3,297 matches
-
Westview Press, 1993. Sebeok, Thomas A., Carnival / Umberto Eco, V.V. Ivanov, Monica Rector, New York, Mouton Publishers, 1984. Senf, A. Carol (ed.), The Critical Response to Bram Stoker, Westport, Connecticut, Londra, Greenwood Press, 1993. Senf, A. Carol, Dracula (Between Tradition and Modernism), New York, Twayne Publishers, Londra, Prentice Hall International, 1998. Smoodin, Eric (ed.), Disney Discourse (Producing the Magic Kingdom), New York, Londra, Routledge, 1994. Sontag, Susan, Against Interpretation, Londra, Vintage, 1994. Sorkin, Michael (ed.), Variations on a Theme Park (The New American City
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
McNally, In Search of Dracula, loc. cit., p. 146. 85 Vezi Leslie Stephen, ,,Transylvania", în Cornhill Magazine, 1866, vol. 14, pp. 572-573. 86 Vezi Bram Stoker, Dracula, New York, Penguin, 1975, p. 14. 87 Carol A. Senf, Dracula: Between Tradition and Modernism, New York, Londra, Twayne Publishers and Prentice Hall International, 1988, p. 37. 88 Ibid., p. 39. 89 Vezi Jeffrey Richards, ,,Gender, Race and Sexuality in Bram Stoker's Other Novels", în Gender Roles and Sexuality in Victorian Literature, Christopher Parker (ed.
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
as the Perfect Age of Woman's Life", în Katherine Lewis, Noël James Menuge și Kim M. Philips (ed.), op. cit., p. 7. 115 Ibid., p. 10. 116 Ibid., p. 7. 117 Vezi Beryl Schlossman, Objects of Desire (The Madonnas of Modernism), Ithaca și Londra, Cornell University Press, 1999, și Megan Holmes, ,,Disrobing the Virgin: the Madonna Lactans in Fifteenth Century Florentine Art", în Picturing Women in Renaissance and Baroque Italy, Gerladine A. Johnson și Sara F. Matthews Grieco (ed)., Cambridge, Cambridge
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
trecut repede, făcându-și loc mesajele nuanțate ale celor ce prezervaseră puterea. S-a vorbit în continuare despre destinul european al României, dar direcțiile existente în cultura română din perioada comunistă (protocronismul cultivat de publicațiile Săptămâna, Luceafărul și Flacăra și modernismul cultivat de publicațiile România literară, Viața românească și Secolul 20) și-au refăcut imediat simțită prezența. După cum observa Vasile Pușcaș, după revoluție, unii români spuneau cu emfază "Noi suntem în Europa", iar alții că a venit timpul "reîntoarcerii în Europa
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
celei dintâi și totalitarismul, radicalismul, corporatismul, trăirismul, xenofobia, fundamentalismul ortodox, mesianismul și elitismul celei de-a doua. Toate aceste coordonate au gravitat în jurul unei teme fundamentale: instituirea și apărarea identității naționale...". După căderea regimului comunist, cele două direcții, protocronismul și modernismul, au fost asimilate ca stânga și dreapta, existând însă confuzii în suprapunerea celor două perechi (Kitschelt 1992). După cum mărturisea Katherine Verdery (1994, 156-157), "adversarii îi legau pe protocroniști de extrema dreaptă din anii interbelici, pentru că extremele lor naționaliste erau similare
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
întâmplat în vremea lui Ceaușescu a fost o aberație. Întotdeauna, într-o țară latină, politicul va influența cultura. "Aș numi această perioadă drept una încă post-revoluționară" În prelegerea ținută la Casa Pogor, ați etapizat cultura română în Ev Mediu și Modernism. În ce perioadă ne aflăm acum? Un modernism târziu? Sau preferați denumirea de postmodernism? Nu, postmodernism este un termen prea savant și are conotații culturale prea mari. Eu aș numi această perioadă drept una încă post-revoluționară. În Franța, perioadele revoluționară
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
aberație. Întotdeauna, într-o țară latină, politicul va influența cultura. "Aș numi această perioadă drept una încă post-revoluționară" În prelegerea ținută la Casa Pogor, ați etapizat cultura română în Ev Mediu și Modernism. În ce perioadă ne aflăm acum? Un modernism târziu? Sau preferați denumirea de postmodernism? Nu, postmodernism este un termen prea savant și are conotații culturale prea mari. Eu aș numi această perioadă drept una încă post-revoluționară. În Franța, perioadele revoluționară și post-revoluționară au ținut de la căderea Bastiliei, până la
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
o întreagă societate, fără ca aceste mijloace să corupă segmentul sacramental, ține de abilitatea unui Patriarh de a ști unde începe imaginea publică a instituție și unde sfârșește tehnica de creare a acestei imagini; unde începe sacralitatea și unde se oprește modernismul. Până în prezent, actualul Patriarh al BOR, Daniel Ciobotea, a dovedit că are înțelepciunea unui șarpe și blândețea unui porumbel, însă în interiorul instituției sunt încă multe metehne și tabuuri ce țin de imaginea negativă a clerului pe care îl are în
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
cu divinizarea lui Atatürk. Eforturile susținute ale forțelor armate de a împiedica islamizarea continuă a societății civile și a statului au tendința de a mări tensiunile politice, rezultatul fiind că Turcia rămîne sub presiunea a două forțe-cheie: o formă de modernism militar și autoritar, însoțit de o secularizare forțată instituționalizată de Mustafa Kemal; și o alta promovată de activiști musulmani dornici de a dezvolta și de a redefini societatea civilă ca societate civilă post-seculară, structurată de noi coduri etice și estetice
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
la distrugerea familiei, a vieții, ci însoțite de alte păcate, pe care le generează. Familia, cea mai de seamă instituție pusă în slujba vieții, izvor și loc în care se naște viața, prin violență și neînțelegeri se opune dragostei. Criza modernismului a afectat în plin dragostea din familie și în mare măsură se îndreptățesc cuvintele Sfântului Apostol Pavel care zice: „vor veni vremuri grele; că vor fi oameni iubitori de sine, iubitori de arginți, lăudăroși, trufași, hulitori, neascultători de părinți, nemulțumitori
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
ale terorii în proza românească, Cătălin Ghiță • Dor și armonie eminesciană, Leonida Maniu • Eminescu și cultura indiană, Demetrio Marin • Fantasticul în literatură, George Bădărău • Introducere în studiile literare, Dumitru Tucan • Marile curente ale criticii literare, Gérard Gengembre • Medalioane, Zigu Ornea • Modernismul interbelic, George Bădărău • Naratologia. Introducere în teoria narațiunii, Mieke Bal • Neomodernismul românesc, George Bădărău • O teorie a literaturii, Florica Bodiștean • Ocheanul balcanic, Marius Nica • Personalitatea literaturii române, Constantin Ciopraga • Poetica sacrului, Mina Maria Rusu • Poetica elementelor în lirica lui Lucian
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
4 vol., Blackwood, Edinburgh-Londra, 1861-1866. Hanne, J. W., Der moderne Nihilismus und die Straußsche Glaubenslehre im Verhältnis zur Idee der christlichen Religion, Bielefeld, 1842. Heftrich, E., Vom Verfall zur Apokalypse. Über Thomas Mann, Klostermann, Frankfurt a. M., 1982. Herf, J., Reactionary Modernism. Technology, Culture, and Politics in Weimar and the Third Reich, Cambridge University Press, New York, 1984. Hessen, S., Il bene e il male in Dostoevskij, ed. I. C. Angle, Armando, Roma, 1980. Hillebrand, B. (ed.), Nietzsche und die deutsche Literatur, 2 vol
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
investigating culture and, more important, it analysed and explained contemporary cultural manifestations. The author passed values through different thinking filters: philosophical, anthropological, economical and sociological; it analysed them from the thinkers` point of view in different epochs (antiquity, renaissance, enlightenment, modernism and post-modernism), it made a synthesis of great theoretical constructions about values, but not for the sake of listing them, but to have an understanding perspective upon contemporary facts of culture, debated through the entire work. The book is unique
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
obține astfel compoziții destul de interesante. Ăn cazul în care desenul descompus este alb-negru, atunci suportul pe care se va recompune desenul poate fi alb dar și colorat. Aceasta este o tehnică care îi îndrumă pe elevi în înțelegerea și aplicarea modernismului în artă. c.Tehnica origami Termenul origami este de origine japoneză și este format din cuvintele: ori = a îndoi și kami = hârtie Tehnica origami presupune o anumită viziune interioară și anumite abilități, în scopul creării unor forma spațiale, artistice, prin
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
frumoase sunt legate de nepotriviri mărunte, pentru care suntem mai simțitori decât s-ar putea crede"18. Criticul reia peste ani ideea și o nuanțează, în acord cu binecunoscuta teorie despre cele două fețe ale personalității sale, i.e. bovarismul ideologic (modernismul șcl.) versus "moldovenismul" temperamental (înclinațiile conservatoare). Considerând acum călătoria drept "o piatră de încercare sigură a polarizărilor sufletești"19, Lovinescu face distincție între categoria omului activ (pe plan social și nu numai), ce trăiește în prezent, se simte bine oriunde
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
estetiste ale marilor noștri critici interbelici, mefienți față de cărțile cu mare priză la mase (e.g. Medelenii lui Ionel Teodoreanu). Sagacele universitar bucureștean analizează atent contextul socio-cultural de dinainte și de după Primul Război Mondial, pentru a explica (și) sociologic decalajul dintre modernismul "high", exaltat de principiile radicale ale criticii noastre obsedate de sincronizarea cu Occidentul, și "modernismul retro", modelat de paseismul curentelor tradiționaliste și de nostalgia după lumea veche. În opinia sa, apologeții modernizării societății românești au comis păcatul de a condamna
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Medelenii lui Ionel Teodoreanu). Sagacele universitar bucureștean analizează atent contextul socio-cultural de dinainte și de după Primul Război Mondial, pentru a explica (și) sociologic decalajul dintre modernismul "high", exaltat de principiile radicale ale criticii noastre obsedate de sincronizarea cu Occidentul, și "modernismul retro", modelat de paseismul curentelor tradiționaliste și de nostalgia după lumea veche. În opinia sa, apologeții modernizării societății românești au comis păcatul de a condamna drept "reacționară" o mare parte din literatura de calitate pentru simplul motiv că nu vrea
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
mare parte din literatura de calitate pentru simplul motiv că nu vrea să-și întoarcă fața de la trecut, fără să înțeleagă de fapt că trecutul continuă să trăiască oricum, până și în cele mai "progresiste" forme de artă76. Prin urmare, modernismul "retro" se arată înclinat să reconfigureze polemic, pe lângă multe altele, însăși estetica presupus anacronică a melodramei, prin prisma unei sensibilități nostalgic-elegiace și a unei lucidități care se raportează la trecut ca la o dureroasă absență, dar și, compensativ, ca la
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
contaminantă a spiritului socratic și, implicit, sub influența nefastă a dialogului). "Fatalismul tragediei grecești, ca și determinismul modern, știrbesc deci din valoarea morală a emoților noastre estetice"92 conchide criticul impresionist, anticipând sensul de evoluție a literaturii europene. Ulterior, apologetul modernismului și al autonomiei esteticului, fascinat de modelul elitist al unei arte în care intelectul are datoria de a strivi din fașă fiorii sensibilității vulgare, va scoate melodrama în afara literaturii, pe motiv că ar exprima niște emoții prea primitive. Melodrama afirmă
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
G., Pagini de estetică, antologie, prefață, note și bibliografie de Doina Rodina Hanu, Editura Albatros, București, 1990. Căpușan, Maria Vodă, Pragmatica teatrului, Editura Eminescu, București, 1987. Cernat, Paul, Avangarda românească și "complexul periferiei", Editura Cartea Românească, București, 2007. Cernat, Paul, Modernismul retro în romanul românesc interbelic, Editura ART, București, 2009. Compagnon, Antoine, Antimodernii. De la Joseph de Maistre la Roland Barthes, traducere din limba franceză de Irina Mavrodin și Adina Dinițoiu, prefață de Mircea Martin, Editura ART, București, 2008. Compagnon, Antoine, Demonul
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Defays • Deimografia. Scenarii ale terorii în proza românească, Cătălin Ghiță • Dor și armonie eminesciană, Leonida Maniu • Eminescu și cultura indiană, Demetrio Marin • Fantasticul în literatură, George Bădărău • Introducere în studiile literare, Dumitru Tucan • Marile curente ale criticii literare, Gérard Gengembre • Modernismul interbelic, George Bădărău • Naratologia. Introducere în teoria narațiunii, Mieke Bal • Neomodernismul românesc, George Bădărău • O teorie a literaturii, Florica Bodiștean • Ocheanul balcanic, Marius Nica • Personalitatea literaturii române, Constantin Ciopraga • Poetica sacrului, Mina Maria Rusu • Poetica elementelor în lirica lui Lucian
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
în La crisi dell'eroe nel romanzo vittoriano, N.C. Sansoni Editore, Firenze, 1952, pp. 33-117. 74 Cf. Virgil Nemoianu, Îmblânzirea romantismului. Literatura europeană și epoca Biedermeier, traducere de Alina Florea și Sanda Aronescu, Editura Minerva, București, 1998. 75 Paul Cernat, Modernismul retro în romanul românesc interbelic, Editura ART, București, 2009. 76 După aceeași logică interpretativă explică Paul Cernat și "complexul periferiei" în avangarda românească. Vezi Avangarda românească și "complexul periferiei", Editura Cartea Românească, București, 2007. 77 Michael Hayes și Anastasia Nikolopoulou
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
10), să înțelegem că literatura română avea alergie la "snobism" și "cosmopolitism"? Ca și verdictul criticului, generalizarea e mai mult decât pripită, de nu chiar de-a dreptul eronată, pentru că reduce "atmosfera literară a epocii" la sămănătorism sau realism pe când "modernismul" e prin natura sa cosmopolit și "snob" (snobismul are la bază, psihologic vorbind, impulsul către imitație principiul modernizării înseși!). Mai îndreptățite sunt observațiile privind "inadaptarea erotică", cu "resorturi psihologice și afective", care îl recomandă pe Lerian drept "o primă încercare
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Gusti, întemeietor al Muzeului Satului din București; operele literare inspirate din universul rural (Mihail Sadoveanu, Octavian Goga, Liviu Rebreanu); Cultura română din prima jumătate a secolului al XX lea a fost dominată de confruntarea dintre două puncte de vedere: tradiționalismul; modernismul sau europenismul. Tradiționaliștii: acționau pentru descoperirea și punerea în valoare a specificului național și nu agreau influențele externe; reprezentanți: Lucian Blaga, Mircea Eliade, Emil Cioran, Nae Ionescu, Nichifor Crainic, Nicolae Iorga, Vasile Pârvan, Mircea Vulcănescu; Europeniștii (Moderniștii): considerau că modelul
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Lucian Blaga, Mircea Eliade, Emil Cioran, Nae Ionescu, Nichifor Crainic, Nicolae Iorga, Vasile Pârvan, Mircea Vulcănescu; Europeniștii (Moderniștii): considerau că modelul pe care trebuia să-l urmeze România este Europa Occidentală; reprezentanți: Eugen Lovinescu, Garabet Ibrăileanu, Ștefan Zeletin, Tristan Tzara; modernismul s-a afirmat în special în literatură, arhitectură, arte plastice; În sinteza „Istoria civilizației române” (1925), Eugen Lovinescu afirmă: poporul român se află la hotarul a două lumi: a Răsăritului și a Apusului; poporul român nu a intrat de la început
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]