10,211 matches
-
Adam Bede) și e asociată cu așa-numiții NARATORI OMNISCIENȚI. Cînd o atare poziție este localizabilă (într-un personaj sau altul) și presupune restricții conceptuale sau perceptive (ceea ce se prezintă atribuindu-se perspectivei unui personaj sau altul), se spune că narațiunea are FOCALIZARE INTERNĂ (Ambasadorii, Vîrsta rațiunii). Focalizarea internă poate fi fixă (cînd se adoptă una și aceeași perspectivă: Ambasadorii, Ce știa Maisie), variabilă (cînd se adoptă perspective diferite, rînd pe rînd, pentru a prezenta situații și evenimente diferite: Vîrsta rațiunii
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
tip de FOCALIZARE sau PUNCT DE VEDERE în care informația transmisă este în cea mai mare parte limitată la ceea ce fac și spun personajele, neexistînd o mențiune directă a ceea ce gîndesc sau simt ele. Focalizarea internă este caracteristică așa-numitei NARAȚIUNI OBIECTIVE sau COMPORTAMENTISTE (Dealuri ca elefanți albi), iar una din consecințele sale este că NARATORUL spune mai puțin decît știe un personaj sau altul. ¶Mai mulți naratologi argumentează că focalizarea exterioară se definește în funcție de un criteriu diferit de cel ce
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
de aur). ¶Genette 1980. Vezi și FOCALIZARE. focalizare zero [zero focalization]. Un tip de FOCALIZARE sau PUNCT DE VEDERE prin care NARATUL este prezentat în termenii unei poziții conceptuale sau indefinit perceptive, nelocalizabile. Focalizarea zero (sau NON-FOCALIZAREA) este caracteristică pentru narațiunea "clasică" sau "tradițională" (Bîlciul deșertăciunilor, Eugénie Grandet) și este asociată cu NARATORII OMNISCIENȚI. Vezi și SITUAȚIE-NARATIVĂ AUCTORIALĂ, PUNCT DE VEDERE OMNISCIENT,VIZIUNE. focalizat [focalized]. Obiectul FOCALIZĂRII; existentul sau evenimentul prezentat din perspectiva FOCALIZATORULUI. În "Ioana l-a văzut pe Petru
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1981; Martin 1986; Vitoux 1982. Vezi și CONȘTIINȚĂ CENTRALĂ, PERSONAJ CENTRAL, FOCALIZAT. formă [form]. După Hjelmsev și în opoziție cu SUBSTANȚA, sistemul relațional care determină unitățile celor două planuri ale unui sistem semiotic (planul EXPRESIEI și planul CONȚINUTULUI). În cazul narațiunii, se poate spune că forma conținutului este echivalentă componentelor ISTORIEI (existente și evenimente) și conexiunilor acestora; iar forma expresiei, constituenților (ASERȚIUNI NARATIVE) care prezintă povestirea și, mai exact, determină ORDINEA prezentării, VITEZA narativă, felul de COMENTARIU ș.a.m.d. ¶Chatman
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
expresiei, constituenților (ASERȚIUNI NARATIVE) care prezintă povestirea și, mai exact, determină ORDINEA prezentării, VITEZA narativă, felul de COMENTARIU ș.a.m.d. ¶Chatman 1978; Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Hjelmslev 1954, 1961 [1967]. formă spațială [spatial form]. Un aranjament care apare în narațiune cînd sînt abandonate modurile "sale" logico-temporale în favoarea modurilor privilegiate în mod tradițional de poezie (cea non-narativă). În forma spațială, mișcarea temporală a unui episod încetează; atenția este atrasă de relațiile de simetrie, antiteză, gradație, repetiție etc. între constituenții episodului, iar
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
frecvență [frequency]. Relația între numărul de apariții ale unui eveniment și numărul de mențiuni ale acelui eveniment în povestire. De exemplu, pot povesti o dată ceea ce s-a întîmplat o dată, sau de n ori ceea ce s-a întîmplat de n ori (NARAȚIUNE SINGULARĂ); pot povesti de n ori ceea ce s-a întîmplat o dată (NARAȚIUNE REPETITIVĂ); și pot povesti o dată ceea ce s-a întîmplat de n ori (NARAȚIUNE ITERATIVĂ). ¶Genette 1980, 1983; Rimmon-Kenan 1983. frecvență pseudo-iterativă [pseudo-iterative frequency]. Un tip de FRECVENȚĂ prin
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
de mențiuni ale acelui eveniment în povestire. De exemplu, pot povesti o dată ceea ce s-a întîmplat o dată, sau de n ori ceea ce s-a întîmplat de n ori (NARAȚIUNE SINGULARĂ); pot povesti de n ori ceea ce s-a întîmplat o dată (NARAȚIUNE REPETITIVĂ); și pot povesti o dată ceea ce s-a întîmplat de n ori (NARAȚIUNE ITERATIVĂ). ¶Genette 1980, 1983; Rimmon-Kenan 1983. frecvență pseudo-iterativă [pseudo-iterative frequency]. Un tip de FRECVENȚĂ prin care se povestesc iterativ evenimente care, deși par că s-au întîmplat
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
s-a întîmplat o dată, sau de n ori ceea ce s-a întîmplat de n ori (NARAȚIUNE SINGULARĂ); pot povesti de n ori ceea ce s-a întîmplat o dată (NARAȚIUNE REPETITIVĂ); și pot povesti o dată ceea ce s-a întîmplat de n ori (NARAȚIUNE ITERATIVĂ). ¶Genette 1980, 1983; Rimmon-Kenan 1983. frecvență pseudo-iterativă [pseudo-iterative frequency]. Un tip de FRECVENȚĂ prin care se povestesc iterativ evenimente care, deși par că s-au întîmplat numai o singură dată, dau impresia că s-ar fi întîmplat de multe
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1983. frecvență pseudo-iterativă [pseudo-iterative frequency]. Un tip de FRECVENȚĂ prin care se povestesc iterativ evenimente care, deși par că s-au întîmplat numai o singură dată, dau impresia că s-ar fi întîmplat de multe ori. ¶Genette 1980. Vezi și NARAȚIUNE ITERATIVĂ. funcție [function]. 1. Un ACT bine definit din punctul de vedere al semnificației sale pentru desfășurarea ACȚIUNII; un act considerat în funcție de rolul pe care îl joacă la nivelul acțiunii; un MOTIVEM; Propp, care a dezvoltat acest concept în studiul
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
demascarea). XXIX) Eroul capătă o nouă înfățișare (transfigurarea). XXX) Răufăcătorul este pedepsit (pedeapsa). XXXI) Eroul se căsătorește și se înscăunează împărat (căsătoria). Se consideră adesea că abordarea funcțională a lui Propp marchează începutul NARATOLOGIEI moderne și al ANALIZEI STRUCTURALE A NARAȚIUNII, ea constituind un punct de început pentru numeroase modele influente ale structurii narațiunii. Astfel, SCHEMA NARATIVĂ greimasiană rezultă, în ultimă instanță, dintr-o reanaliză a funcțiilor lui Propp, iar caracterizarea narațiunii întreprinsă de Bremond, în combinații de SECVENȚE sau TRIADE
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
XXXI) Eroul se căsătorește și se înscăunează împărat (căsătoria). Se consideră adesea că abordarea funcțională a lui Propp marchează începutul NARATOLOGIEI moderne și al ANALIZEI STRUCTURALE A NARAȚIUNII, ea constituind un punct de început pentru numeroase modele influente ale structurii narațiunii. Astfel, SCHEMA NARATIVĂ greimasiană rezultă, în ultimă instanță, dintr-o reanaliză a funcțiilor lui Propp, iar caracterizarea narațiunii întreprinsă de Bremond, în combinații de SECVENȚE sau TRIADE, e articulată în dimensiuni funcționale. 2. O unitate narativă sau un MOTIV legat
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
marchează începutul NARATOLOGIEI moderne și al ANALIZEI STRUCTURALE A NARAȚIUNII, ea constituind un punct de început pentru numeroase modele influente ale structurii narațiunii. Astfel, SCHEMA NARATIVĂ greimasiană rezultă, în ultimă instanță, dintr-o reanaliză a funcțiilor lui Propp, iar caracterizarea narațiunii întreprinsă de Bremond, în combinații de SECVENȚE sau TRIADE, e articulată în dimensiuni funcționale. 2. O unitate narativă sau un MOTIV legat metonimic de alte unități din aceeași secvență sau acțiune (legat de ele în funcție de consecuție sau consecvență). Barthes a
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
de ele altfel decît cronologic sau cauzal: de ex., la modul tematic) și a diferențiat două feluri de funcții: FUNCȚII CARDINALE și CATALIZE. Aceeași unitate poate constitui o funcție și un indice. 3. În prima versiune a modelului greimasian al narațiunii, un PREDICAT dinamic (în opoziție cu CALIFICAREA sau predicatul static). 4. Un ROL fundamental sau ACTANT, în terminologia lui Souriau. Cele șase funcții sînt LEUL, SOARELE, PĂMÎNTUL, MARTE, BALANȚA și LUNA. ¶Barthes 1975; Bremond 1973 [1981], 1980, 1982; Culler 1975
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
act (verbal) comunicativ; Appellfunktion (K. Bühler). Cînd actul comunicativ se centrează pe DESTINATAR (mai curînd decît pe un alt FACTOR CONSTITUTIV AL COMUNICĂRII), el are (în principal) o funcție conativă. Mai exact, s-ar putea spune că acele pasaje din narațiune care se concentrează asupra NARATARULUI îndeplinesc o funcție conativă: Vei proceda la fel, tu, cititorule, cel care ții acum cartea aceasta în mîinile tale albe și-ți spui, lăsîndu-te legănat de șezlong: mă întreb dacă o să mă distreze!" ¶Jakobson 1960
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
mă distreze!" ¶Jakobson 1960 [1964]; Prince 1982. funcție de autentificare [authentication function]. Funcția în raport cu care un MOTIV dat, sau o ASERȚIUNE NARATIVĂ dată se autentifică (i se atribuie statutul de fapt, dată fiind valoarea de "autentic" opusă aceleia de "neautentic"). În NARAȚIUNEA LA PERSOANA A TREIA, de exemplu, motivele introduse de discursul naratorului sînt considerate (convențional) ca fiind autentice; pe de altă parte, motivele introduse de discursul personajelor nu sînt considerate astfel: în funcție de declarațiile naratorului (și de cursul acțiunii), ele se pot
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
verbal) de comunicare; FUNCȚIE EXPRESIVĂ. Cînd actul de comunicare se centrează pe DESTINATOR (mai degrabă decît pe unul din ceilalți FACTORI CONSTITUTIVI AI COMUNICĂRII), el are (în principal) o funcție emotivă. Mai exact, se poate spune că acele pasaje din narațiune care se concentrează asupra NARATORULUI îndeplinesc o funcție emotivă: Îmi displace profund să evoc evenimentele care s-au întîmplat atunci". ¶Jakobson 1960 [1964]; Prince 1982. funcție expresivă [expressive function]. Vezi FUNCȚIE EMOTIVĂ. ¶K. Bühler 1934; Jakobson 1960 [1964]. funcție fatică
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
și orienta orice act (verbal) comunicativ. Cînd actul comunicativ se centrează pe CONTACT (mai degrabă decît pe unul din ceilalți FACTORI CONSTITUTIVI AI COMUNICĂRII), el are (în principal) o funcție fatică. Mai precis, se poate spune că acele pasaje din narațiune care accentuează conexiunea psihofiziologică dintre narator și naratar ("Cititorule, mă urmărești încă, sau te-au copleșit amănuntele pe care ți le-am dat?") îndeplinesc o funcție fatică. ¶Jakobson 1960 [1964]; Malinowski 1953; Prince 1982. funcție metalingvistică [metalingual function / metalinguistic function
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
și orienta orice act comunicativ (verbal). Cînd actul comunicativ se centrează pe COD (și nu pe unul din ceilalți FACTORI CONSTITUTIVI AI COMUNICĂRII), el are (în principal) o funcție metalingvistică. Mai exact, se poate spune că acele pasaje dintr-o narațiune care se concentrează pe limbajul ce o constitue și o explică îndeplinesc o funcție metalingvistică: "În Anjou, frippe, un cuvînt colocvial, desemnează ceea ce merge cu pîinea, de la untul care se unge pe pîine prăjită felul cel mai obișnuit la gemul
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
orice act (verbal) comunicativ. Cînd actul comunicativ se centrează pe MESAJUL în sine (mai degrabă decît pe unul din ceilalți FACTORI CONSTITUTIVI AI COMUNICĂRII), el are (în principal) o funcție poetică. Mai precis, se poate spune că acele pasaje din narațiune care se concentrează asupra mesajului și îi subliniază tangibilitatea (atrăgînd atenția asupra structurii sale, asupra formei sale, "Stanca sta-n castan ca Stan") îndeplinesc o funcție poetică. ¶Jakobson 1960 [1964]; Prince 1982. funcție referențială [referential function]. Una din FUNCȚIILE COMUNICĂRII
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
comunicativ se centrează pe REFERENT sau CONTEXT (mai degrabă decît pe un FACTOR CONSTITUTIV AL COMUNICĂRII sau altul), el are (în principal) o funcție referențială: "Ion este deștept și arătos". Mai precis, se poate spune că acele pasaje dintr-o narațiune care se concentrează în principal pe situațiile și evenimentele narate, sau pe o trăsătură sau alta a acestora, îndeplinesc o funcție referențială. ¶Jakobson 1960 [1964]; Prince 1982. funcție reprezentativă [representative function]. FUNCȚIE REFERENȚIALĂ. ¶K. Bühler 1934. Vezi și FACTORI CONSTITUTIVI
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
thought]. DISCURSUL-INDIRECT LIBER prin care sînt reprezentate gîndurile (și nu enunțurile) unui personaj. ¶Chatman 1978. Vezi și VORBIRE-INDIRECTĂ LIBERĂ. gnarus [gnarus]. Un cuvînt latin însemnînd "cunoscător", "expert" și derivînd de la rădăcina indo-europeană gnâ ("a cunoaște"). Cuvinte ca NARATOR, a nara, NARAȚIUNE etc., sînt legate de el: etimologic vorbind, naratorul este cel care știe. ¶Mitchell 1981. gramatica povestirii [story grammar]. O gramatică sau o serie de aserțiuni și formule legate între ele de un set ordonat de reguli și dînd seamă de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
cercetătorii psihologiei cognitive și ai inteligenței artificiale, gramaticile povestirii au influențat decisiv studiul efectelor variabilelor de structură și conținut asupra memoriei, ca și înțelegerea textelor narative: ele sînt încercări de a surprinde schemele structurale abstracte care permit reținerea și înțelegerea narațiunii ¶Black, Bower 1980; van Dijk 1980; Glenn 1978; Mandler, Johnson 1977; Rumelhart 1975; Schank 1975; Thorndyke 1975; Wilensky 1978. Vezi și GRAMATICA NARAȚIUNII, REGULA RESCRIERII. gramatică narativă [narrative grammar]. O serie de afirmații și formule legate între ele de un
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
înțelegerea textelor narative: ele sînt încercări de a surprinde schemele structurale abstracte care permit reținerea și înțelegerea narațiunii ¶Black, Bower 1980; van Dijk 1980; Glenn 1978; Mandler, Johnson 1977; Rumelhart 1975; Schank 1975; Thorndyke 1975; Wilensky 1978. Vezi și GRAMATICA NARAȚIUNII, REGULA RESCRIERII. gramatică narativă [narrative grammar]. O serie de afirmații și formule legate între ele de un set ordonat de reguli și explicînd (aspectele structurale) ale unui set anumit de narațiuni, sau setul tuturor narațiunilor posibile. Între diversele gramatici narative
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Schank 1975; Thorndyke 1975; Wilensky 1978. Vezi și GRAMATICA NARAȚIUNII, REGULA RESCRIERII. gramatică narativă [narrative grammar]. O serie de afirmații și formule legate între ele de un set ordonat de reguli și explicînd (aspectele structurale) ale unui set anumit de narațiuni, sau setul tuturor narațiunilor posibile. Între diversele gramatici narative apărute deja, GRAMATICILE POVESTIRII concepute de cercetătorii psihologiei cognitive și ai inteligenței artificiale au dobîndit deosebită notorietate: ei încearcă să specifice constituenții de bază ai NARATULUI și să descrie relațiile lor
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Wilensky 1978. Vezi și GRAMATICA NARAȚIUNII, REGULA RESCRIERII. gramatică narativă [narrative grammar]. O serie de afirmații și formule legate între ele de un set ordonat de reguli și explicînd (aspectele structurale) ale unui set anumit de narațiuni, sau setul tuturor narațiunilor posibile. Între diversele gramatici narative apărute deja, GRAMATICILE POVESTIRII concepute de cercetătorii psihologiei cognitive și ai inteligenței artificiale au dobîndit deosebită notorietate: ei încearcă să specifice constituenții de bază ai NARATULUI și să descrie relațiile lor reciproce, contribuind la investigarea
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]