10,006 matches
-
certitudinea că prin lucrarea prezentată, autorul a reușit să realizeze ceea ce de fapt a și urmărit, și anume: „evocarea pe scurt a unor aspecte legate de istoria și viața bisericească a românilor din Țara Năsăudului (care sunt și meleagurile sale natale), precum și a unor figuri de luptători și mărturisitori ai ortodoxiei din acele (și nu oricare sau oricine ci unii pe care între timp Biserica i-a canonizat ca sfinți și adevărați slujitori ai lui Dumnezeu - Stăpânul Cerului, al Pământului dar
PARINTELE IOAN ALEXANDRU MIZGAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_ioan_alexandru_mizgan_.html [Corola-blog/BlogPost/367330_a_368659]
-
IUBESC!” Petru Lascău este un poet al fiorului religios. Versurile sale sunt încărcate de spiritualitate și denotă o credință profundă. Lirismul lui Petru Lascău are ca element definitoriu iubirea - față de Dumnezeu, în primul rând, apoi față de aproapele și de pământul natal. „Un mare poet se ridică din Ardealul răstignit de istorie încă odată prin acest fecior de țărani cât munții, biciuit de flăcările teologiei și de pucioasa unor ani amirosind a blestem și ură și apostazie, din care Dumnezeul cel viu
ATUNCI CAND IUBIREA DEVINE MESAGERUL CERULUI. VERSURI DE PETRU LASCAU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 155 din 04 iunie 2011 by http://confluente.ro/Atunci_cand_iubirea_devine_mesagerul_cerului_versuri_de_petru_lascau.html [Corola-blog/BlogPost/367190_a_368519]
-
Hârșova, prin Vadul Cailor la Călărași, la Brăila pe la Ghecet, sau la Gura Ialomiței pe la Piua Petrii. În urma turmelor de oi, în căruțele cu coviltir, îi însoțeau adeseori soțiile și copiii, care întregeau familia peste iarnă, până la reîntoarcerea pe pământurile natale de la munte. Dobrogea în ciuda faptului că de-a lungul secolelor a fost călcată de mai multe popoare migratoare, sau că s-a aflat sub ocupație otomană, și-a păstrat caracterul național, limba și preocupările care erau în general aceleași ca
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401699415.html [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
Acasa > Poeme > Antologie > SATUL MEU Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1019 din 15 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului sunt mereu lângă tine sat natal pe-aceleași uliți prieten cu câmpia, pădurea și dealurile, port în mine febra singurătății și eresul nevinovat al dorului. mă mai cunosc decât salcâmii bătrâni și vântul toamnei și poate frunzele hoinare sau nucul pe care l-a sădit tata
SATUL MEU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1019 din 15 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Satul_meu_ion_ionescu_bucovu_1381822357.html [Corola-blog/BlogPost/370993_a_372322]
-
în educarea patriotică și culturalizarea locuitorilor de pe teritoriul județului Maramureș. La Chelința vede lumina zilei, în anul 1915, Emil Gavriș, unul din cei mai importanți rapsozi ai cântecului popular românesc, interpret al multor melodii de pe Valea Someșului și din satul natal. Este fiul învățătorului Vasile Gavriș, dascălul școlii din Chelnița în perioada interbelică, începând cu anul 1924, când a fost organizat învățământul școlar românesc din localitate. Din anul 1955, în clădirea Căminului Cultural a funcționat, până în urmă cu mai mulți ani
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ by http://uzp.org.ro/cultura-si-spiritualitate-la-ulmeni-maramures/ [Corola-blog/BlogPost/93961_a_95253]
-
învățat să supraviețuiască cu „dușmanul”, folosind cuvântul scris, drept armă a luminii. A așteptat aprobarea pentru înscrierea la facultate vreo patru ani, iar ca să-și exprime poezia a fost nevoie să-și ia pseudonumele de Ana Blandiana, după numele satului natal al mamei - Blandiana, județul Alba. Poeta și prozatoarea Ana Blandiana, cu sensibilitatea și harul său, înveșnicește cuvintele din Cuvânt, motiv pentru care, prin ani, premiile nu au ocolit-o. Este deținătoarea mai multor premii - al Uniunii Scriitorilor din România (1969
Lumina trebuie să pornească din noi by http://uzp.org.ro/lumina-trebuie-sa-porneasca-din-noi/ [Corola-blog/BlogPost/93605_a_94897]
-
existente lipseau cu desăvârșire... După ce am mai schimbat una și alta, l-am lăsat să continue ca și până atunci, nestingherit, nu înainte de a mă întreba dacă la istorie - știa că sunt profesor de istorie la o școală în localitatea natală - am făcut în facultate și despre triburile amerindiene. I-am răspuns că nesemnificativ și tangențial, la cursuri precum “Istoria Comunei Primitive” sau “Etnografie”, în anul I, adică acum aproape 40 de ani. “Nici noi la teologie nu am făcut, însă
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 by http://confluente.ro/Pastorul_keith_si_indienii_navajos.html [Corola-blog/BlogPost/351792_a_353121]
-
aproape 3600 dintre ei, măsură salutară pentru o atenuare a “hârjonelilor” vechi de o veșnicie, cum s-ar spune. Cum se întâmplă în comunitățile cu vocație preponderant rustică, în general tinerii nu depășesc decât accidental cercul oricum strâmt al regiunilor natale, nu știu cine știe ce despre lume, viață și obiceiuri la o scară mai largă, așa că “ocazia” dată cu “generozitate” de guvern a fost folosită “din plin” și de inamicul aflat de cealaltă parte a “mării celei mari” - care a profitat de
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 by http://confluente.ro/Pastorul_keith_si_indienii_navajos.html [Corola-blog/BlogPost/351792_a_353121]
-
la cărțile noastre, subliniem că Monografia comunei Brădești... are în deschidere Cuvântul Primarului, din care reținem și pentru Distinsul Receptor (inclusiv cel ce lucrează în mass-media): «Sunt extrem de fericit că, începând de astăzi, avem și o istorie scrisă a locului natal. [...] Lucrarea Monografia comunei Brădești reprezintă un act de recuperare definitorie pentru clădirea profilului economic, moral și cultural al comunei noastre. Avem nevoie ca astfel de demersuri științifice să se reediteze, atât pentru generațiile viitoare [...], cât și pentru ca locuitorii satelor noastre
UN ADMIRABIL STUDIU MONOGRAFIC DESPRE COMUNA BRĂDEŞTI-DOLJ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_un_ad_ion_pachia_tatomirescu_1375342392.html [Corola-blog/BlogPost/348412_a_349741]
-
de amoruri pierdute. Poetul a trăit o dragoste fulminantă, arzătoare până la uitarea de sine cu Hortensia Cosma, fiica unui român bogat din Ardeal, directorul Băncii Albina. Ea i-a fost prima soție vreme de 14 ani, dar rășinărenii din satul natal aveau s-o considere mereu adevărata soție a domnului Goga, care prin blindețea și felul ei de a fi, se apropiase pentru totdeauna și de inima mamei poetului, învățătoarea Aurelia Bratu (Bratu - înainte de căsătoria cu Iosif Goga, tatăl poetului care
OCTAVIAN SI VETURIA GOGA de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 by http://confluente.ro/Octavian_si_veturia_goga_mihai_stirbu_1341206898.html [Corola-blog/BlogPost/345718_a_347047]
-
fiecare seară, Sub o largă umbrelă a blândeții. Am pus verde în cântecele mele, Pe care le trimiteam către casă, Urmându-și drumul printre stele, Ștergând dorurile care mă apasă. Din ale timpului ascunse metereze, Arunc spre tine satul meu natal, Privirile care îmi sunt mereu treze, Gândul meu drag, neconvențional. Dragă mamă tu nu vei citi vreodată, Ce eu am scris despre și pentru tine, Odihnește-te în ceruri împăcată, În acele locuri pentru toți divine. Referință Bibliografică: CÂNTEC INFINIT
CÂNTEC INFINIT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1423260589.html [Corola-blog/BlogPost/367954_a_369283]
-
Ilia, au realizat împreună ce alții n-ar fi putut realiza, poate, în două vieți: o casă frumoasă în Mesogyi, la doar o aruncătură de băț de orașul Pafos din sudul insulei, dar și o alta lângă Buzău, orașul ei natal, pentru că viața celor doi soți se împarte armonios între Cipru și România, unde-și petrec, după caz, anumite perioade din an. La Buzău, Geta Elia Voicu o are pe „mama Rela”, doamna Aurelia Voicu, aflată la o vârstă ce necesită
GETA ELIA VOICU: „MI-AM LUAT DESTINUL ÎN PROPRIILE MÂINI, PICTÂND CURCUBEIE PE INSULA AFRODITEI” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_geta_elia_georgeta_resteman_1376528772.html [Corola-blog/BlogPost/366558_a_367887]
-
2013 Toate Articolele Autorului SUFLET DE POET I...autor Economist Ilie ȘOPANDĂ Domnul Mihai LEONTE s-a născut la data de 19 ianuarie 1941, în satul Petia, comuna Bunești, județul Suceava. A urmat primele 4 clase elementare în satul său natal, clasele 5 și 6 în comuna Bunești, iar clasa a 7-a la Zlatna, județul Hunedoara. Termină cursurile Școlii Profesionale de Mineri Zlatna și se angajează ca muncitor miner în Zlatna, apoi la Baia de Arieș. Paralel cu activitatea profesională
SUFLET DE POET I de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 by http://confluente.ro/Suflet_de_poet_i_mihai_leonte_1373608888.html [Corola-blog/BlogPost/365351_a_366680]
-
22 iulie 2011 Toate Articolele Autorului ARMÂND CĂLINESCU Fiu al colonelului medic Mihai Călinescu și al Ecaterinei Gherman, Armând Călinescu s-a născut la Pitești în ziua de 23 mai 1893. A urmat cursurile primare, gimnaziale și secundare în orașul natal, la Liceul „Ion C. Brătianu”. Studiază, apoi, la Facultatea de Drept și la Facultatea de Litere și Filosofie (1912 - 1918), din cadrul Universității București, obținând doctoratul în drept. Își desăvârșește studiile la Paris, unde obține doctoratul în economie (1921) cu teza
ARMAND CALINESCU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 by http://confluente.ro/Armand_calinescu.html [Corola-blog/BlogPost/367407_a_368736]
-
a Universității Tehnologice din Sydney - a plecat din România la douăzeci de ani, în 1980, a trăit nouă ani în Noua Zeelandă, împreună cu părinții săi, pentru ca apoi să se mute în Australia. După cum mărturisește, a purtat mereu dorul literaturii din țara natală. La douăzeci de ani, cineva care a trecut printr-un liceu așa cum se cuvine știe cam tot ce e de știut, la nivelul culturii generale, despre literatura în care s-a născut. E, așadar, format. O zestre genetică mai aparte
FARMECUL ECLATANT AL ANTOLOGIILOR de RADU VOINESCU în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/radu_voinescu_1447983827.html [Corola-blog/BlogPost/353280_a_354609]
-
Acasa > Manuscris > Amintiri > STRUȚUL Autor: Florica Patan Publicat în: Ediția nr. 2258 din 07 martie 2017 Toate Articolele Autorului STRUȚUL Nu este imposibil să te acomodezi cu traiul într-o altă zonă a țării, alta decât cea natală, dar ceva peripeții implică, firește.Pentru că nici aerul nu mai este la fel, nici locurile nu mai seamănă, nici oamenii. După repartiție, mi-am luat postul în primire în Ardeal, m-am instalat în gazdă la o bătrânică și a
STRUȚUL de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 by http://confluente.ro/florica_patan_1488882279.html [Corola-blog/BlogPost/376794_a_378123]
-
în cafeneaua trocadero bea vin și adoarme plângând pe o masă impresionistă în brațe cu melancolia în frisoane spasmodice, din cadranul frigurilor dragostei și morții cheamă păsările cu alte ceruri, plopii marini, vântul și alte surogate poetice ca să găsească țara natală a visului, preschimbând femeia într-un alizeu alb, pentru a-i mângâia sufletul; cuvintele poeziei sunt scântei mistice care țâșnesc din melancolie într-o voluptate debordantă ca-n agatele din templele păgâne, orgi cutremurătoare din catedralele sufletului, care zboară spre
ÎNTOTDEAUNA POEZIA ALEARGĂ SPRE INFINIT de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1421241408.html [Corola-blog/BlogPost/382055_a_383384]
-
-mi neputința/ Eu voi pătrunde tainic pământul ce mustește/ În juru-mi totu-nvie se-mbracă-n flori dorința/ Dar astă primăvară... Mălinul nu-nflorește... ” (Nectar din suflet, Oradea, 22 februarie 2010”. Deosebit de relevantă pentru creația poetei este dragostea față de satul natal, „satul cu dor”, unde „Miroase codru-a floare și absint”, sat pe care ne asigură că nu l-a uitat și unde se reîntoarce cu nostalgie să-i sărute glia: „Sub munte plin de doruri, răsfirat/ Pe firul apei ce
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_o_preoteasa_a_cuvantului_si_odiseea_ei_su_none_1327654101.html [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]
-
astăzi pe D'Artagnan, Athos și Porthos, pe Aramis-, eroii mei cei veșnici -, dar și pe colegii de școală, pe care-i port în suflet și în minte. Căminul mai înseamnă tristețea și angoasa , îngrijorarea noastră, când am părăsit solul natal și sigur, obiceiuri, limba, prieteni, familie, pentru a ne reclădi în țară strămoșeasca , țara minunată, dar adesea înstrăinata . Noi vrem imigrație , dar îi ignorăm pe noii veniți." Iată tema dată la ora de compunere! Și asta e realitatea. În țară
CĂMINUL MEU ( FRAGMENTE ) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1439763332.html [Corola-blog/BlogPost/373553_a_374882]
-
Ion N. Oprea, Horia Zilieru, Mihai Batog Bujeniță, oameni de deosebită valoare în arealul cultural și literar ieșean și nu numai, precum și doamna Prof. Anica Tănasă, fostă profesoară de Limba și Literatura Română, a autoarei, în Sc. Generală în satul natal - Ivănești / com. Pădureni / jud. Vaslui, despre care aceasta afirmă, cu drag, că i-a insuflat, încă de atunci, dragostea pentru literatură, chiar mulțumindu-i public, într-un moment emoționant pentru exigența bine-venită, din acele vremuri. Personal, încă de la început, mi-
O SĂRBĂTOARE A CĂRŢII LA IAŞI – IMPRESII DE LA O LANSARE DE IOAN GRĂMADĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1449188011.html [Corola-blog/BlogPost/343146_a_344475]
-
Romania Filiala Banat Amintiri despre mine...( autobiografie ) M-am născut la data de 19 ianuarie 1941, în satul Petia, comuna Bunești, județul Suceava, fiul lui Vasile și Elena-Jănița LEONTE, născută Condurache. Primele 4 clase elementare le-am urmat în satul natal, clasele 5 și 6 în centrul de comună Bunești, iar clasa a 7-a am absolvit-o la cursurile fără frecvență în anul 1961 la Zlatna. Între anii 1957 și 1961 am urmat cursurile Școlii Profesionale de Mineri Zlatna, regiunea
PORTRET DE AUTOR ... MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Mihai_Leonte.html [Corola-blog/BlogPost/340190_a_341519]
-
-o, mi-am construit-o, am muncit ca să am această voce. În 1969 am avut primul spectacol care se chema foarte frumos, „Menestrel la curțile dorului”... - Cum v-au influențat în devenirea dumneavoastră ca artist lăutarii și muzica din comuna natală, Podari? - Am avut o perioadă foarte importantă din viața mea când am fost detașat de la instituția la care lucram, Teatrul Național din Craiova, la Institutul Național de Folclor. Lăutarii mei, practic lăutarii adevărați, după anii 1970-1980 nu prea i-am
Interviu cu Maestrul Tudor Gheorghe by http://www.zilesinopti.ro/articole/1476/interviu-cu-maestrul-tudor-gheorghe [Corola-blog/BlogPost/99744_a_101036]
-
Un dezident, revenit acasă după patru decenii, afirma că aici semnificația secerei este alta: ea tăia viețile celor care își doreau libertatea. Ciocanul nituia lanțul real sau imaginar purtat ani grei în lagărele pentru emigranți. Acești Ulysee își părăsesc locurile natale, părinții. Pe ei nu-i așteaptă nici o Penelopă. O vor găsi printre cei autoexilați, ca și ei, printre locuitorii țărilor unde au fost adoptați! Credem că personajul s-ar fi putut numi Doru, pentru că acest sentiment îi domină pe majoritatea
CÎTEVA CUVINTE PERSONALE DESPRE CARTEA EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX DE OCTAVIAN CURPAŞ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Constantin_ciubotaru_citeva_cuvinte_personale_despre_cartea_exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_de_octavian_curpa.html [Corola-blog/BlogPost/356989_a_358318]
-
uimiți. - De azi înainte veți fi considerați bunicii mei. Vă voi lua la conac! Zis și făcut. Voinicul ajunse vestit peste mări și țări cu fluierul său fermecat. După ce colindă lumea în lung și-n lat se întoarse pe plaiurile natale și în drumul său întâlni o prințesă frumoasă cu care se căsătorii și făcură o nuntă ca în povești... Și-am încălecat pe-o șa și v-am spus povestea mea. Referință Bibliografică: Fluierul fermecat, de Cristina Nălbitoru / Ion Nălbitoru
FLUIERUL FERMECAT, DE CRISTINA NĂLBITORU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1402898696.html [Corola-blog/BlogPost/340920_a_342249]
-
Despre Pârâienii Valahiei Lucrarea Pârâienii Valahiei, apărută la Editura Paralela 45 din Pitești , în 2014, semnată de doamnele profesor Constanța Badea, Petronela Badea și domnul dr. economist Mihai Pârâianu, din punctul meu de vedere, al cititorului preocupat de istoria meleagurilor natale, reprezintă una dintre cele mai bune lucrări de istorie ce vizează partea de sud - vest a județului Vâlcea, cu precădere istoria familiei Pârâianu, familie ilustră de boieri olteni cu întinse încrengături în istoria întregii Oltenii. Numele boierilor Pârâianu evocă în
DESPRE PÂRÂIENII VALAHIEI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1427573537.html [Corola-blog/BlogPost/369481_a_370810]