivizi. În realitate, banii, niște hârtii fără valoare proprie, niște convenții falsificabile, nu mișcă nici un fir de praf. Lumea e mișcată de legea vieții, de creația continuă de bunuri materiale și opere spirituale. Averea e mijlocul prin care putem dobândi aceste satisfacții materiale și spirituale, nu scopul vieții.” S-ar zice că acolo unde

CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
despre ei este vorba și în cartea lui Pavel Coruț - „Cartea adolescentului”: „Banii mișcă lumea! Susțin în mod cinic acești indivizi. În realitate, banii, niște hârtii fără valoare proprie, niște convenții falsificabile, nu mișcă nici un fir de praf. Lumea e mișcată de legea vieții, de creația continuă de bunuri materiale și opere spirituale. Averea e mijlocul prin care putem dobândi aceste satisfacții materiale și spirituale, nu scopul vieții.” S-ar zice că acolo unde ne este inima, acolo e și comoara

CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
este un păcătos. Spunea odată un preot bătrân: circulă o zicală că banul e ochiul dracului. Eu nu-l concep ca ochiul dracului, eu îl concep ca pe o scară dublă. Dacă-l posezi, indiferent în ce cantități, și te miști în sus binefăcător pe scară, nu mai e ochiul dracului. Iar dacă cobori, atunci te duci cu el în infern, prin vicii, prin lăcomie și prin toate imperfecțiile legate de orgoliu și de pofta de a stăpân. [...] Mie mi-a

CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290

către vestiare în aplauzele publicului, scărpinându-se gânditor la coaie. 19-20 august 2005 TAKAMURA! Muzica: Bob Marley - Natty Dread, The Clash - London Calling Desigur, când sunt 38 de grade la umbră, oamenii devin molateci, ca niște meduze. Se topesc, se mișcă încet, vorbesc aiurea, clipesc rar, au gurile uscate și poartă pălărioare imbecile. Și, desigur, vara, în București, se întâmplă destul de des ca termometrul să atingă o asemenea temperatură. Atunci, oamenii se ascund pe terase sub umbrele albastre, beau cola și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
am de unde să am așa ceva. Este absolut imposibil. Ok? - Ok, zice, înțelegând ce se ascunde în spatele vorbelor mele. Ne dezbrăcăm amândoi atât cât este nevoie ca să putem consuma actul nestânjeniți, Delia se așază pe penisul meu și începe să se miște, de parcă ar călări un căluț electric, în care bagi o monedă ca să pornească. Un căluț mare cât un miel sau un dog german, de plastic, vopsit în roșu, cu hamuri aurii și șea albastră. Vopseaua este scorojită pe alocuri. Cum

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
spiralat care iese din receptor duce nicăieri. - E pentru tine, îmi spune o voce, nici de bărbat, nici de femeie. Delia nu observă nimic, sau se face că nu observă, sau poate că i s-a mai întâmplat așa ceva. Se mișcă în continuare. O simt cu toate simțurile. Apuc receptorul. - Alo, răspund. La telefon e Dumnezeu. Știu asta. E stilul Lui. - Vezi? zice. 19 mai 2005 POLICOLOR / FABRICA DE STICLĂ Muzica: Daft Punk, Beck, Moby Din cauza unui incendiu ce distrusese bună

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
totul de sticlă, ale cărui laturi aveau pe puțin 80 de metri. Eram uluit. Aceasta era deci fabrica de sticlă. - De ce nu se vede decât în lumina lunii? l-am întrebat pe Francisco. - De prăfuită ce e, răspunse, și el mișcat cumva de priveliștea fascinantă. Este atât de murdară - ca, de altfel, toate clădirile din țara asta - încât lumina soarelui nici nu trece prin ea, nici nu se oglindește în ea, ci pur și simplu o anulează. Este un efect fizic

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
gri, dar parcă mai puțin. M-am dezbrăcat și m-am întins lângă ea. Sforăia ușor, ca o pisică bătrână. Am mângâiat-o pe spate, chiar deasupra curului, acolo unde începe linia dintre buci. A gemut ușor și s-a mișcat, dar nu asta îmi era intenția. Am continuat s-o mângâi într-un singur punct până când zorii s-au revărsat în cameră. Cu ochii zdrobiți de somn, am privit în sfârșit suprafața pe care o mângâiasem. Într-adevăr, moș Francisco

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
uitat demult, îi simt doar vara-n sângele pufos... Dar voi dansați, că sunteți tineri, în puteri, frumoși, ca noi, haideți, dansați, în ring cu voi! Așa! Mai iute! Mai cu spor! Mai strâns! La dreapta, înainte, stânga, capul sus! Mișcați-vă pe veci, furtuni înflăcărând! Dansați, de dragul unui biet bătrân! (Iar eu mă voi retrage, cu sfială, sub pământ, dacă mi-e-ngăduit. E noapte deja și am obosit. Adio, dragii mei, adio, voi lua cu mine muzica-n urechi; și iată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
perfect pentru lacrimi, și se repeta la infinit. Printre sughițurile dramatice, Monica mai asculta textul. Nu înțelegea toate cuvintele (sleight?), dar bănuia (greșit) că era vorba despre ea, despre cineva într-o situație asemănătoare, părăsit/ă de iubit/ă. O mișca mai ales versul „and you give yourself away“. Cum se dăruise ea lui Bogdan, și cum se dăruise el, la rându-i, curviștinei blonde. Alt pasaj impresionant era: „My hands are tied, my body bruised, she’s got me with

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
Întunericului. Am închis ochii. Când i-am redeschis după câteva minute, mijeau zorii. Și tot nu muream. Ba chiar mă simțeam ceva mai bine, ceea ce era imposibil. Dar durerea devenise suportabilă. Mi-am privit cămașa. Era plină de sânge. Am mișcat din picioare. Funcționau. Am apăsat ambreiajul și am întors cheia în contact. Motorul porni din prima. - Dar acum o oră, înainte să se întâmple toată tărășenia, nu mergeai! am urlat. Acum de ce mergi, hă? Ce pula mea ai avut? Furios

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
Nu-ți fac nimic. Dar ea continuă să țipe. I-am dat un cap în față, spărgându-i buzele. Îi ridicasem fusta. I-am smuls și chiloții, rupându-i, și mi-am băgat genunchii între picioarele ei. M-am mai mișcat puțin, fără să țin cont de urletele (destul de jalnice, de altfel) pe care le scotea fata și mi-am îndesat pula în vaginul ei. Am futut-o încet, aproape romantic, în tăcere. Și ea tăcea. Mi se părea că eram

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
vrut să salveze cu această mizerabilă acțiune? Ce sens a avut ea? Și, auzind depozițiile martorilor și ale acuzării, m-am întrebat oripilat: cine este Bestia? Animalul sau omul? Judecătorul făcu o pauză teatrală și numără în gând până la zece, mișcându-și în mod inconștient și buzele. Apoi continuă: - Omul, doamnelor și domnilor. Omul este Bestia. Privi în sală. Lumea își vedea de treabă, mânca sandvișuri, scria mesaje pe mobil, răsfoia ziare. Scurta lui cuvântare nu avusese nici un efect. - În fine

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
Manson mă privea dezaprobator. - Lasă-te, bă, de fumat, îți fuți sănătatea, a zis. - Știu, moșule, o să mă las cândva. - Lasă-te cât mai e timp. - Da, da... Era frumos în curte, liniște, zgomote de păsări, de frunze de palmieri mișcate de vânt. Manson a adus din casă o bere pentru mine și un păhărel cu țuică pentru el. - Și zi, băi Alex, ce mai faci? Tot n-ai terminat facultatea? mă întrebă Manson. - Încă nu. - Și tot istorie studiezi, nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
din ce în ce mai mare, iar Angelica, mai mult decât excitată, își dădu seama că va avea cel puțin parte de niște amuzament, dacă nu chiar și de altceva. Așa că toată noaptea îl mângâie pe pulă, iar el, nefiind în stare să se miște și prea prost și inhibat ca să facă mai mult, gemu, tremură și lăsă să i se scurgă din pulă ceea ce părea a fi jumate de litru de spermă. Angelica se întrebă chiar la un moment dat dacă băiatul nu ar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]