6,604 matches
-
intensitatea comunicării cu lumea. Căci, „Înregistrînd” exteriorul În ipostaze cît mai diversificate, subiectul liric Își dovedește implicit capacitatea de participare la dinamica evenimentelor din jur, disponibilitățile sale de entuziasm și exaltare, forța unui impact cu obiectele, de natură a le mobiliza, scoțîndu-le din inerție și stagnare. În mod firesc, metaforele spațiale din categoria celor menționate (vitrina, garderoba, panoplia) Își au foarte frecvent corespondentele În figuri textual-scripturale ce satisfac exigențe similare ale sugestiei, adică constituie deopotrivă spații În care se exprimă viziunea
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
afișe”, și drama Însingurării, a „obișnuinței [care] e pe umerii tăi ca o cămașă uzată”, a izolării și stagnării. Ieșirea din aceste ultime stări de spirit e marcată Întotdeauna, cu fastul imagistic cunoscut, ca o adevărată transfigurare. O energie nouă mobilizează ființe și lucruri Împrospătînd sărbătorește universul Întreg, ca În finalul secțiunii a patra a poemului: dar vine făt-frumos cu limbile păstrate În sîn ca o colecțiune de timbre și tresare iarba ținutului se desface În lumină feriga vuiesc suveicile nervilor
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
școala noastră. Lucrul acesta îmi amintește de alt avantaj - astăzi cred că faptul de a mă implica într-o școală, nemăritată fiind, a fost un beneficiu, pentru că aveam foarte mult timp, puteam lucra până la 12 sau 1 noaptea. Mi-am mobilizat toată familia, chiar și pe sora mea mai mică, să mă ajute să confecționez jetoane și jocuri pentru tot felul de proiecte - îmi aduc aminte de toate. Aveam multe fonduri pentru materiale didactice și lucruri de genul ăsta; directoarea școlii
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
în care așteptam să ne vină rândul la adopție - a durat cam trei ani și a fost ceva care ne-a zdruncinat nervii. Așa că, la trei luni după ce am luat copilul, a izbucnit războiul din Liban 26 și am fost mobilizat. Am zis: „Dar dacă...? Ce să fac eu acum?”. Simțeam că lumea întreagă era pe umerii mei. Sigur că m-am supus ordinului și m-am dus „să-mi apăr țara”. Nu am făcut nici o tâmpenie, dar îmi aduc aminte
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
Mult discutata autoritate a profesorului nu se reduce la posesia cunoștințelor de specialitate, ci derivă și din capacitatea acestuia de a alterna strategiile didactice, adaptându-le situațiilor educaționale, de a repartiza responsabilități elevilor (apelând chiar și la delegare), de a mobiliza elevii la cooperare în grup, de a valorifica valențele relației profesor - elev în sensul unui dialog real. Prin tot ceea ce am menționat până în momentul de față, se poate observa faptul că așa-numita autoritate se poate confunda cu forța influenței
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
rămâne o imagine a unei idei care a fost furnizată prin intermediul RPP. Planul afectiv: sunt elementele privilegiate și foarte fertile ale CPP. Rolul afectivității este acela de liant, care colorează ariditatea cognitivă, pe de o parte, iar pe de alta, mobilizează energia necesară unei rezistențe puternice și durabile la diverse obstacole. Astfel, prin intermediul fundamentului lor axiologic, ele sunt personalizate și identificate cu anumite segmente ale nucleului de personalitate. Planul volitiv: în spirit kantian, ne reprezentăm CPP ca o voință de adeziune
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
sa afectivă, arată Geulen (1994), climatul poate fi măsurat cu foarte mare dificultate. Din punct de vedere psihosocial, acesta este un produs rezultat la intersecția dimensiunii formale și informale a clasei de elevi. Valoarea climatului poate fi pozitivă sau negativă, mobilizând, angajând sau, din contra, demotivând și frânând dezvoltarea colectivului respectiv. Unele dimensiuni de ordin organizațional ale analizei climatului școlar, aplicabile, parțial, și în cazul clasei de elevi, sunt următoarele: - frustrarea; - intimitatea; - nepăsarea; - atmosfera; - accentuarea productivă; - distanțarea; - considerația; - încrederea. Din punctul
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
dezvoltarea deschisă a agresivității. Copilul anxios se identifică cu normele impuse, le transformă în propriul său sistem de valori, neputându-le însă realiza. Insuccesele sale sunt o imagine nefavorabilă a Eului. Frustrarea stă la baza sentimentelor negative. Frica și supărarea mobilizează organismul individului spre acele activități care au ca rezultat evitarea pericolului. În școală, spre a câștiga simpatia colegilor, există elevi care, nereușind să se impună în planul performanței școlare, se lansează în „argumentul agresivității”. În ceea ce privește comportamentul agresiv al elevilor, în raport cu
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
numai câteva secunde mușchii (în caz de mânie sau frică, dar și în timpul actului sexual). Există însă o altă axă de comandă, numită „corticotropă”. Fiind hormonală, este mai lentă (Mormède, 1989), îi trebuie un sfert de oră pentru a se mobiliza, fiindcă hormonii se deplasează în sânge mai încet decât influxul nervos. Procesul începe la nivelul creierului vegetativ (hipotalamus) și se încheie, în urma unei cascade de secreții, cu hormonii cortico-suprarenali (glande care se află deasupra rinichilor), corticosteroizii, care sunt hormonii stresului
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
și politici statelor naționale, acționând astfel ca agenți ai celor din urmă, indivizi care Îi sfătuiesc pe alții În privința propriilor interese sau indivizi care oferă consultanță unor organizații sunt toate exemple de relații agent - principal. În plus, actorii moderni Își mobilizează capacitatea acțională În favoarea intereselor percepute ale unor principali non-actori, precum ecosistemul, speciile pe cale de dispariție etc. În paradigma economică raționalistă se pune problema reprezentării intereselor principalului În acțiunea agentului. Agentul este chemat să gestioneze eficient interesele principalului, În conformitate cu principiile și
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
nu este neglijată abilitatea unor actori de a manipula simboluri În serviciul propriilor interese, dar aceasta este În sine o explicație macroculturală, ținând cont de Însăși determinarea socială a intereselor. Totuși, indivizii reinterpretează, folosind noi perspective, simboluri și practici și mobilizează În mod diferit resursele, și astfel reproduc, dar și transformă structurile instituționale ale societății. 2. Instituții și organizare socială În cadrul neo-instituționalismului sociologic, accentuând fundamentul cognitiv al instituțiilor, Meyer și Rowan (1991) consideră că expansiunea „miturilor raționale” (teoriile managementului științific, resurselor
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
reciproc de-a lungul timpului (Sewell, 1992:12 - 3). Schimbarea structurală este posibilă atunci când resursele existente capătă sensuri culturale diferite prin abilitatea actorilor de a aplica schemele În contexte diferite. Capacitatea de acțiune Înseamnă abilitatea actorilor de a reinterpreta ori mobiliza un tip de resurse În termenii unor scheme ce nu constituiau (nu susțineau) setul respectiv de resurse. În același sens, Berger și Luckmann consideră raporturile duale dintre instituții și interacțiune. Ei afirmă că realitatea vieții cotidiene se constituie În interacțiune
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
să promoveze o ideologie proprie privind dezvoltarea social-economică. Odată constituită, structura de autoritate legitimă dă naștere instituțiilor economice, iar acțiunea economică este imersată Într-un spațiu cultural-ideologic de exprimare. Toate aceste abordări accentuează caracterul dialectic al acțiunii și instituțiilor: actorii mobilizează resurse și adoptă strategii de acțiune care astfel instituie patternuri recunoscute social și care se constituie apoi În oportunități de acțiune pentru actanți. Creativitatea actorilor nu este Însă anihilată social, ei având capacitatea de a recombina resurse și a reinterpreta
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
legitimitate cu cele ale capitalului și să fie reprezentate În guvernarea corporațiilor. Doctrina acționariatului prevedea responsabilitatea managerilor doar față de deținătorii de capital, de acționari, restul „investitorilor” primind prețul „corect”, de piață, În urma Înstrăinării forței de muncă. Abilitatea muncitorilor de a mobiliza logica instituțională a democrației În contextul unei relații de „piață” a dus la reconfigurarea raporturilor de putere. În plus, patternurile de acțiune nu sunt numai instituțional configurate, ci se structurează și ca urmare a imersării actorilor În rețele sociale ce
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
a dus la reconfigurarea raporturilor de putere. În plus, patternurile de acțiune nu sunt numai instituțional configurate, ci se structurează și ca urmare a imersării actorilor În rețele sociale ce produc așteptări cu privire la incidența anumitor tipuri de comportamente și pot mobiliza acțiunea colectivă. Indivizii Își gestionează capitalul social (Încredere și reciprocitate) În cadrul acestor rețele, la fel cum manipulează elementele culturale, pentru elaborarea strategiilor de acțiune. 5. Concluzii Abordările instituționaliste consideră că organizarea se constituie Într-un proiect al societății În ansamblu
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
aceștia de pe urma propriilor investiții. Resursele implicate În rețele sociale Îmbunătățesc rezultatele acțiunilor actorilor În special prin facilitarea fluxului informațional și reducerea costurilor tranzacționale. Pe de altă parte, pe lângă oportunitățile de acțiune pe care le facilitează și resursele pe care le mobilizează În promovarea acțiunii la nivel individual, la nivel macrosocial pot exista și „consecințe negative ale sociabilității” (Portes, 1998:2). Portes și Sensenbrenner (1998) folosesc, pentru a le desemna, termenul de „debit social” (ce ar fi opusul termenului de capital social
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
opusul termenului de capital social În sensul de sociabilitate productivă - Sandu, 1999). Rețelele pot facilita apariția unor norme informale care să evolueze În „norme de opoziție” (Nee și Ingram, 1998) atunci când sancțiunile formale sunt slabe În raport cu resursele ce pot fi mobilizate de rețele. Lin (2001) argumentează că difuziunea regulilor jocului, a valorilor și ideologiilor Între rețele determină izomorfismul instituțional al rețelelor (network-society institutional isomorphism). Instituționalizarea organizațiilor ca agenți colectivi autorizați În cadrul proiectului societal lucrează În tandem cu rețelele sociale În procesarea
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
venituri, în România, femeile au intrat în tranziție aproape la fel de dependente de bărbați pe cât bărbații de ele. Ceea ce s-a petrecut în tranziție confirmă pe deplin ideea lui Bachrachxe "„Bachrach,Peter" și Baratzxe "„Baratz,Morton" potrivit căreia sistemele politice își mobilizează prejudecățile, valorile predominante, credințele, ritualurile și procedurile instituționale, „regulile jocului” care operează sistematic și consistent în favoarea credințelor și intereselor unor anumite grupuri și persoane cu prețul (pe seama) celorlalți. Cei ce beneficiază sunt plasați în poziții preferențiale ca să-și apere și
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Robinson,Jean", 2003), feminismul s-a dezvoltat în zona societății civile, influențând rar și foarte punctual agenda politicăxe "„agendăpolitică"56. Societatea civilăxe "„societatea civilă" este un bun câștigat al tranziției, dar ea nu generează angajamente organizaționale, forme ideologice și nu mobilizează puterexe "„putere" politică. Fără ieșirea feminismului din ceea ce pentru putere este un ghetou confortabil (gineceulxe "„gineceu" politic), nu este posibilă o strategie politic-coerentă, o „autoritate în alocarea valorilor și resurselor”57 la scară națională. Acțiunile societății civile, fie ele și
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
fiziologice, prima treaptă de nevoi, deci cele elementare; nesatisfacerea acestor acestor nevoi sub un anumit prag va duce la moartea sau îmbolnăvirea gravă a individului; - 70% din nevoile de securitate și protecție a sa și a propriei familii, care îl mobilizează să presteze diferite activități și să obțină un salariu; în societatea modernă aceste tipuri de nevoi au devenit acute în condițiile unei rate ridicate de șomaj, a locului de muncă, a riscurilor în asigurarea protecției și a securității materiale a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
cu variabilele cadrului socioeconomic. În afară de considerarea personalității în relație cu munca, trebuie considerată și interrelația personalității cu mediul social al profesiei. Interacțiunea cea mai importantă pentru reușita și stabilitatea profesionale o prezintă factorul motivațional care direcționează întreaga activitate spre obiectiv, mobilizează efortul voluntar spre o acțiune de realizare. Ca să ne motivăm subalternii și/sau membrii echipei, uneori și pe superiori și colegii mai în vârstă, este necesar să ne motivăm pe noi înșine. Membrii Grupului pentru Cercetarea Motivației (Motivation Research Groupă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
le-ar avea publicarea datelor de sondaj în orientarea electoratului: „efectul bandwagon” și „efectul underdog”, primul reflectând tendința de a te ralia cu învingătorul sau disconfortul psihic de a te regăsi printre perdanți, iar al doilea, tendința de a te mobiliza pentru o cauză care ți se pare că nu are suficientă susținere publică. Partidele politice, mai cu seamă cele de la noi, cred mai curând în primul efect, în sensul că preferă să apară în public cu o supraestimare a scorurilor
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Nistor, vînătorul, intră-n turci „năpraznic cum intră În cîrd omorul”. Eroul lui Alecsandri este totdeauna copleșit de numărul adversarilor, copleșit dar nu Înfrînt: obstacolele se dovedesc, la urmă, a fi trepte ale izbînzii sale. Se observă ușor că Alecsandri mobilizează În poemele istorice și patriotice o geografie specifică, o geologie grandioasă, o faună ce simbolizează forța și măreția (unele care nu aparțin geografiei noastre: leul, pardosul [...], păsări reputate pentru semeția lor, de felul vulturului... Nu el aduce prima oară munții
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
el apare numai în sarcinile în care populația generală are distorisuni pozitive; dacă populația generală este realistă, depresivii au distorsiuni negative. A doua funcție a adaptării presupune mobilizarea de resurse din parte partenerilor. Ipoteza avansată sugera că tabloul clinic poate mobiliza aceste resurse. Cercetările recente arată că lucrurile stau exact invers. Simptomele de tip depresiv îi fac pe ceilalți mai ostili (Coyne, 1976) și duc la pierderea suportului social (Monroe și Steiner, 1986). De asemenea, simptomele de tip depresiv sunt buni
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
De asemenea, simptomele de tip depresiv sunt buni predictori ai eșecului marital (Reich, 2003). Desigur, se poate argumenta că mediul post EEA în care s-au colectat aceste date este diferit de mediul EEA și, prin urmare, deși depresia putea mobiliza resurse ale partenerilor în EEA, nu mai mobilizează aceste resurse astăzi; presați de timp și sarcini multiple, partenerii reacționează negativ la tabloul de tip depresiv care le solicită resurse suplimentare. Pornind de la aceste considerente, se poate formula mai departe ipoteza
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]