2,943 matches
-
creer, mintea i s-a dus în Nirvana lui Schopenhauer, eară trupul i s-a mai târâit câțiva ani, până când, în floarea vieții, s-a dus și el tot acolo..." Poetul n-ar fi altceva decât un... cârciumar ce otrăvește nația: "ne tânguim atât împotriva crâșmarilor care ruinează poporul nostru de rând. Nu zicem, totuși, un cuvânt în contra crâșmarilor acelora literari din sânul nostru, care vând mai cu seamă tinerimii noastre alcoholul literar, mai rău și mai periculos ca alcoholul." Aceeași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
către Domnul. Ca să vezi: omul concret s-a făcut țărână, iar o plăsmuire izvodită de pix rămâne să viețuiască! Recunosc c-am fost adesea surprins de informația bogată, uneori inedită, tezaurizată în această carte de citire a trecutului urbei și nației. Poate fi vorba de "istorie gemă" iată, de pildă, ce aflăm despre Maria Obrenovici, adusă la "Eternitatea" de la Dresda, în 1876: fiul ei, Milan, va ajunge rege al Serbiei, ea va avea doi fii deloc... legitimi cu Al. Ioan Cuza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Probabil că nu. Deși țara era în plin război (1943), el aprobă construirea unui nou sediu pentru Conservatorul din București, argumentând: "Este o rușine că, până acum, Conservatorul a stat în ruină (...) Muzica înseamnă cultură superioară și rafinament sufletesc. O nație mare trebuie să se afirme și în acest domeniu." De altfel, tot în 1943, a semnat Decretul de înființare a Filarmonicii ieșene (în plin război!). Cu un an înainte (aug. 1942) aprobase construirea hidrocentralei de la Bicaz, ceea ce mă tem că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
adevărate copilăriri. "Organele" erau interesate să împingă bulgărele de zăpadă la vale și să-i gestioneze rostogolirea până ce ajungea ditamai muntele. Actele oficiale privind corespondența grupului de la Iași cu colegii bucureșteni poartă avertizarea " Strict secret! De importanță deosebită!" parcă soarta nației era primejduită de un schimb de idei (patriotice) pe care o societate normală le-ar privi și tolera cu înțelepciune. Iar mecanismul represiv începea să se înfoaie și să se tot înfoaie, făcându-și de lucru spre a-și da
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
nu ne iubim, nu lucrăm (...) fiecare, mic și mare, se interesează doar de sine însuși. Cine va voi să schimbe această stare de lucruri, numai acela poate fi numit patriot și poate avea drept la recunoștință publică" afirma Crăinicianu. Recunoștința nației i-a prezentat-o solemn plutonul de execuție. Sturdza, și el condamnat la moarte, și-a salvat viața refugiindu-se în Germania. Sigur că actul lor, la vreme de război, oricât i s-ar încerca justificarea prin considerente de ordin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
de execuție. Sturdza, și el condamnat la moarte, și-a salvat viața refugiindu-se în Germania. Sigur că actul lor, la vreme de război, oricât i s-ar încerca justificarea prin considerente de ordin social, ori legate de restabilirea unității nației, nu poate fi calificat altfel decât înaltă și reprobabilă trădare. Dar totdeauna există un dar! să ne gândim cum ar fi fost priviți cei doi dacă învingeau nemții. Și Sturdza, și Crăinicianu, ar fi fost considerați eroi vezi cazul aproape
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Pe oricare pământ. Ostașii au plecat la luptă Ca să se știe că-s români Și ei pe cart îl înălțau Și tricolorul sărutau. Au murit mulți războinici Cu tricoloru-n mână Ca să arate lumii-ntregi Că ei au făcut parte Din nația română. Așa că tricolorul ne reprezintă țara Și pe pământul țării, pe toate instituții Tricolorul înălțat, el fâlfâie în vânt, Și este admirat. Deci, tu românul nostru, Oriunde te vei duce Tu ia-ți și ticolorul, Și să fii atât de
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
țării, pe toate instituții Tricolorul înălțat, el fâlfâie în vânt, Și este admirat. Deci, tu românul nostru, Oriunde te vei duce Tu ia-ți și ticolorul, Și să fii atât de mândru Cu tricoloru-n mână, Că tu ne reprezinți și nația română. După care nu lipsea Limba noastră a lui Alexe Mateevici și terminată cu ceva din Adriana Andreiaș Micu : Limba noastră-i o comoară În adâncuri înfundată, Un șirag de piatră rară Pe moșie revărsată. Limba noastră-i foc, ce
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
ajunul expediției mele spre China, vreau să-mi îndepliniți o dorință. Care, Măria Ta? au strigat într-un glas sfetnicii stând în genunchi, în fața Sa. Să-mi aduceți în grabă, la Curtea mea din Samarkand, din lumea întreagă, din toate națiile și din toate timpurile, pe cei mai mari artiști ai lumii, care să-mi facă un tablou al meu pentru posteritate. Cine va reuși, va primi jumătate din tezaurul împărăției și pe fata mea, singura mea odraslă, giuvaerul vieții mele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
va fugi de ei...”. După o clipă, cât să-și tragă sufletul, continuă. Duhul pustiirii va trece peste noroade, peste orașe și sate prefăcând în praf și cenușă tot ce a reușit să creeze eforturile milenare spre lumină ale umanității. Nația noastră românească, pe care destinul a așezat-o în calea răutăților, se găsește și de data aceasta în mijlocul pârjolului și nimeni nu poate spune ce va aduce anul, al cărui prag abia l-am trecut cu sufletul plin de griji
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
judecam noi atunci. M. M.: Eu cred că l-au împușcat pentru că n-aveau cum justifica ceea ce s-a întâmplat. S. B.: Probabil. Niciun alt lider fost comunist n-a fost împușcat. M. M.: Dar eu ce spun? Suntem singura nație care ne împușcăm conducătorii. Ideea e că executarea lui n-a fost primită cu satisfacție. Când am auzit la televizor ce motive dădeau: "subminarea economiei naționale", când noi terminaserăm cu plata datoriilor externe. S. B.: Noi nu judecam atunci ce
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
rromi de pe moșiile boierești au fost utilizați În perioada modernă pentru Întreținerea sau repararea utilajelor agricole, ei dobândind astfel meserii actuale aflate În nomenclatorul profesiilor. După cum deja am observat, după criteriul socio-ocupațional, rromii se Împart În mai multe neamuri / vițe/ nații. În cultura tradițională a rromilor noțiunea de neam nu se referă la Înrudirea de sânge, ci la gruparea lor după elementele comune deja menționate. 4. Neamurile de rromi din România În ordinea evoluției lor profesionale și enumerate pe principiul istorismului
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
morală, prea strict dihotomică. Doar înțelegându-i judecățile din perspectiva idealului pot să mi-l fac mai suportabil. Trebuie să-l recunosc drept unul din cei mai importanți secretori de ideal ai timpului nostru. Ceea ce este mare lucru pentru o nație atât de căzută la îndemâna realului, cum este a noastră. * Scriu cu cea mai mare plăcere în genul care-mi place să-l citesc mai mult: jurnalul de idei. Este vorba de a urmări nașterea gândului, cugetarea pe cale să se facă
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
ținem cont de schimbările radicale ale principiilor etice pe care a trebuit să le suferim în ultimii șaptezeci de ani); acceptăm, aproape fără discuție, toate tehnicile noi de acțiune asupra omului, chiar și pe cele ce tulbură profund liniștea altor nații, vădind astfel lipsa unei poziții conservatoare care să-și găsească răsunet în mentalul românilor. Dovadă și succesul necontenit de care se bucură cuvântul reformă. Semn că nu avem ce poziții să apărăm. Sau, mai curând, ne lipsesc atât intelectualii capabili
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
Formula sfatul bătrânilor, indicând o formă de consacrare a unui mecanism logic la scara unei existențe, este îndreptățită. Raportat la Istorie nu este decât un mod de acaparare a puterii prin asumarea capacității de a defini binele și răul. Ca nație ne caracterizează lipsa apetitului pentru viitor, singura formă de raportare la el fiind perorația. Asta conduce și la incapacitatea de asumare a sensului modernității, și anume progresul. Toate transformările noastre constituie doar evoluții derivate din mimetismul față de popoarele ce cunosc
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
o mare îngăduință în autoevaluare. * Rigoarea cu care judeci pe alții trebuie să aibă drept corolar o severă analiză a propriilor acțiuni. Altminteri desfășori doar un mecanism de apărare a sine-lui prin împovărarea altora (ce pare să ne caracterizeze ca nație). * Scrisul ca lașitate: prin scris încerc să dau un sens renunțărilor mele; și nereușitelor, în același timp. (Să fie o realizare a sintagmei: "Cei ce nu pot face ceva dau lecții despre cum trebuie făcut"?) * Orgoliul oricărei suferințe este de
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
prezența unei ambiții totalitare. Postmodernismul semnifică reculul omului contemporan față de ambițiile de putere universală vehiculate de modernitate. * Filosofia trebuie să fie mai mult decât un simplul slalom istoric printre ideile gânditorilor anteriori. * Pentru a fi apreciat ca unul din spiritele nației trebuie să-l poți pronunța într-un mod deosebit pe eu sub forma lui noi. * Iau în considerare imposibilitatea unei științe a socialului (adică lipsa temeiului în a vorbi de științe socio-umane), fapt care ar dezvălui ruptura existentă între progresul
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
religie este impactul pe care-l are asupra realității. Distanțele mari între real și ideal nu conduc la practicii sociale eficiente, ci doar la speranțe legate de viața viitoare. * Nu ar trebui să deplângem atât comunismul cât neînchegarea noastră ca nație, întârzierea cronică în Istorie, mișcându-de continuu în urma Occidentului și la mare distanță de el. După atâtea neamuri perindate prin acest spațiu comunitarul noi pe care ar trebui să-l formăm ca români are un fundament predominant lingvistic. Dacă modernitatea n-
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
o au diferite comunități de a închega un tot în istorie. Migrația contemporană s-ar putea să ne dezvăluie preferința pentru statutul de cetățeni de mâna a doua într-un stat civilizat celui de cetățean mândru de apartenența la o nație situată, din punctul de vedere al civilizației, la periferia lumii. Ca români riscăm să demonstrăm că există un capăt al lumii chiar dacă Pământul este rotund. Poate că ar trebui să mă bucur de neînchegarea societății românești. Într-o lume în
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
așezate pe poveștile auzite în copilărie. Revoltele tinerilor sunt într-o bună măsură legate de credința în basme. Despre perversitatea acestei epoci: nu avem voie să ne batem proprii copii, dar putem lesne să-i ucidem pe cei de altă nație. * Presa, a patra putere în stat, nu este de fapt decât extensia celei de-a treia: Justiția. (Poate și ceva din ce-a de-a doua: Executivul.) Prin intermediul presei noi, ca societate, extindem judecata până în cele mai adânci depărtări. Presa
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
Cum simțul contemporaneității nu le-a lipsit primilor noștri îndrumători și creatori de literatură originală modernă, aceștia au intuit, cu ușurință, finalitatea programului lor de activitate civică și intelectuală, punându-l în slujba ideii de libertate națională și socială. “Fiecare nație, scrie Barițiu, poate produce clasici, fiecare poate aspira la clasicitate. In literatură, clasicismul se dobândește prin frământarea și îmbogățirea limbii, prin traduceri, prin cercări numeroase de originaluri”. Urmare a concepției sale despre istorie, dominată de idea evoluționismului organic, Kogălniceanu concepe
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
lucrat spre fala și puterea patriei.Poziția lui Kogălniceanu nu este izolată;ea apare într-un context cultural foarte larg. Al. Russo,pentru a ne mărgini la un alt nume de prestigiu, gândește la fel;”Fără trecut, societățile sunt șchioape. Națiile care au pierdut șirul obiceiurilor părintești sunt nații fără rădăcină, nestatornicite...limba lor și literatura nu au temelie”. Inaintea lui Maiorescu, Kogălniceanu a înțeles că poporul său are dreptul la existență națională independent, numai în măsura unei contribuții individuale valoroase
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
Kogălniceanu nu este izolată;ea apare într-un context cultural foarte larg. Al. Russo,pentru a ne mărgini la un alt nume de prestigiu, gândește la fel;”Fără trecut, societățile sunt șchioape. Națiile care au pierdut șirul obiceiurilor părintești sunt nații fără rădăcină, nestatornicite...limba lor și literatura nu au temelie”. Inaintea lui Maiorescu, Kogălniceanu a înțeles că poporul său are dreptul la existență națională independent, numai în măsura unei contribuții individuale valoroase la progresul omenirii întregi. începutul îl face Kogălniceanu
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
o „Înștiințare ”, pe care o reproducem mai jos: Înștiințare despre gazeta românească din Ieși Nu se află astăzi în lumea politică neam, mai mic la număr decât românii, carele, întru alte ale sale folositoare instituții, să nu aibă în limba nației un jurnal periodic. Sporiul acel vrednic de mirare în carele acum au ajuns științile, măiestriile și negoțul au răsărit în parte din asemene împărtășitoare mijloace, prin carile lăcuitorii dispărțiți de munți și de mări să fac vecini și, împrumutîndu-se cu
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
luminata Evropă, a ajuns astăzi a își împrăștia vestirile sale și între neamurile cele mai necunoscute, care încă în turburările și neodihnile lor au simțit lipsa și trebuința lui. El astăzi cunoaște mai toate limbile Evropii, încă și ale acelor nații ce trăiesc subt apărarea și ocrotirea altor legi, și foarte trist era pentru noi, iubiților rumâni, cînd el încă pînă acum nu cunoștea limba noastră, și noi vestirile lui le primeam în limbi streine, în vreme ce ne aflăm în pământul nostru
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]