14,353 matches
-
mișcare printre moldoveni, dar euforia cuprinde repede mediile democratice, naționaliste și revoluționare. Unanimitatea care își are originea în cadrul populației românești și a minorităților din Basarabia conduce spre cîteva obiective simple: autonomia Basarabiei în noua federație democratică rasă, respectul drepturilor tuturor naționalităților, împărțirea pămînturilor după modalități rămase neclare. Limbajul primăverii este romantic, liric: două cuvinte scandează declarațiile și petițiile, acelea de sclavie opusă libertății. Preoți patrioți, țărani, soldați, învățători și intelectuali proclamă eliberarea Basarabiei cu speranța așa cum o declară proiectele de statut
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
speranța așa cum o declară proiectele de statut ale sovietului moldovean al ofițerilor și soldaților din Odessa "formării unei republici federative ruse pe baza alianței unor unități suverane, autonome, teritoriale, naționale". Beția libertății este știrbită de frica de anarhie, iar pentru naționalitățile minoritare fericirea este știrbită de neîncrederea față de un românism cuceritor. De aceea, odată cu anarhia care se răspîndește în armată și la sate, în vara anului 1917, odată cu îndrăzneala inițiativelor ucrainiene care trec de la autonomie la independența însoțită de revendicări teritoriale
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
luată pe 23-27 octombrie de congresul soldaților din Chișinău care, cu 900 de delegați, proclamă autonomia teritorială și politică a Basarabiei. Congresul mai pretinde constituirea unui Sfat al Țării compus din 120 de deputați (70% moldoveni și 30% de alte naționalități). Orientarea congresului este clară: Basarabia autonomă se integrează într-o republică federativă democratică rusă, soldații moldoveni se organizează în cohorte de 100 de soldați pentru a lupta împotriva anarhiei cauzată de demobilizare. Proprietatea privată asupra pămîntului este abolită. Sfatul Țării
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
basarabene și transformarea sa într-o mișcare democratică națională română dominantă. Președintele adunării, Inculeț, dă cuvîntul reprezentantului Partidului Național Moldovenesc, Halippa, care afirmă că n-ar fi urmărit scopuri șovine și că Sfatul Țării trebuie să lucreze pentru binele tuturor naționalităților. Reprezentantul mișcării țărănești subliniază că pămîntul trebuie dat poporului muncitor fără deosebire de naționalitate, cel al Partidului Socialist-Revoluționar vorbește în numele dreptului social și propune formarea de unități personale autonome cu deplină independență, în limitele naționale. Delegatul bulgar se exprimă în numele
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
dă cuvîntul reprezentantului Partidului Național Moldovenesc, Halippa, care afirmă că n-ar fi urmărit scopuri șovine și că Sfatul Țării trebuie să lucreze pentru binele tuturor naționalităților. Reprezentantul mișcării țărănești subliniază că pămîntul trebuie dat poporului muncitor fără deosebire de naționalitate, cel al Partidului Socialist-Revoluționar vorbește în numele dreptului social și propune formarea de unități personale autonome cu deplină independență, în limitele naționale. Delegatul bulgar se exprimă în numele găgăuzilor, evocînd deruta unei nave fără căpitan. Proletariatul evreu, reprezentat de Bund, cere egalitatea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în numele dreptului social și propune formarea de unități personale autonome cu deplină independență, în limitele naționale. Delegatul bulgar se exprimă în numele găgăuzilor, evocînd deruta unei nave fără căpitan. Proletariatul evreu, reprezentat de Bund, cere egalitatea tuturor limbilor și garantarea dreptului naționalităților sub formă de autonomii culturale. El se plînge că structura Sfatului Țării nu corespunde unei reprezentări proporționale a tututor naționalităților. Onisifor Ghibu, redactor al ziarului Ardealul, face un istoric al legăturilor dintre Transilvania și Moldova: "Ardealul este nu numai leagănul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în numele găgăuzilor, evocînd deruta unei nave fără căpitan. Proletariatul evreu, reprezentat de Bund, cere egalitatea tuturor limbilor și garantarea dreptului naționalităților sub formă de autonomii culturale. El se plînge că structura Sfatului Țării nu corespunde unei reprezentări proporționale a tututor naționalităților. Onisifor Ghibu, redactor al ziarului Ardealul, face un istoric al legăturilor dintre Transilvania și Moldova: "Ardealul este nu numai leagănul întregului nostru popor, dar este și leagănul vostru deoarece moldovenii au venit din Ardeal în urmă cu aproape șase sute de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
nevoie ca popoarele să se unească, să-și ia soarta în propriile mîini și să-și construiască suveranitatea națională în cadrul propriilor frontiere. Noua republică promite împărțirea pămînturilor, ia măsuri pentru demobilizarea soldaților și a uzinelor, garantează toate libertățile și oferă naționalităților autonomia culturală, națională, personală. Această nouă republică dominată de Blocul Moldovean este amenințată. Elementele radicale, soldații maximaliști devastează satele, soldații ruși care străbat țara în lung și în lat sînt acuzați că seamănă anarhia... Se spune că ar veni țărani
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
că se va acorda populațiilor Austro-Ungariei șansa unei dezvoltări autonome. America garantează integritatea teritorială a României fără a răspunde aspirațiilor sale naționale. În cursul verii lui 1918, această poziție evoluează, cu toate acestea, spre o politică de deplină autodeterminare pentru naționalitățile Austro-Ungariei: la sfîrșitul lui octombrie, Washington-ul consideră ca inevitabilă unirea Transilvaniei cu România (pe 2 septembrie, Wilson acceptase, spre exemplu, recunoașterea Consiliului Național Cehoslovac condus de Masaryk). Guvernul român trebuie să ia o decizie încă din decembrie 1917. Brătianu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
americanilor asupra viitorului Austro-Ungariei și deci asupra sorții viitoarei Românii Mari: Wilson apreciază, pe 27 septembrie, că Pacea de la București este nedreaptă și dezonorantă. Pe 19 octombrie, el amendează punctul 10 al principiilor anunțate în ianuarie 1918 și recunoaște că naționalitățile imperiului pot să decidă asupra propriilor destine. Pe 5 noiembrie, ei adresează Iașilor o notă care subscrie la principiul unității naționale române. De partea sa, Clemenceau îl presează pe Ferdinand să intre în război și să lichideze guvernul Marghiloman, Pe
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în lumină refuzarea unirii de către socialiștii internaționaliști reuniți la Budapesta pe 31 decembrie: "Congresul revendică dreptul tuturor românilor din Ungaria, din Transilvania și din Banat de a putea să-și constituie un stat independent pe baza unui plebiscit deschis tuturor naționalităților'". Ruptura româno-ungară se amplifica din ce în ce mai mult. PARTEA A III-A LUPTELE DINTRE CELE DOUĂ RĂZBOAIE CAPITOLUL I România Mare, o democrație de tip occidental? SENSUL VICTORIEI? România Mare de la 1919 a apărut după un război național și în urma hotărîrii marilor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pentru a zdrobi bolșevismul, convinși că fiecare acțiune directă sau indirectă prin intermediul armatelor vecine și dușmane îi va răsturna pe patrioți pe cîmpul revoluției. Toată diplomația lui Wilson și a delegaților săi vizează frînarea, în numele respectării dreptului popoarelor și a naționalităților din spațiul Europei Centrale, unei politici active a Franței pe plan militar și economic. Unii delegați americani denunță înțelegerea secretă dintre interesele franceze și naționaliștii români, mergînd pînă la a ataca sprijinul acordat de reprezentantul Franței la București, contele Saint-Aulaire
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Antonescu a vîndut România Germaniei. "Vorbiți de o colaborare româno-germană, îi scrie Maniu la 23 iulie 1941. Istoria va vorbi de o capitulare românească în fața Germaniei. Un drapel poate să fluture deasupra unui lagăr cu sclavi, doar pentru a semnala naționalitatea sclavilor. Cînd războiul este o luptă între potențialități industriale, economice -, ce valoare are o țară a cărui potențial se află în mîinile străinilor? Cîtă independență îi mai rămîne? [...] Nu este admisibil ca economia națională românească să fie înglobată în sfera
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
relevă importanța măsurilor de creare și perfecționare a cadrului organizatoric atît la nivelul unităților socio-economice, al orașelor și comunelor, cît și la nivel național unic în felul său, care asigură participarea directă a tuturor categoriilor de muncitori, fără deosebire de naționalitate, la administrarea economiei, a vieții sociale, a societății în ansamblul ei". Intelectualii sînt suspectați, iar Occidentul atacat. În august 1978, la ședința aparatului central de partid, Ceaușescu tună și fulgeră: "O serie întreagă de medii reacționare au tendința de a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
xenofob. În practică, aceasta se manifestă printr-un sentiment antirus incipient, prin dușmănie față de Ungaria și prin antisemitism. Conform neotradiționalismului, Transilvania a fost totdeauna un painînt românesc, ba chiar pâmîntul românesc prin excelență." Constituția românească recunoaște egalitatea cetățenilor, indiferent de naționalitatea lor. Articolul 17 al Constituției din 1965 stipulează: "Cetățenii Republicii Socialiste România se bucură de drepturi egale în toate domeniile vieții politice, economice, juridice și sociale, indiferent de naționalitate, rasă, sex sau religie". Însă o practică asimilaționistă asociată unui discurs
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pâmîntul românesc prin excelență." Constituția românească recunoaște egalitatea cetățenilor, indiferent de naționalitatea lor. Articolul 17 al Constituției din 1965 stipulează: "Cetățenii Republicii Socialiste România se bucură de drepturi egale în toate domeniile vieții politice, economice, juridice și sociale, indiferent de naționalitate, rasă, sex sau religie". Însă o practică asimilaționistă asociată unui discurs al statului-partid român, nutrit dintr-o istorie bazată pe sărbătorirea românismului creează minorităților un sentiment de excludere, de discriminare. Afirmarea drepturilor omului oferă o pîrghie de distanțare față de pretențiile
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a competiției, presupusă a se exercita în respectarea disciplinei conformiste. Ambiguitatea anilor 1970-1980 rezidă în alianța parțială dintre nemulțumirea minoritarilor și aceea a opozantului român împotriva opresiunii pînă în punctul în care interesele lor se despart. Memoriile fracturate ale fiecărei naționalități s-au reconciliat pentru timpul provizoriu al împărtășirii unei tragedii comune. Minoritatea maghiară este numeroasă l .705.810 de persoane în 1977 și nemulțumită. Ea este frustrată de drepturi și, ca și românii, obosită fără ca insistenta mobilizare patriotică să mai
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
la 358.732 cetățeni, va fi evaluată la 74.000 în 1991. Partidul pretindea ca are mijloacele de a rezolva problema națională. În realitate, soluția îi scapă. Ideologia este fermă și merge spre formarea omului nou care elimină distincțiile de naționalitate. Însă, chiar aceeași ideologie totalitară construiește o globalitate stat-partid-națiune care blochează orice evoluție, deoarece finalitatea istoriei este totodată românească și comunistă. Naționalitățile resping în bloc românismul asimilator și comunismul uniformizant, revendicînd o alternativă în afara comunismului și românismului. Împotriva unei aroganțe
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
În realitate, soluția îi scapă. Ideologia este fermă și merge spre formarea omului nou care elimină distincțiile de naționalitate. Însă, chiar aceeași ideologie totalitară construiește o globalitate stat-partid-națiune care blochează orice evoluție, deoarece finalitatea istoriei este totodată românească și comunistă. Naționalitățile resping în bloc românismul asimilator și comunismul uniformizant, revendicînd o alternativă în afara comunismului și românismului. Împotriva unei aroganțe a romanității se modulează amintirile puterii germane, memoria cuceritoare ungară și, într-o manieră subiacentă, complicitatea ungaro-germană. În schimb, ideologia ceaușistă definește
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Țara Românească 1774-1791-1812 Tratatele de la Kutciuk-Kainardji, Iași și București marchează etapele avansării și amestecului rusesc în Balcani 1831-1932 Introducerea Regulamentului Organic, la inițiativa rușilor, în Moldova și Țara Românească EXPERIENȚELE MODERNITĂȚII 1848 Revoluțiile ungară și română și respingerea imperiilor de către naționalități Aprilie Tentative de ridicare la luptă revoluționară la Iași în Moldova. Mișcarea eșuează. Iunie Revoluție în Țara Românească. Patrioții organizează un guvern revoluționar la Islaz și lansează o declarație-program. Iulie Armata rusă pătrunde în Moldova 25 septembrie Trupele otomane intră
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Măriei Tale concursul lor cel mai sincer și cel mai devotat. Călcând pe pământul țării noastre, ați spus românilor c-ați devenit român; astăzi România constituțională Vă răspunde prin organul reprezentanților ei că Măria Ta ai devenit pentru ea simbolul naționalității sale. Să trăiți, Măria Ta! Să trăiască Romînia! După rostirea acestor cuvinte a urmat pronunțarea formulei de jurământ din partea Măriei Sale: Jur de a păzi Constituția și legile poporului român, de a mănținea drepturile lui naționale și integritatea teritoriului. {EminescuOpXI 24
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
noi vedem rele în țară și nu numai că voim să vedem rele, dar afirmăm că cauza fundamentală a tutulor relelor este regimul parlamentar. Unde și când am afirmat noi una ca aceasta? Am afirmat că vedem un pericol pentru naționalitatea noastră pentru că străinii se înmulțesc și se îmbogățesc, pe când românii se împuținează și sărăcesc; și facem apel {EminescuOpXI 36} la toți românii, mai ales la cei de dincolo de Milcov, să spuie daca acest pericol există în adevăr ori numai voim
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
s-a oprit la Victor Cousin și pentru care un Schopenhauer și un Spencer n-au esistat, care nu știe despre David Strauss sau Keim sau Geiger. Poate să fie calculul și greșit; în Germania și Austria, unde școlile superioare, naționalitățile, sisteme filozofice și teologice [î]și fac concurență, nu s-ar putea întrebuința argumentul. Pentru Franța însă poate avea valoare. Înainte de toate însă trebuie să ne întrebăm: Ce va fi acum? Cabinetul Freycinet nu se va retrage și domnul Ferry
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ceea ce voim. Echivocitatea atitudinei noastre nu este spre avantajul țărei; căci atunci putem fi taxați de o națiune ce urmărește scopuri ascunse, de un popor perturbator al liniștei vecinilor săi. Duplicitatea este un sistem periculos chiar pentru cele mai puternice naționalități; și fructele ce uneori ea ni procură sânt mai mult aparente și în toate cazurile efemere. Umanismul (recte umanitarismul) este un ideal filozofic respectabil pe care-l poate urmări o individualitate privată în domeniul abstracțiunii; însă omului de stat care
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de d. Costinescu d-lui Pană Buescu și ca cele improvizate de d. Cogălniceanu la adresa majorității, de d. Dimancea la adresa d-lui Cogălniceanu. Mai adaoge-se apoi votarea recompensei naționale d-lui C. A. Rosetti tocmai în momentele în cari naționalitatea noastră e mai primejduită și lipsa cea mai tristă bântuie populațiunile noastre rurale, și tabloul decăderii partidului guvernamental devine complet. Acum se mai vorbește și de o recompensă pe care Camera ar voi s-o voteze d-lui I. Brătianu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]