9,927 matches
-
analiza unei astfel de combinații, o probă a fost tratată cu 50 g apă, rezultând o soluție bazică de concentrație 4,743% și un reziduu cu masa de 3,24 g. Se cer: a) compoziția procentuală a aliajului; b) formula moleculară a combinației intermetalice. 4 La tratarea a 11,41 g invar cu soluție de acid clorhidric de concentrație 7,3% se consumă 200 g soluție acidă. Se cer: a) compoziția procentuală a aliajului; b) volumul de hidrogen degajat. 5 La
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
tuturor reacțiilor chimice implicate. 10 15,9 g aliaj al argintului și zincului, de tip fază intermediară, conduce la 2,352 L NO (în condiții normale) la tratarea cu soluție de acid azotic de concentrație 42%. Se cer: a) formula moleculară a aliajului; b) să se determine, pe baza regulii Hume-Rothery, tipul aliajului. 11 Pentru a dizolva 7,3 g aliaj cupru-aluminiu se consumă 35 g soluție de acid sulfuric de concentrație 70%. Se cer: a) formula moleculară a aliajului; b
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
cer: a) formula moleculară a aliajului; b) să se determine, pe baza regulii Hume-Rothery, tipul aliajului. 11 Pentru a dizolva 7,3 g aliaj cupru-aluminiu se consumă 35 g soluție de acid sulfuric de concentrație 70%. Se cer: a) formula moleculară a aliajului; b) să se determine, pe baza regulii Hume-Rothery, tipul aliajului; c) compoziția procentuală a amestecului gazos degajat, exprimată volumic și masic. 7. INDICAȚII ȘI RĂSPUNSURI LA EXERCIȚIILE ȘI PROBLEMELE PROPUSE ÎN VOLUMUL AL II-LEA 7.1 METODE
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
față de mărimea unui anumit parametru care exprimă efortul de fabricație. Parametrii sau caracteristicile în baza cărora se determină indicii de echivalență, pot avea o natură tehnică sau economică. Pot fi folosiți ca parametri tehnici: greutatea, volumul, suprafața produselor, densitatea, greutatea moleculară, etc. Parametrii economici pot fi: materiile prime directe, manopera directă, total cheltuieli directe, etc. O altă caracteristică a cifrelor de echivalență este definită de numărul de parametri în baza cărora se determină. Astfel, se disting indici de echivalență simpli, indici
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
elementele definitorii pentru sindromul metabolic este diferită în funcție de sex, astfel încât se conturează un dimorfism sexual în ceea ce privește combinația criteriilor de diagnostic, în funcție de sex [53]. Dincolo de elementele simple de definire se ascunde o realitate etiopatogenică mult mai complexă, relevată de cercetările genetice, moleculare și biochimice actuale. Inclusiv la acest nivel se manifestă o diferențiere între cele două sexe, fapt ce atrage atenția asupra necesității de abordare individuală și adaptată a sindromului metabolic și a consecințelor sale - diabetul zaharat de tip 2, boala cardiacă
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
factorul de transcripție nucleară NFkB, ca și pentru însuși receptorul androgenic. Aceste elemente responsive modulează transcripția receptorului androgenic [3]. S-a descris un mecanism de reglare bifazică a expresiei receptorului androgenic de către testosteron [4]. Proteina receptorului androgenic prezintă o structură moleculară înalt conservată printre membrii superfamiliei receptorilor nucleari. Regiunea carboxi-terminală conține domeniul de cuplare cu ligandul (ligand binding domain). Regiunea de legare la ADN conține două degete de zinc și este cuplată cu domeniul amino-terminal, care are rol în transactivare [1
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
reprezenta un mecanism prin care hormonii sexuali își exercită efectul asupra aparatului cardiovascular. De asemenea, căile de transducție intracelulară activate de hormonii sexuali au particularități funcționale la nivel cardiovascular. Acești parametri pot fi evaluați prin metode biochimice sau de biologie moleculară. Metode biochimice. Determinarea concentrației plasmatice atât a hormonilor sexuali, cât și a altor hormoni influențați de aceștia are drept inconvenient major cantitățile extrem de reduse (de ordinul picogramelor) de hormoni. Cea mai adecvată metodă de determinare o reprezintă în acest caz
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
metodă este aplicabilă atât în cazul componentelor circulante ale sistemului renină angiotensină, cât și în cazul hormonilor sexuali. RIA poate fi folosită și în determinarea activității plasmatice a reninei, pe baza generării de angiotensină I din angiotensinogen. Metode de biologie moleculară. Sunt utile în evaluarea componentelor tisulare ale diferitelor sisteme hormonale, cum ar fi receptorii și enzimele. Modificările cantitative care apar la nivelul acestor componente pot fi studiate la nivel de ARN mesager sau la nivel de proteină. Aprecierea cantitativă a
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
femei [23]. În studiul Women’s Health Initiative (WHI), nivelurile de HGF au fost semnificativ mai crescute la femeile cu AVC ischemice decât la cele fără această patologie [26]. În schimb, nu a existat o asociere între adiponectina cu greutate moleculară mare și incidența accidentelor vasculare ischemice la sexul feminin [27]. Prezența mutațiilor genetice de tip rs266729 și rs182052 ale adiponectinei s-a asociat cu scăderea riscului acestei boli la bărbați independent de prezența diabetului zaharat [24, 28]. Inactivitatea fizică la
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
de terapie anticoagulantă orală până în săptămâna 36 de sarcină, după care se va continua cu heparină nefracționată până în momentul nașterii [10]. În condițiile în care trebuie utilizate doze mari de anticoagulante orale, acestea se pot înlocui cu heparine cu greutate moleculară mică, sub controlul strict al valorii activității antifactorului Xa (1-1,2 U/L) [11, 12]. Monitorizarea terapiei anticoagulante în cursul sarcinii trebuie analizată cu strictețe și multă atenție datorită riscului crescut de hemoragii, dar și de tromboze valvulare și tromboembolism
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
de ani, diferență între sarcini > de 10 ani, IMC ≥ 35 kg/m2 la primul consult, istoric familial de pre eclampsie sau multiparele [23]. Nu sunt evidențe referitoare la rolul derivaților de oxid nitric, progesteron, diuretice sau HGMM (heparină cu greutate moleculară mică) în reducerea riscului de preeclampsie. Managementul farmacologic în hipertensiunea de sarcină Gravida cu hipertensiune cronică prezintă un risc crescut de preeclampsie, dar chiar și în absența acesteia are un risc crescut de mortalitate perinatală. De obicei, gravida prezintă și
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
face prin schimbul Între sânge și o baie de dializă creată și controlată de un generator. Ședința de hemodializă durează În medie 4 ore. Procesul de filtrare se face prin intermediul difuziunii și ultrafiltrării. Caracteristicile care condiționează eficiența hemodializei: 1. Masa moleculară a toxicului < 500. 2. Hidrosolubilitate. 3. Volum aparent de distribuție mic (< 1 l/kgc). 4. Legare redusă de albuminele plasmatice. 5. Distribuție monocompartimentală. 6. Clearance endogen scăzut (< 4 ml/min/kgc). Indicații 1.Ingestia unei doze potențial letale etanol, bromuri
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
4.Teofilină. 5.Dizopiramidă. 6.Salicilați. 7.Fenitoină. 8.Cloramfenicol. 9.Carbamazepină. 37 Substanțe eliminate prin hemodializă sau hemoperfuzie: ¾ Litiu ¾ Etilenglicol ¾ Teofilină ¾ Metanol ¾ Salicilați ¾ Atenolol ¾ Acid valproic ¾ Potasiu, paraquat Alte metode speciale de creștere a eliminării: 1. DIALIZA HEPATICĂ (MARS - MOLECULAR ADSORBENT RECIRCULATING SYSTEM) Sistemul MARS („dializă hepatică” sau „dializă albuminică”)metodă de epurare extracorporeală cu rezultate promițătoare În terapia insuficienței hepatice acute. Îndepărtarea selectivă a toxinelor legate de albumină din circulație ar conduce la o redistribuție și scădere a nivelurilor
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
hemodializă: -un control mai bun al TA; -un risc mai mic de hiperlipidemie. Variante: Hemofiltrarea veno-venoasă continuă cu hemodializă.Hemofiltrarea veno-venoasă continuă cu hemodiafiltrare terapie hibridă ce combină clearence-ul convectiv al hemofiltrării cu clearence-ul difuziv al hemodializei Favorizează hemofiltrarea: Greutatea moleculară 10.000 la 40.000, dependent de filtru. Redistribuția lentă din compartimentul periferic În plasmă. Indicații: Procainamida. Aminoglicozide. Complicații: Sângerare. Risc de infecții. Repleție necorespunzătoare a fluidelor și electroliților. 39 4. DIALIZA PERITONEALĂ Dializa peritoneală se efectuează prin introducerea unui
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
critic în stimularea activității antitoxoplasmice a macrofagelor cu medierea IFN-γ. S-a dovedit că și IL-6 inhibă activitatea anti-toxoplasmică a macrofagelor, in dependent de stimularea IFN-γ. Studii relativ recente sugerează acțiunea protectivă imună anti-toxoplasmică, exercitată de o proteină cu greutatea moleculară de 65kD, numită HSP 65 (heat shock proteine). Infecția cu T. gondii are trei stadii, legate de răspunsul gazdei, cărora le corespund diferite entități clinico-patologice: Stadiul I — faza acută sau toxoplasmoza primară începe din momentul infectării și durează până se
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
vreme, polimerizarea monomerilor alilici, denumită în general „polimerizare alilică” a căpătat o mare atenție în comparație cu polimerizarea vinilică. Mecanismul (co)polimerizării Față de alți monomeri, monomerii alilici polimerizează mai greu, necesită o cantitate mai mare de inițiatori, iar polimerul rezultat are masa moleculară mică ș1-3ț Un studiu al mecanismului de polimerizare a monomerilor multialilici a fost facut de A. Matsumoto ș4ț. In polimerizările monomerilor multialilici, reacția de ciclizare intramoleculară ș5-7ț și reacția de reticulare intermoleculară ș8ț implică o serie de aspecte deosebite ale
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
constantelor de atracție molară ale lui Small / 57/, aplicând relația (6): δ â d ∑Fi / M (6) unde : ∑ Fi — este suma atomilor și grupelor conținute în unitatea structurală a polimerului; d — este densitatea poli(DAM) (1.1759g/mL) ; Meste masa moleculară a unității structurale; F constantele de atractie moleculară, conform datelor lui Small sunt: In tabelul 4 sunt trecute caracteristicile perlelor macroporoase ale poli(DAM) preparate în prezența a patru medii de reacție: ciclohexanol (Cy), ciclohexan, acetat de n butil(nBA
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
aplicând relația (6): δ â d ∑Fi / M (6) unde : ∑ Fi — este suma atomilor și grupelor conținute în unitatea structurală a polimerului; d — este densitatea poli(DAM) (1.1759g/mL) ; Meste masa moleculară a unității structurale; F constantele de atractie moleculară, conform datelor lui Small sunt: In tabelul 4 sunt trecute caracteristicile perlelor macroporoase ale poli(DAM) preparate în prezența a patru medii de reacție: ciclohexanol (Cy), ciclohexan, acetat de n butil(nBA) și toluen. Rezultatele studiului degradării termice a poli
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
al amestecului inițial de polimerizare a fost calculat cu ajutorul relației (7):(7) unde indexul 1 se referă la monomer și indexul 2 se referă la mediul porogen utilizat în procesul de sinteză ( δ â parametrul de solubilitate; M â masa moleculară ; X â fracția molară utilizată în sinteză) ș58-60ț Astfel calculate, valorile δam ale amestecurilor inițiale sunt reprezentate in Figura 6 în funcție de cantitatea mediului porogen, atât în cazul utilizării ciclohexanolului cât și a acetatului de n-butil. Atunci când δpolimer și δporogen
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
interne a polimerilor reticulați. Perlele preparate au o stabilitate mecanică mare, ceea ce le conferă importante calități în domeniul aplicațiilor. {i studiul gradului de reticulare a polimerilor reticulați pe bază de DAM aduce informații privind comportarea mecanică a perlelor sintetizate. Masa moleculară medie a catenei polimere dintre două reticulări, Mc, a fost calculată din date de umflare în ciclohexanol așa cum este trecut in tabelul 6 cu ajutorul relatiei (8): (8) Mc este masa moleculară medie a polimerului îîntre două reticulări; V1volumul molar al
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
aduce informații privind comportarea mecanică a perlelor sintetizate. Masa moleculară medie a catenei polimere dintre două reticulări, Mc, a fost calculată din date de umflare în ciclohexanol așa cum este trecut in tabelul 6 cu ajutorul relatiei (8): (8) Mc este masa moleculară medie a polimerului îîntre două reticulări; V1volumul molar al solventului ; ρp densitatea polimerului; Φfracția volumică a polimerului în stare umflată calculată cu relația (9): (9) unde: Rconstanta gazelor; Ttemperatura ( K); δ1, δ2parametrul de solubilitate al solventului, respectiv al polimerului; Figura
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
performanțelor produselor rezultate în urma funcționalizării copolimerilor, cum ar fi cinetica de schimb ionic în cazul schimbătorilor de ioni se folosesc copolimeri reticulați macroporoși. Această categorie de copolimeri sunt sintetizați cu grade mari de reticulare și cu adăugarea unor compuși mic moleculari sau macromoleculari amestecului de monomeri, compuși numiți agenți porogeni sau medii inerte. După terminarea reacției de copolimerizare, aceștia sunt îndepărtați din particulele sferice prin metoda extracției cu solvent conferind rețelei macromoleculare o structură microsau macroporoasă funcție de afinitatea mediului inert folosit
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
inerte. După terminarea reacției de copolimerizare, aceștia sunt îndepărtați din particulele sferice prin metoda extracției cu solvent conferind rețelei macromoleculare o structură microsau macroporoasă funcție de afinitatea mediului inert folosit față de monomeri și copolimer (24-32). Din punct de vedere al masei moleculare, mediile inerte pot fi substanțe cu moleculă mică sau compuși macromoleculari. Mediile inerte cu masă moleculară mică pot fi clasificate în două categorii: (a) substanțe chimice care au valori ale parametrului de solubilitate apropiate de cele ale monomerilor și copolimerilor
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
solvent conferind rețelei macromoleculare o structură microsau macroporoasă funcție de afinitatea mediului inert folosit față de monomeri și copolimer (24-32). Din punct de vedere al masei moleculare, mediile inerte pot fi substanțe cu moleculă mică sau compuși macromoleculari. Mediile inerte cu masă moleculară mică pot fi clasificate în două categorii: (a) substanțe chimice care au valori ale parametrului de solubilitate apropiate de cele ale monomerilor și copolimerilor și constituie clasa mediilor inerte de umflare; (b) substanțe chimice la care valorile parametrului de solubilitate
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
inițiator al reacției de polimerizare. Mediile inerte folosite cu scopul obținerii de structuri cu morfologie de tip poros au fost n-heptan, toluen, amestec n-heptan/toluen în diferite rapoarte volumice, n-butanol si poli(viniltoluen) liniar (PVT) cu mase moleculare medii diferite. În timpul procesului de copolimerizare apar reacții concurente cum ar, copolimerizarea monomerilor vinilici emulsionați în mediul apos, copolimerizarea precipitantă a monomerilor aflați în soluție apoasă la limita de solubilitate. Aceste reacții nedorite pot fi evitate prin utilizarea unui stabilizator
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]