10,770 matches
-
luat hotărât atitudine și le-au subliniat cu prisosință la vremea lor și nu fără temei. Aceste probleme devin din ce În ce mai evidente astăzi și cer o abordare În spiritul echității și realităților actuale, dar având permanent În vedere Învățămintele istoriei noastre. Mortalitatea infantilă din România În peisajul demografic european „Viitorul unei națiuni și perenitatea ei este tineretul”. Chiar dacă În ansamblul mortalității generale mortalitatea infantilă (0-1 an) nu reprezintă decât 3-4%, iar pentru unele țări chiar mai puțin, acest indicator ce apare În
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
din ce În ce mai evidente astăzi și cer o abordare În spiritul echității și realităților actuale, dar având permanent În vedere Învățămintele istoriei noastre. Mortalitatea infantilă din România În peisajul demografic european „Viitorul unei națiuni și perenitatea ei este tineretul”. Chiar dacă În ansamblul mortalității generale mortalitatea infantilă (0-1 an) nu reprezintă decât 3-4%, iar pentru unele țări chiar mai puțin, acest indicator ce apare În orice analiză demografică, Își păstrează actualitatea pentru orice tip de societate. Poate fi pe drept cuvânt considerat ca un
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
astăzi și cer o abordare În spiritul echității și realităților actuale, dar având permanent În vedere Învățămintele istoriei noastre. Mortalitatea infantilă din România În peisajul demografic european „Viitorul unei națiuni și perenitatea ei este tineretul”. Chiar dacă În ansamblul mortalității generale mortalitatea infantilă (0-1 an) nu reprezintă decât 3-4%, iar pentru unele țări chiar mai puțin, acest indicator ce apare În orice analiză demografică, Își păstrează actualitatea pentru orice tip de societate. Poate fi pe drept cuvânt considerat ca un marker al
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
dezvoltării economice, sociale și al gradului de cultură și civilizație al unei societăți date. Istoria utilizării acestui indicator Începe cu secolul al XVIII-lea când țări ca: Franța, Anglia, Germania și pe alocuri Rusia Încep să introducă În „tabelele de mortalitate” și acest segment de vârstă, ca dovadă că structurile socio-politice ale acelor timpuri Încep să conștientizeze dramatismul acestui aspect. “Vechiul regim demografic” (până la 1800 după Massimo Livi Bacci) era caracterizat printr-o mortalitate infantilă extrem de mare. Astfel În perioada 1750-1799
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Rusia Încep să introducă În „tabelele de mortalitate” și acest segment de vârstă, ca dovadă că structurile socio-politice ale acelor timpuri Încep să conștientizeze dramatismul acestui aspect. “Vechiul regim demografic” (până la 1800 după Massimo Livi Bacci) era caracterizat printr-o mortalitate infantilă extrem de mare. Astfel În perioada 1750-1799 Franța Înregistra un indicator al mortalității infantile de 273‰, Anglia 165‰ (cu o mortalitate infantilă În urban de 200-300‰), iar Rusia 334‰, ceea ce Înseamnă că unul din trei până la unul din cinci nou
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
ca dovadă că structurile socio-politice ale acelor timpuri Încep să conștientizeze dramatismul acestui aspect. “Vechiul regim demografic” (până la 1800 după Massimo Livi Bacci) era caracterizat printr-o mortalitate infantilă extrem de mare. Astfel În perioada 1750-1799 Franța Înregistra un indicator al mortalității infantile de 273‰, Anglia 165‰ (cu o mortalitate infantilă În urban de 200-300‰), iar Rusia 334‰, ceea ce Înseamnă că unul din trei până la unul din cinci nou născuți mureau Înainte de a Împlini vârsta de un an. Aproximativ 70-90% din aceste
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Încep să conștientizeze dramatismul acestui aspect. “Vechiul regim demografic” (până la 1800 după Massimo Livi Bacci) era caracterizat printr-o mortalitate infantilă extrem de mare. Astfel În perioada 1750-1799 Franța Înregistra un indicator al mortalității infantile de 273‰, Anglia 165‰ (cu o mortalitate infantilă În urban de 200-300‰), iar Rusia 334‰, ceea ce Înseamnă că unul din trei până la unul din cinci nou născuți mureau Înainte de a Împlini vârsta de un an. Aproximativ 70-90% din aceste decese se produceau Înaintea vârstei de 6 luni
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
aceste decese se produceau Înaintea vârstei de 6 luni. Contraponderea acestei situații dezastruoase era realizată de o natalitate care Înregistra În acele vremuri cifra de 30-35‰, ceea ce conducea la un oarecare echilibru demografic și chiar un spor natural pozitiv. Totuși mortalitatea infantilă atât de crescută influența un alt indicator demografic și anume speranța de viață la naștere, care În „vechiul regim demografic” se cifra la 7-8 ani. Coroborat cu durata medie de viață de 30-35 de ani (pe alocuri chiar mai
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
cifra la 7-8 ani. Coroborat cu durata medie de viață de 30-35 de ani (pe alocuri chiar mai scăzută) acest indicator scoate și mai mult În evidență importanța natalității crescute pentru supraviețuirea colectivităților umane și de ce nu chiar naționale. Determinismul mortalității infantile Pentru a Înțelege mai bine impactul demografic al mortalități infantile trebuie să facem precizarea că acest indicator este determinat de două grupe mari de factori: factori endogeni și factori exogeni. Factorii endogeni se referă la malformații și la mediul
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de 30-35 de ani (pe alocuri chiar mai scăzută) acest indicator scoate și mai mult În evidență importanța natalității crescute pentru supraviețuirea colectivităților umane și de ce nu chiar naționale. Determinismul mortalității infantile Pentru a Înțelege mai bine impactul demografic al mortalități infantile trebuie să facem precizarea că acest indicator este determinat de două grupe mari de factori: factori endogeni și factori exogeni. Factorii endogeni se referă la malformații și la mediul matern (condițiile de dezvoltare pe care organismul matern le oferă
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
relevanță este părerea că, de exemplu, startul alăptării imediat după naștere (care tradițional se făcea după 48-72 ore, colostrul fiind considerat dăunator) ca și prelungirea alăptării peste un an (Înțărcatul precoce se practica frecvent), a fost primul pas În reducerea mortalității infantile. Este și momentul când s-a putut constata că factorii endogeni, cel puțin În cazul mediului matern, pot fi ameliorați, ceea ce știința medicală modernă avea să demonstreze cu prisosință. Factorii exogeni sunt cei care țin de nivelul socio-economic, gradul
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
sunt cei care țin de nivelul socio-economic, gradul de cultură și civilizație, alimentație, sistemul sanitar și eficacitatea lui, educația sanitară și În general de nivelul de educație al populației. Dacă astăzi acești factori se manifestă cu o anumită constanță, iar mortalitatea infantilă la o populație dată este predictibilă funcție de acești factori, de-a lungul timpului istoric au operat și alți factori, cu impact adeseori dezastruos, cum ar fi: contextul epidemiologic; În care infecțiile cu caracter epidemic și parazitozele erau devastatoare; clima
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
populație dată este predictibilă funcție de acești factori, de-a lungul timpului istoric au operat și alți factori, cu impact adeseori dezastruos, cum ar fi: contextul epidemiologic; În care infecțiile cu caracter epidemic și parazitozele erau devastatoare; clima; care făcea ca mortalitatea celor născuți iarna să fie mai mare; industrializarea și urbanizarea, care În primă fază a făcut ca mortalitatea infantilă să fie de două sau chiar de trei ori mai mare În urban decât În rural, datorită promiscuității orașelor și mai
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
impact adeseori dezastruos, cum ar fi: contextul epidemiologic; În care infecțiile cu caracter epidemic și parazitozele erau devastatoare; clima; care făcea ca mortalitatea celor născuți iarna să fie mai mare; industrializarea și urbanizarea, care În primă fază a făcut ca mortalitatea infantilă să fie de două sau chiar de trei ori mai mare În urban decât În rural, datorită promiscuității orașelor și mai ales a zonelor suburbane complet lipsite de facilități sanitare (canalizare, sisteme de epurare a apei și reziduurilor, prevenirea
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
apei și reziduurilor, prevenirea și combaterea poluării etc). Epoca industrializării, care Începe În secolul al XVIII-lea și ia avânt În secolul al XIX-lea, face ca Încă de la jumătatea secolului al XIX-lea să se Înregistreze diferențe considerabile În privința mortalității infantile Între țări, zone geografice, medii (urban și rural), categorii sociale și profesionale etc. S-a observat atunci, cel puțin În Anglia și Franța, țări În care procesul industrializării și urbanizării erau În plin avânt, că acest fenomen se Însoțește
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
urban și rural), categorii sociale și profesionale etc. S-a observat atunci, cel puțin În Anglia și Franța, țări În care procesul industrializării și urbanizării erau În plin avânt, că acest fenomen se Însoțește de o creștere fără precedent a mortalității infantile, ceea ce făcea ca supraviețuirea și implicit speranța de viață să fie mult inferioară mediului rural (mediul urban În Anglia avea o mortalitate infantilă de 200-300‰, iar În rural sub 100‰). S-a realizat atunci, mai ales la nivelul opiniei
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
și urbanizării erau În plin avânt, că acest fenomen se Însoțește de o creștere fără precedent a mortalității infantile, ceea ce făcea ca supraviețuirea și implicit speranța de viață să fie mult inferioară mediului rural (mediul urban În Anglia avea o mortalitate infantilă de 200-300‰, iar În rural sub 100‰). S-a realizat atunci, mai ales la nivelul opiniei publice, dar și a factorilor socio-politici, că creșterea șanselor de supraviețuire implică obligatoriu reducerea mortalității infantile și juvenile. Ancheta parlamentului englez din 1871
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
mediului rural (mediul urban În Anglia avea o mortalitate infantilă de 200-300‰, iar În rural sub 100‰). S-a realizat atunci, mai ales la nivelul opiniei publice, dar și a factorilor socio-politici, că creșterea șanselor de supraviețuire implică obligatoriu reducerea mortalității infantile și juvenile. Ancheta parlamentului englez din 1871 și legea Roussel 1874 În Franța sunt doar două exemple care ilustrează Începuturile preocupărilor oficiale pentru mortalitatea infantilă ca problemă cu impact social. Impactul demografic al mortalității infantile Sub aspect demografic, pe lângă
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
opiniei publice, dar și a factorilor socio-politici, că creșterea șanselor de supraviețuire implică obligatoriu reducerea mortalității infantile și juvenile. Ancheta parlamentului englez din 1871 și legea Roussel 1874 În Franța sunt doar două exemple care ilustrează Începuturile preocupărilor oficiale pentru mortalitatea infantilă ca problemă cu impact social. Impactul demografic al mortalității infantile Sub aspect demografic, pe lângă creșterea speranței de viață la naștere și a duratei medii de viață, scăderea mortalității infantile influențează fecunditatea populației În raport direct proporțional, În sensul că
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de supraviețuire implică obligatoriu reducerea mortalității infantile și juvenile. Ancheta parlamentului englez din 1871 și legea Roussel 1874 În Franța sunt doar două exemple care ilustrează Începuturile preocupărilor oficiale pentru mortalitatea infantilă ca problemă cu impact social. Impactul demografic al mortalității infantile Sub aspect demografic, pe lângă creșterea speranței de viață la naștere și a duratei medii de viață, scăderea mortalității infantile influențează fecunditatea populației În raport direct proporțional, În sensul că scăderea mortalității infantile duce la scăderea fecundității și invers. La
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Franța sunt doar două exemple care ilustrează Începuturile preocupărilor oficiale pentru mortalitatea infantilă ca problemă cu impact social. Impactul demografic al mortalității infantile Sub aspect demografic, pe lângă creșterea speranței de viață la naștere și a duratei medii de viață, scăderea mortalității infantile influențează fecunditatea populației În raport direct proporțional, În sensul că scăderea mortalității infantile duce la scăderea fecundității și invers. La rândul ei fecunditatea are un impact hotărâtor asupra natalității. Apreciată În vechiul regim demografic ca fiind În medie de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
ca problemă cu impact social. Impactul demografic al mortalității infantile Sub aspect demografic, pe lângă creșterea speranței de viață la naștere și a duratei medii de viață, scăderea mortalității infantile influențează fecunditatea populației În raport direct proporțional, În sensul că scăderea mortalității infantile duce la scăderea fecundității și invers. La rândul ei fecunditatea are un impact hotărâtor asupra natalității. Apreciată În vechiul regim demografic ca fiind În medie de 8,3 copii pentru perioada fertilă a femeii, fertilitatea netă influențează natalitatea prin
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
rândul ei fecunditatea are un impact hotărâtor asupra natalității. Apreciată În vechiul regim demografic ca fiind În medie de 8,3 copii pentru perioada fertilă a femeii, fertilitatea netă influențează natalitatea prin trei modalități: prin limitarea numărului de nașteri: reducerea mortalității infantile atrage creșterea numărului de copii ce supraviețuiesc În familie, ceea ce determină atitudinea familiei de a-și limita reproducția. creșterea intervalului dintre nașteri prin alăptatul copiilor născuți care supraviețuiesc, interval de timp care se cifrează la 2 ani În medie
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
că creșterea și educarea unui copil este o investiție pe care În general familia nu este În măsură să o suporte și atunci societatea trebuie să intervină. Cu toate acestea, măsurile care s-au luat În acea vreme pentru ameliorarea mortalității infantile au avut un rezultat puțin semnificativ, deoarece valoarea acesteia nu a putut fi redusă sub 150‰, chiar și acolo unde condițiile sociale și de mediu erau optime. Se mai adaugă la toate aceste caracteristici ale timpului Încă un aspect
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
cele mai vechi timpuri, abandonul capătă amploarea unui fenomen social În epoca industrializării și urbanizării, ajungând la periferia marilor orașe la un procent de 10% din totalul nașterilor. Ocrotirea copiilor abandonați a impus crearea unor stabilimente În acest scop, unde mortalitatea Însă depășea 50% din numărul celor ocrotiți, ceea ce sporea semnificativ mortalitatea infantilă. Sănătatea publică și mortalitatea infantilă Ceea ce avea să conducă la o scădere notabilă a mortalității infantile au fost progresele În domeniul biologiei (Îndeosebi bacteriologiei), medicinii și implicit igienei
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]