11,461 matches
-
bietul poporul nostru? În colegiul I și II sunt o sumă de oameni ce au procese cu statul. E natural. A cincea parte a teritoriului e a statului; el e vecinul de moșie al tuturor, toți sunt vecinii lui de moșie. O sumă de oameni sunt arendașii lui pentru proprietăți mici și mari. De aci o sumă de procese și de tranzacțiuni de împăcare. Încheiarea acestor tranzacțiuni s-au suspendat pîn-în preziua alegerilor. Acum sunt citați o sumă de oameni la
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
o altceva, e om cinstit cel puțin, a ales deputat pe un individ anume Toma Filitis. Știe lumea cine e acest individ? Acesta e proprietarul care la 1864, mirosind că se va face împroprietărirea, le-a luat tuturor clăcașilor de pe moșia sa pământurile ce le aveau în posesiune ereditară, iar la 2 mai a declarat că el nu are clăcași pe moșie. Deși Codul Caragea și toate legiuirile ulterioare priveau pământul țărănesc ca posesiune ereditară, inalinenabilă din familia săteanului, testată ultimogenitului
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
individ? Acesta e proprietarul care la 1864, mirosind că se va face împroprietărirea, le-a luat tuturor clăcașilor de pe moșia sa pământurile ce le aveau în posesiune ereditară, iar la 2 mai a declarat că el nu are clăcași pe moșie. Deși Codul Caragea și toate legiuirile ulterioare priveau pământul țărănesc ca posesiune ereditară, inalinenabilă din familia săteanului, testată ultimogenitului, a fost cu putință ca acest om, însemnat de Dumnezeu cu ciungia, să escamoteze posesiunile țăranilor. Nici un bulgăre din pământul muncit
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
din familia săteanului, testată ultimogenitului, a fost cu putință ca acest om, însemnat de Dumnezeu cu ciungia, să escamoteze posesiunile țăranilor. Nici un bulgăre din pământul muncit de ei în sute de ani nu li s-a dat; țăranii de pe acea moșie sunt simpli salahori, espuși condițiilor oricât de grele, pentru că nu au razimul unui pământ propriu. Și pe acest străin, pe acest spoliator fără de conștiință și rușine, l-au ales poliția d-lui Radu Mihai în colegiul al Iv-lea de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pentru d. Cîmpineanu oameni cari n-aveau dreptul. Cel întîi, d. Eugeniu Stătescu. D-sa a votat în calitate de proprietar în comuna Balotești (plasa Snagov ). Acea proprietate de zestre nemaifiind a d-sale, nu mai putea vota în calitate de proprietar al unei moșii străine. Indignarea alegătorilor, văzând că însuși ministrul justiției, consilierul M. Sale, fraudează legea c-un cinism nemaipomenit, a fost atât de mare încît din toate părțile răsună strigătul: "Afară, mișelule! Afară, nerușinatule! ". Un alt alegător al d-lui Cîmpineanu e d
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Ioan Ghica - identice în privirea formei, neidentice în privirea cuprinsului, căci prin fiecare din ele frații renunță, în favoarea tatălui, la părțile lor respective din Ghergani. Iată actul nr. 592. Act de renunțare Subsemnatul Scarlat Ioan Ghica declar prin aceasta că moșia Crîngul-lupului, care face parte din moșia Gherganii, ce se făcuse donațiune mie de cătră părintele meu Ioan Ghica prin actul transcris de tribunalul Dâmbovița la no..., astăzi de-a mea bunăvoie și fără nici o rezervă din parte-mi, în coînțelegere
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
neidentice în privirea cuprinsului, căci prin fiecare din ele frații renunță, în favoarea tatălui, la părțile lor respective din Ghergani. Iată actul nr. 592. Act de renunțare Subsemnatul Scarlat Ioan Ghica declar prin aceasta că moșia Crîngul-lupului, care face parte din moșia Gherganii, ce se făcuse donațiune mie de cătră părintele meu Ioan Ghica prin actul transcris de tribunalul Dâmbovița la no..., astăzi de-a mea bunăvoie și fără nici o rezervă din parte-mi, în coînțelegere cu părintele meu, declar că renunț
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Trib. Dâmbovița, făcând anotație și în registru în care se află transcrisă donațiunea. (Semnat) Scarlat I. Ghica În actul de renunțare no. 593, d. Scarlat Ioan Ghica, ca procurator al fratelui său Dim. Ioan Ghica, face o declarație analogă în privința moșiei Săbieștii, tot parte din Ghergani, ce-i fusese donată acestui din urmă. Aceste acte, prețioase amândouă, sunt autentificate de Trib. Dâmbovița. Declarația legală de autenticitate e semnată de prezidentul Nanu Giani, de d. A. Botea, de grefierul A. Stoenescu. Actualul ministru
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Aceste acte, prețioase amândouă, sunt autentificate de Trib. Dâmbovița. Declarația legală de autenticitate e semnată de prezidentul Nanu Giani, de d. A. Botea, de grefierul A. Stoenescu. Actualul ministru plenipotențiar din Londra, d. Ion Ghica, donase fiilor săi aceste părți de moșie tocmai pentru ca ei să aibă dreptul de-a vota în colegiul I. Vânzând însă moșia Boldul (din R. Sărat) ovreiului galițian Solomon Zibalis, o avere dotală a trebuit asigurată în Ghergani, deci acele donațiuni, făcute pentru a conferi drepturi politice
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de prezidentul Nanu Giani, de d. A. Botea, de grefierul A. Stoenescu. Actualul ministru plenipotențiar din Londra, d. Ion Ghica, donase fiilor săi aceste părți de moșie tocmai pentru ca ei să aibă dreptul de-a vota în colegiul I. Vânzând însă moșia Boldul (din R. Sărat) ovreiului galițian Solomon Zibalis, o avere dotală a trebuit asigurată în Ghergani, deci acele donațiuni, făcute pentru a conferi drepturi politice, trebuiau desființate, Gherganii descărcați de ele. Odată însă donațiunile nule și de nul efect, dreptul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
un episcop in partibus, să-l avem pe monseniorul Paoli drept concetățean, iar, în loc de franciscani, să li se dea ciangăilor din Moldova preoți români, crescuți în seminarul ce se va înființa în București, fără îndoială cu cheltuiala statului, din veniturile moșiilor luate de la mănăstirile noastre. Noi știm mai mult: monseniorului Paoli și sufraganilor săi le sunt rezervate locuri în Senat; seminarul va avea rang academic și se va înființa în București o capelă în care serviciul divin se va celebra în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
votat fără drept. Unul din ei a răspuns, celălalt n-a răspuns. Așadar afirmarea noastră, întru cât e nerelevată, se confirmă în parte cel puțin prin tăcerea celuilalt. Observăm, două la mână, că d. Dimitrie I. Ghica afirmă cumcă în locul moșiei la care-a renunțat i s-a donat alta, Colacul, tot din trupul Gherganilor. Cu privire la aceasta am citit chiar două acte făcute la legațiunea din Londra, după petiția dată ministrului nostru de acolo de cătră el însuși, acte autentificate în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
după petiția dată ministrului nostru de acolo de cătră el însuși, acte autentificate în fine de Trib. Dâmbovița. Așadar Colacul este a d-sale, și în virtutea Colacului a votat. Dar, colac necolac, și proprietatea aceasta are un cusur. E o moșie a statului vândută d-lui Ion Ghica pentru a fi plătită în rate. D-sa își rezervă pentru sine prin acel act dreptul de-a tăia pădurea. Pădurea se taie și se vinde, dar, daca nu ne 'nșelăm, din costul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a statului vândută d-lui Ion Ghica pentru a fi plătită în rate. D-sa își rezervă pentru sine prin acel act dreptul de-a tăia pădurea. Pădurea se taie și se vinde, dar, daca nu ne 'nșelăm, din costul moșiei nu i s-a plătit statului pîn' acum nici o rată. Plus moșie minus datorie egal 0 (a - a = 0). E curioasă proprietatea aceasta! D. Dimitrie Ioan Ghica va concede că un act poate fi îmbrăcat în toate formele legii și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
rate. D-sa își rezervă pentru sine prin acel act dreptul de-a tăia pădurea. Pădurea se taie și se vinde, dar, daca nu ne 'nșelăm, din costul moșiei nu i s-a plătit statului pîn' acum nici o rată. Plus moșie minus datorie egal 0 (a - a = 0). E curioasă proprietatea aceasta! D. Dimitrie Ioan Ghica va concede că un act poate fi îmbrăcat în toate formele legii și cu toate acestea contrar spiritului ei. În orice caz legea noastră electorală
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a releva o cestiune care nu privește publicul. Orice - ar inventa și dumnealui și "Telegraful" despre terminația numelor sau despre originea mea, asta nu oprește pe părintele meu de-a fi fost boier moldovenesc, nici fie cu bănat, proprietar de moșie, alegător în colegiul I și în rând cu neamuri cari fără îndoială se pot urmări pîn-în timpul lui Alexandru cel Bun. Pe de altă parte, orice aș zice în bine sau rău despre d. Nicu Xenopol, asta nu oprește ca
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
devălmași; f ) cei ce sunt numai vecini: (1) cei ce se vecinesc în lung; (2) cei ce se vecinesc în lat; (3) cei ce se vecinesc la un colț. Am fi vrut să știm cum ar fi putut cumpăra străinii moșii și case sub asemenea legiuire. ["CÎND OPOZIȚIUNEA A 'NCERCAT... "] 2264 Când opozițiunea a 'ncercat în Senat și în Cameră să implore pe M. Sa Regele a garanta libertatea alegerilor ea a avut fără 'ndoială cuvânt. Ea știa cu ce guvern
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
s Guide to 50 British Novels al lui Abraham Lass: Imediat după conceperea lui Tristram, care s-a petrecut undeva între prima zi de duminică și prima zi de luni din martie 1718, tatăl acestuia a călătorit de la Shandy Hall, moșia strămoșească, la Londra, călătorie pe care sciatica de care suferea îl împiedicase să o facă pînă atunci [...]. În noaptea în care se naște Tristram, tatăl său și unchiul Toby dezbat confortabil o problemă complicată și interminabilă în fața unui foc voios
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
nesc, se constata o creștere a ponderii producției cerealiere (n dauna creșterii animalelor. De la o activitate (ndreptată spre satisfacerea cu precădere a nevilor curente, agricultura se orientează spre comerț. Atracția unor c(știguri (nsemnate i-a făcut pe proprietarii de moșii să intre (ntr-o adevărată competiție pentru asigurarea forței de muncă necesare exploatărilor agricole. Cei care au avut de pierdut au fost țăranii, care și-au văzut micșorate posibilitățile de a se descurca (n mod relativ autonom, ajung(nd aserviți. Regulamentul
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea, au condus la evenimente teribile, cum ar fi răscoalele din 1888 și 1907. Legea creditului funciar rom(n din aprilie 1873 stabilea acordarea de (mprumuturi reprezent(nd maximum 50% din valoarea moșiilor ipotecate pe perioade variind (ntre 10 ș( 60 de ani, cu o dob(ndă de 7%. Desigur, cei care au beneficiat de acest instrument modern au fost marii moșieri. C(t privește dezvoltarea industrială ș( unele dintre efectele acesteia asupra
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Cum erau nevoiți des să se refugieze în munți, țăranii români nu aveau cum să păstreze proprietatea de tip roman, împrumutând-o pe cea de tip slav, devălmașă, asemănătoare zadrugilor și verfelor sârbilor. Schimbarea regimului proprietății, înrăutățirea situației generale, părăsirea moșiilor în căutarea unor condiții mai bune, legarea de pământ, înrăutățirea datorată Regulamentelor organice, sunt tot atâtea episoade prin care a trecut satul românesc, slăbind treptat. Constantin Noica pune în dimensiune culturală problema dorinței de a nu mai fi eternii săteni
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Eminescu, 1998: 280). Pe aceeași linie, apare la Eminescu ideea prezentă mai târziu și la Motru, Drăghicescu și alții, conform căreia liberalismul, libertățile au fost prea repede introduse în spațiul nostru, ca forme preluate necritic din Occident. "I-am dat moșie de veci pentru ca să o lase în părăginire; l-am făcut singur stăpân pe sine pentru ca nimeni să nu le mai stea în cale celor ce voiesc să-și facă parte din averea lui; i-am dat drepturi pentru ca noi înșine
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
început să se ocupe de intrigi, urmând o perioadă de decădere morală accentuată. Exemplul acestor indivizi din clasa superioară nu putea să nu aibă influență asupra comportamentului țăranilor. Aceștia, supuși la rândul lor presiunilor de tot felul, și-au vândut moșiile, ajungând în starea de șerbie. Apoi, tot ceea ce muncea, era pentru altul și atunci se lasă păgubaș. Continuu înșelați au devenit ei înșiși experți în înșelat, ca să supraviețuiască, să salveze câte ceva. Desigur, cauzele erau mai diverse, lipsa de implicare (lenevia
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
naționalistă despre el și puțini sunt cei interesați să îl studieze" (Chirot, 1976: 154). Citându-l pe Nicolae Iorga, Drăghicescu arată că alcătuirea satelor la noi era un proces simplu, satul aparținând mai întâi unei singure familii, rude de sânge. Moșia, pământul venit de la strămoși, era pământul liber al moșnenilor. Pădurile, râurile, livezile, locurile goale erau deținute în comun Și la câmp mergeau împreună, lucrând pământul pe așa-numitele "împrumuturi", formând grupuri de 8 până la 15 inși. "Moșia și stăpânirea ei
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
rude de sânge. Moșia, pământul venit de la strămoși, era pământul liber al moșnenilor. Pădurile, râurile, livezile, locurile goale erau deținute în comun Și la câmp mergeau împreună, lucrând pământul pe așa-numitele "împrumuturi", formând grupuri de 8 până la 15 inși. "Moșia și stăpânirea ei era un mijloc de a solidariza și înfrăți pe săteni, chiar atunci când ei nu erau de același sânge, ci străini veniți de aiurea. Existau ceea ce se chema frați de moșie" (Drăghicescu, 1996: 190). La vânzarea pământului vecinii
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]