10,397 matches
-
când dansa, Va Va Voom Girl putea să-și rotească simultan, în direcții opuse, ciucurii cu sclipici ce-i acopereau sfârcurile. — Duduiță... Din New Orleans? Atlanta? Audrey îi aruncă o privire lui Tommy Sifakis, care se târa pe marginea trotuarului. — Mobile, Alabama. Mickey te-a trimis să faci așa ceva? — Nu. Mă miram eu că n-ai fost surprinsă. Acum știu de ce. — Îmi spui și mie care-i faza? — Nu. — Dar ai mai lucrat pentru Mickey? Buzz o văzu pe Lucy Whitehall
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
râpă. Atunci spuse: Îmi pare rău. N-am vrut să fiu atât de direct. Ochii lui Audrey se aprinseră. — Ba ai vrut, Meeks. Sigur că ai vrut. Buzz se ridică și făcu câțiva pași prin încăpere, întrebându-se cine alesese mobila aia ciudată: nevasta lui Mickey sau fosta stripperiță, azi contabilă, care îl făcea să se simtă nervos, ca și cum dacă ar mai fi zis ceva ce nu trebuia, s-ar fi declanșat un pocnet de pistol. Încercă o altă abordare. — Lucruri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
cel de-al doilea personaj care urma să fie interogat astăzi. Fost amant al lui Claire De Haven. Pășiră spre verandă pe aleea presărată cu jucării. Mal se uită prin sita de la ușa camerei de zi, de o perfecțiune prefabricată: mobilă de plastic, podea de linoleum, tapet roz, cu steluțe. Dinăuntru se auzeau chicotele copiilor. Dudley îi făcu cu ochiul și sună la sonerie. În fața ușii apăru un bărbat înalt și neras, flancat de o fetiță și un băiețel. Dudley zâmbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
în timp ce dormeai. — Meeks, nu poți să-i faci așa ceva cuiva cu care te culci. — Tu te culci cu Mickey, nu-i așa? — Da, dar ce...? Buzz se strecură pe lângă Audrey, intrând în încăperea cu mărfuri la reducere. — Faci economii la mobilă ca să-ți finanțezi afacerea cu centrul comercial? — Da. Dacă vrei să știi, da. — Dulceață, știi cum l-a ucis Mickey pe Hooky Rothman? Audrey trânti ușa și își încolăci brațele în jurul ei. — L-a bătut măr, iar Fritzie l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
începu să plângă și încercă să spună ceva. O mângâie pe păr, aplecându-se ca s-o audă mai bine, și se pleoști ca o cârpă când auzi: — Și eu te iubesc. *** Au făcut dragoste pe podeaua din sala cu mobila la reduceri și în dormitor și sub duș, unde Buzz a ajuns să smulgă perdeaua, iar Audrey a recunoscut că se zgârcise și la instalațiile din baie. El i-a promis că va consulta un fost contabil care lucrase pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
de dosare. Covorul care le ascunsese era pe jos, împăturit frumos. Danny jupui mocheta de pe hol, se uită sub ea, răsturnă vitrina din dormitor, golind-o, despuie patul și smulse dulăpiorul de medicamente din baie. Întoarse cu dosul în sus mobila din camera de zi, se uită sub perne și tapiserie, apoi răsturnă sertarele din bucătărie până când pe jos nu se mai vedeau decât tacâmuri și farfurii sparte. Zări o sticlă pe jumătate plină lângă aparatul de radio, o deschise, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
a două lucruri. Unu: când cei de la LAPD au dat buzna în apartamentul lui Upshaw, l-au găsit complet răvășit. Nort Layman s-a ocupat de partea de criminalistică, a găsit o grămadă de amprente de-ale lui Danny pe mobila răsturnată și a tras concluzia că puștiul își ieșise din minți în ultimele momente ale vieții. Raportul de percheziție al LAPD, cu inventarul apartamentului, nu menționa prezența unor documente legate de activitatea marelui juriu și nici a vreunui dosar personal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
bestialitate fața lui Audrey. Aici era mai ușor. Mickey zicând „Te rog” și înmuindu-se milostiv - și mai ușor. Buzz ascultă respirația lui Audrey. Simți cum fetei i se răcește pielea transpirată. Încercă să și-o imagineze revenind acasă, în Mobile, Alabama, găsindu-și o slujbă de contabil și făcând cunoștință cu un tip drăguț de la asigurări, care umbla să afle o sudistă frumoasă. Nu reuși. Făcu o ultimă încercare serioasă: își imagină că ar fi reușit să iasă amândoi din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
și cu mine am urcat pe scara de marmură albă și am sunat la ușa Ioanei. Ne-a deschis veselă. Avea o jachetă pufoasă roz și o fustă albă. Am pășit deodată într-un salon larg, elegant, în tonuri galben-aurii. Mobile grațioase stil Louis XVI, un mic birou cu partituri deschise și foi scrise de mână, de parcă doar cu câteva minute înainte Maestrul și-ar fi părăsit însemnările, dispărând în altă odaie, apoi o spinetă, vase cu floarea-soarelui, o harpă fără
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
aprins lumânările, am ajutat-o să aducă de la bucă tărie deliciile și s-a pornit ospățul. Pe când stăteam la masa ca o boltă înstelată, privirile îmi călătoreau de la vitrinele cu vase de argint, luminate din interior, la foto grafia de pe mobila alăturată, în care Maestrul discuta vi sător cu un tânăr tibetan, iar de aici la instrumentele muzicale. O chitară Stradivarius unicat, incrustată cu nacru, o viola d’amore și alte rarități împo dobeau peretele din fundul încăperii. — Să vă povestesc
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
sajele copilăriei lui. Apoi mai erau două clădiri mari, în formă de potcoavă. Pentru că exteriorul era atât de armo nios, n-am schimbat nimic pe dinafară, am refăcut doar interiorul, care a ieșit o minunăție. Sergiu a căutat peste tot mobile vechi care să semene cu cele din țară, a făcut acolo o vatră în stil românesc, pe urmă un șemineu aidoma cu cel lăsat demult acasă. 20 IOANA CELIBIDACHE, O MĂTUȘĂ DE POVESTE 1. Așa îi spuneau părinții lui Serge
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
Semănau cu mânăstirile noastre ca stil. Clanțele de la uși fuseseră luate din Sicilia. Aveam și o orgă de pe tim pul lui Mozart. În ansamblu, în tot acel domeniu, Sergiu fă cuse să renască o oază de românitate: bisericuța, icoa nele, mobilele, covoarele de pe pereți, tot. Bisericuța avea treizeci de metri înălțime. Eu am pictat în ulei Drumul Crucii și ușile de lemn, ca la mânăstirile noastre. Vitraliul a fost tot opera mea. Clopotul de bronz, care cântărea o tonă, fusese adus
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
toată frumusețea. Casa avea și o grădină largă, la capătul căreia erau grajdurile pentru cai și niște atenanse pentru cupeu, pentru trăsură și sanie. — Nici casa noastră nu era de lepădat, zâmbi Ioana. Era o clădire cu trei etaje, cu mobile splendide, covoare, icoane, aveam și noi o scară de marmură albă. La ferestre 32 IOANA CELIBIDACHE, O MĂTUȘĂ DE POVESTE erau vitralii, în sufragerie erau lambriuri de acaju. În bi roul tatei se aflau o enormă bibliotecă, o canapea și
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
mătușă plină de bani, o soră a ma mei, așa că mai întâi m-am dus la ea. — Între timp ce se petrecea cu familia ta din țară? — Ți-am spus că noi, la început, stăteam într-o casă mare, cu mobilă minunată, ca pe vremuri. Dar impozitele și cheltuielile de întreținere crescuseră atât de mult încât tata a trebuit să vândă proprietatea și ne-am mutat într-un apartament, în strada Lascăr Catargiu. După plecarea mea, comuniștii au venit să-l
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
face că de câte ori Sergiu și cu mine ne-am creat o locuință, fie în Franța, la Puiseaux, fie în Italia, la Lipari, am în cercat să aducem pe pământ străin arhitectura și inte rioarele caselor românești, ne-am înconjurat de mobile, covoare, icoane care să ne aducă aminte de cele avute cândva. La moară, Sergiu a reconstituit atmosfera din lunca Siretului. — Ați trăit într-o lume de ecouri, de imagini în oglindă. — Faptul că ani de zile nu ne-am putut
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
pe care o deschise și făcu un semn. Din câte Își dădu seama căpitanul, casa fu Înconjurată de războinici, iar În față avu loc o scurtă luptă. Apoi războinicii pătrunseră la parter, unde se auzi zgomot de săbii și de mobilă răsturnată. În scurt timp, Însă, liniștea reveni. Abia atunci Ogodai se Întoarse spre căpitan, cu un rânjet de bucurie. - Nu e chiar atât de ușor... Vei muri, dar În chinuri. Iar fiul tău nu va putea face nimic, fiindcă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
să nu fie amicii tăi, pentru a lua parte directă la acele necazuri; . . ." O pendulă din lemn de nuc cu "ape line" -- observă Mini - cu limba lată de bronz grav și sonor, bătu un sfert. Mini fixă pendula. Era o mobilă demodată dar frumoasă și de calitate bună ca tot restul. De la pendulă, unde minutele treceau încet - firește din cauză că pendula cea veche le suna mai rar, deprinsă cu timpuri mai dj-moale - Mini își mută ochii pe pianul mare, negru, strălucitor. Un
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
acest fel, succesiunea gravă și înceată a bucatelor, forma și savoarea lor, substanța și parfumul lor ieșeau în evidență în tăcerea absolută a sufrageriei mari și umbroase, cam scundă - fiind în corpul secundar al casei - cu jumătate pereții și cu mobilele de stejar lustruit. .. . Dacă nu erau lustruite - se gândea Mini - ce frumoase ar fi fost. Dar n-ar mai fi corespuns cu casa și cu locuitorii ei. . . Pe când așa, totul era în armonie: Lenora și Hallipa, slugile, casa, moșia, pianul
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
nu mă mai opresc aici asupra jenantului incident cu regina Marii Britanii...), vaccinul pe bază de serotonină glutamată contra mâniei, această pasiune demolativ-antisocială, și altipetax-ul, cu care se puteau studia white holes-urile nedescoperite încă. Într-un hangar ținea și un perpetuum mobile incomplet. Socotise el că se va opri undeva cam peste 2317 ani. Mulți vecini puteau să confirme că o dată la vreo două luni, un resort puternic și zgomotos dădea un pendul greu peste cap și îl antrena din nou într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85064_a_85851]
-
singure care sunt nevoite să dialogheze cu ele însele în lipsa unor interlocutori, fapt ce le poate zdruncina echilibrul psihic dacă asemenea convorbiri sunt folosite în exces. O regulă elementară de politețe obligă musafirul să laude delicatesele cu care este servit, mobila nouă achiziționată, ordinea și curățenia din locuință, inclusiv drăgălășenia și buna educație a băiatului care, între timp, a inspectat buzunarele hainelor sau poșeta lăsate de musafir în cuierul din hol și și-a completat bugetul personal pentru țigări cu câteva
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
să joace rolul, câteva studente au reușit să se strecoare în distribuție, dând un aspect îndrăzneț, ilicit, atmosferei. Spectacolele s-au ținut în apartamentul lui Levine, decorat în stil venețian cu ocazia asta, o atmosferă creată cu ajutorul muselinei drapate peste mobilă și boluri mari de fructe pe un dulap lateral. Levine însuși, pentru a amplifica acest efect tragic, umblă în costum, lovind cu spada în coapsele celorlalți și făcându-i să-și verse băuturile. Sub influența șampaniei și a triumfului artistic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
admire tapițeriile Gobelin din holul de la intrare și pretextând că nu se simte bine, cere să cineze în cameră. Încuie ușa și se aruncă pe pat. Ar vrea să doarmă, dar somnul refuză să vină. Aerul din cameră este sufocant. Mobila pompoasă și pereții mult prea ornamentați îl apasă. Își spală fața la chiuvetă și deschide fereastra, lăsând zgomotele străzii să pătrundă. Aude o bătaie în ușă. Deschide unei perechi de chelneri, care aduc o masă pliantă acoperită cu o față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
cauză, care ea însăși este o consecință, nu-i exclus ca uitarea să fi apărut odată cu germenii vieții, ca și negarea acesteia, moartea. Homer Hidden stătea melancolic în cabina bolidului său, în care avea să străbată întregul stat Alabama, de la Mobile, portul sudic, până la Huntsville, aproape de granița cu Tennessee. Homer stătea cu privirea pironită pe indicatorul vitezometrului ce oscila nervos în jurul a 950 km/oră, dar gândurile lui gravitau aiurea, la viața-i de până atunci, mizerabil de agitată, la viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85062_a_85849]
-
de puțin propria alcătuire, să se îndoiască de agerimea cu care minusculul creier electronic al bolidului îl conducea, menținându-l deasupra pernelor de aer, de-a lungul super-autorutei din rășini aliate cu titan? De ce a fost nevoie să plece din Mobile, să abandoneze viața de până atunci, să se certe cu Barbara? Viteza vertiginoasă a existenței... Homer rămase cu gura căscată. Abia atunci realiză el că mașina lui zboară cu 970 km/oră și că în același timp parcă stă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85062_a_85849]
-
și cu mine am urcat pe scara de marmură albă și am sunat la ușa Ioanei. Ne-a deschis veselă. Avea o jachetă pufoasă roz și o fustă albă. Am pășit deodată într-un salon larg, elegant, în tonuri galben-aurii. Mobile grațioase stil Louis XVI, un mic birou cu partituri deschise și foi scrise de mână, de parcă doar cu câteva minute înainte Maestrul și-ar fi părăsit însemnările, dispărând în altă odaie, apoi o spinetă, vase cu floarea-soarelui, o harpă fără
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]