107,384 matches
-
al inspectoratului școlar, precum și un reprezentant al consiliului local, respectiv județean, în funcție de unitățile aflate în subordine. (Pentru o corectă reglementare, considerăm că se impun: completarea textului - „consiliul de administrație al unității de învățământ” și reformularea părții finale, după cum urmează: „... în funcție de modalitatea de finanțare”. (2 Metodologia de organizare și desfășurare a concursului pentru ocuparea funcției de director și de director adjunct se stabilește prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului. Se impune folosirea pluralului, respectiv „funcțiilor”, în loc de „funcției”; de asemenea
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
1/3 din numărul total al membrilor consiliului de administrație, iar hotărârea privind sancționarea trebuie luată prin votul a cel puțin a 2/3 din numărul total al membrilor consiliului de administrație.”; în contextul acestui alineat a se vedea și modalitatea de vot prevăzută la art. 96 alin. (8; în egală măsură a se vedea și art. 93, în sensul celor susținute de noi. (2 Pentru personalul de conducere al unității de învățământ preuniversitar, propunerea de sancționare se face de către consiliul
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
și se comunică prin ordin. (Norma este extrem de restrictivă, întrucât permite exercitarea acestui drept numai de către o singură persoană; pe de altă parte, procedura de comunicare a propunerii de sancționare prin ordin de ministru vine să îngreuneze și mai mult modalitatea de atragere a răspunderii disciplinare, care, oricum, implică foarte multe etape; constatăm că este primul text din cadrul acestei secțiuni care face referire și la personalul de conducere al caselor corpului didactic. (4 Pentru personalul de îndrumare și control din Ministerul
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
când, prin lege, se dispune altfel. Textul operează cu o noțiune care nu mai este reglementată de legislația muncii, respectiv „decizia de imputare”. Trecând peste evidenta imposibilitate de aplicare a textului, în absența unor norme clare care să definească noțiunea, modalitatea și condițiile de emitere a respectivei decizii, prevederea este și discriminatorie, în condițiile în care este anulată pentru personalul didactic protecția general valabilă oferită de art. 164 din Codul muncii pentru toate celelalte categorii de angajați, din sistemul de stat
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
alte instituții de învățământ superior sau de cercetare se poate face doar cu acordul scris al senatului universitar. (4 Activitățile de cercetare pe bază de contract sunt remunerate conform legii, Cartei universitare și prevederilor contractuale. Contractul de cercetare stabilește atât modalitatea de plată efectivă, cât și cuantumurile. (5 Profesorii și conferențiarii titulari sau directorii de granturi care timp de 6 ani consecutivi au derulat granturi de cercetare și au funcționat în aceeași universitate pot beneficia de an sabatic. Pe perioada anului
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
recunoaștere a rezultatelor învățării pot fi oferite de instituții de stat sau particulare autorizate în acest sens. (2 Diplomele și certificatele acordate de instituțiile autorizate în urma evaluării rezultatelor învățării în contexte nonformale și informale produc aceleași efecte ca și celelalte modalități de evaluare și certificare a cunoștințelor și competențelor din sistemul formal de educație și formare profesională în vederea ocupării unui loc de muncă sau continuării educației și formării profesionale în sistemele formale. (3 Rezultatele învățării în contexte nonformale și informale pot
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
crucile de habotnici sunt noi. Ele nu schimbă nimic. Subliniază În schimb, dacă mai era nevoie, fariseismul și neputința celor În cauză. Agatha roși. Cain exagera cu bună știință puterea de Înțelegere a femeii. Era Însă, În viziunea sa, singura modalitate de a-i elogia frumusețea crepusculară, accesibilă lui numai cu prețul unor mari eforturi retorice. Răsplata era de fiecare dată una morală. Ce altceva mai poate dobândi un bărbat la vârsta lui? Își umezi buzele În Cadarca de Miniș. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Eric, Textul Ryan Mitchell e o formă foarte limitată de camuflaj conceptual. Cu cât trăiești mai mult, cu atât efectul lui va fi mai slab. E important, deci, să înveți să te protejezi într-un fel mai permanent. Există câteva modalități pe termen scurt și câteva pe termen lung de-a face asta. Bucla conceptuală non-divergentă e cea mai rapidă și mai sigură modalitate, așa că reprezintă cel mai bun început. Coletul de față ar trebui să conțină: x 4 dictafoane cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
mai slab. E important, deci, să înveți să te protejezi într-un fel mai permanent. Există câteva modalități pe termen scurt și câteva pe termen lung de-a face asta. Bucla conceptuală non-divergentă e cea mai rapidă și mai sigură modalitate, așa că reprezintă cel mai bun început. Coletul de față ar trebui să conțină: x 4 dictafoane cu redare continuă și adaptori AC x 4 casete preînregistrate x 4 cabluri prelungitoare de 8 metri x 1 adaptor de priză cu patru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
prea bine la asta. — Te referi la ce se va întâmpla între noi? — Da. — Pentru că am făcut sex? — Da. — Hmmm. — Mda. Ce naiba înseamnă „hmmm“? Scout își făcu de lucru cu focul o vreme ca un specialist. Încercam să găsesc o modalitate de a redeschide discuția, când am observat că ea roșise. Scout chiar roșise. — Când eram mică... Am ridicat privirea. Scout suflă tare în cenușă, scormonind focul firav cu un băț. Când eram mică, aveam în jur de șapte sau opt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
textura fiecărui moment în parte. Să nu știu totul ar fi mai rău de o sută de ori. — Deci ai hotărât să rămâi fidelă planului, să mă aduci la Fidorous și să mă lași să cred că el a găsit modalitatea asta de a-i folosi pe Ward și ludovician unul împotriva celuilalt. Și-apoi ce? Ai fi spus: O, Dumnezeule, ce idee extraordinară? În spatele sticlei antiglonț, ochii lui Scout erau impenetrabili, plini de sclipiri stranii și umbre ce ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
și lărgirea cadrului juridic dintre cele două state, cum ar fi stimularea și protejarea reciprocă a investițiilor, combaterea traficului de droguri etc. A efectuat mai multe vizite oficiale în diferite state ale federației braziliene în încercarea de a găsi noi modalități de dezvoltare a relațiilor dintre România și Brazilia. A însoțit mai multe delegații economice și comerciale din România în vizitele făcute în Brazilia, acordându-le sprijinul necesar, chiar din perioada de pregătire a acestora. S-a aflat în legătură permanentă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
în delegația austriacă, au elaborat un compendiu al sugestiilor și propunerilor prezentate în dezbaterile sesiunii precedente pe această temă. Compendiul a constituit baza discuțiilor întâlnirilor miniștrilor de externe ai țărilor "Grupului celor 9" din 1996 și 1997 asupra căilor și modalităților de aplicare a ideilor cuprinse în rezoluția 2129, care a constituit punctul de pornire a procesului ce avea să conducă la Conferința de la Helsinki pentru Securitate și Cooperare în Europa. Conflictul arabo-israelian. Ca membru al Misiunii pe lângă O.N.U
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
României la O.N.U.-New York, s-a concentrat pe folosirea sistemului instituțional al O.N.U. pentru o conectare avantajoasă a României la fenomenele globalizării accelerate, pe întărirea conlucrării cu țările din spațiul euro-atlantic pentru a sprijini în modalitățile specifice diplomației multilaterale eforturile țării de integrare în N.A.T.O. și U.E., pe crearea condițiilor și asigurarea sprijinului necesar alegerii României ca membru nepermanent al Consiliului de Securitate al O.N.U., pe cultivarea raporturilor de nivel cu factorii de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
al N.A.T.O., care coordonează principalele programe ale Alianței (politic, planificarea apărării, științific, infrastructură, logistică și pregătirea pentru catastrofe naturale, economic, legături cu țările partenere etc.) pentru cunoașterea concretă a activităților N.A.T.O. în domeniile respective și determinarea posibilităților și modalităților practice de conlucrare. De asemenea, a contribuit cu informații, sugestii și idei la stabilirea mandatului delegațiilor României și a participat, alături de specialiști și experți de înaltă calificare din ministerele de externe, Apărării Naționale, Comerțului, din instituții de cercetare etc., la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Poronin, Plevna și a acordat sprijin în bani pentru restaurarea mausoleului românilor de la Plevna; A depistat, la Mănăstirea Rila, obiecte de cult religios: cruci, evanghelii, psaltiri tipărite în țară, donate de călugări și voievozi români și a propus în țară modalități concrete de recuperare; A făcut un inventar al ostașilor români căzuți în războiul din 1977 pe teritoriul Bulgariei și a întreprins unele măsuri de păstrare și întreținere a mormintelor lor, informând în același timp și M.A.E.; A organizat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
regulate de transport maritim, care a condus la întârzieri în livrări, la costuri mai ridicate ale transportului și la multiple transbordări, posibilitatea redusă de livrări pe credit din partea firmelor din cele trei țări față de cele din țările dezvoltate, utilizarea unor modalități de plată mai puțin operative (prin anumite bănci europene sau americane), valorificarea insuficientă a facilitaților vamale ce decurgeau din acordurile internaționale la care cele trei țări erau parte. IOAN MICLĂUȘ Născut la 15 aprilie 1937, în comuna Tilișca, județul Sibiu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Comparație între sistemele de control ale UE și României .................................................. ....... 186 Figura 2.10. Arhitectura sistemului de control managerial .................................................. ........................... 187 Figura 2.11. Registrul riscurilor .................................................. .................................................. .................. 193 Figura 3.1. Matricea riscurilor .................................................. .................................................. .................... 223 Figura 3.2. Registrul riscurilor .................................................. .................................................. .................... 229 Figura 3.3. Modalitate de stabilire a riscurilor de către managementul general ............................................ 231 Figura 3.4. Listă de verificare a riscurilor .................................................. .................................................. ... 234 Figura 3.5. Procesul gestionării riscurilor și măsurării succesului acestora .................................................. . 244 Figura 3.6. Departamentul de management al riscurilor .................................................. .............................. 246 Figura 3.7
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
de bună practică În practica internațională, cele mai multe soluții de implementare a poli ticii și principiilor guvernanței corporative au luat forma codurilor de bună practică și ele apar ca reglementări sau îndrumătoare, indiferent de format și de țară, și reprezintă o modalitate de organizare și de conducere a organizațiilor și a serviciilor publice. În Uniunea Europeană au fost adoptate peste 35 de coduri, respectiv aproape fiecare țară are cel puțin un cod de guvernanță corporativă. Marea Britanie deține cel mai mare număr de coduri
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
a legilor ș.a.; • reglementările naționale se referă la rolul organelor de reglementare a pieței de capital care sprijină conducerea corporativă și care este foarte important pentru investitori și privește: organele de reglementare, instrumentele de reglementare, modul de cooperare între acestea, modalitățile de informare a publicului ș.a.; • infrastructura informațională se referă la modul de raportare și informare al companiilor, respectiv la completitudinea, corectitudinea și furnizarea de informații în timp real, luând în considerare principiile contabile, care diferă de la o țară la alta
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
conducerii și consiliului de administrație Rapoarte scurte, concise, publice, standardizate, prezentate acționarilor/managementului general Datorită acestor interferențe, între ariile/domeniile de activitate, metodolo giile de lucru, tehnicile și instrumentele utilizate, Institutul Auditorilor Interni, în baza Standardului 2050, recomandă găsirea unor modalități de cultivare a unei stări de permanentă cooperare profesională care include: metodologii comune pentru anumite componente, în vederea adoptării unei abordări complementare a sarcinilor de audit; programe de pregătire profesională comune, aplicate în mare măsură în modul de utilizare a tehnicilor
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
benevolă și, coroborat cu lipsa răspunderii manageriale, a slăbit în primii ani după 1989 eficacitatea sistemului de control intern. Aquis-ul comunitar în domeniul controlului intern, recomandat de CE, cuprindea principiile generale de bună practică, acceptate pe plan internațional și în Uniunea Europeană. Modalitățile prin care aceste principii trebuiau transpuse în sistemele de management și control intern sunt specifice fiecărei țări, ținând cont de prevederile constituționale, administrative, legislative specifice fiecărei culturi și reprezentau o nouă abordare a controlului intern. În general, în România, conceptului
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
un mecanism puternic, care permite unei organizații să se concentreze asupra structurilor-cheie, valorilor și proceselor care împreună formează conceptul de control, în care oamenii sunt parte a procesului. Criteriile de control reprezintă pentru echipele de control și întregul personal o modalitate de înțelegere dinamică a principiilor controlului și de aceea reprezintă un cadru de control mai avansat. În concepția modelului CoCo controlul intern este reprezentat de resursele organizației, procedee, instrumente, sarcinile, cultura și tot ceea ce ne 45 Institutul Canadian al Contabililor
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
îl pot utiliza pentru a-și implementa, evalua și modifica propriul control intern. Cu toate acestea, recomandările nu favorizează directive detaliate cu privire la modul de concepere și funcționare a unei organizații. Un control eficace contribuie la succesul unei organizații în diverse modalități: persoanele își pot exprima opiniile și utiliza propria lor creativitate, gestionând riscul unor acțiuni inadecvate; persoanele dispun de suplețea necesară pentru a se adapta schimbărilor, ținând cont în același timp de riscurile cunoscute; persoanele dispun de informații fiabile pe care
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
COSO. La baza acestui model stă teoria potrivit căreia nu putem avea un control eficient decât dacă toți membrii organizației: înțeleg scopul organizației; cunosc obiectivele și resursele necesare pentru atingerea acestora; au capacitatea de implicare și comunicare a obiectivelor; stăpânesc modalitățile de transmitere a informațiilor în toate structurile sociale; își monitorizează activitatea și au dorința de învățare. Observăm că acest model (slab) al controlului utilizează experiența pentru a învăța lucrurile, altfel: COSO prin monitorizare și revizuire, iar CoCo prin monitorizare și
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]