7,582 matches
-
scăpările violente, manifestate prin atâtea mijloace, de la pamflet fără har și invectivă la plângerea penală, ale unor scriitori, mă duc în Piața Amzei, la placa de marmură ce marchează locul, casa nu mai există, și cer iertare doamnei Slavici pentru neînțelegerea urmașilor. Dar de acolo, din zid, biata doamnă Slavici îmi surâde ironic! Despre nedreptate Am citit recent în România literară un articol în care un critic, dl. Grigurcu, comenta opera unui poet sub titlul Nedreptățitul... Numele, respectabil, al poetului nu
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
mi se pare un pericol. Confuzia hermeneutică e descrisă foarte bine de Aaron Beck: „Deși cuplurile cred că folosesc același limbaj, ceea ce spune un partener și ceea ce aude celălalt sunt, de regulă, lucruri foarte diferite”. Deborah Tannen, care a studiat neînțelegerile ivite Într-o conviețuire, scrie: Există obiceiul de a crede că În perechile care trăiesc Împreună și se iubesc partenerii ajung să Înțeleagă stilul conversațional al celuilalt. Cercetările au demonstrat Însă că interacțiunea repetată nu duce nepărat la o mai
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
În cazul lui Takeshita. Aceste diferențe generice sau culturale ale mecanismelor de exprimare și Înțelegere constituie un eșec numai atunci când omul nu le poate depăși și rămâne Închistat Într-un automatism cultural sau generic. 8 Limbajul eșuează atunci când duce la neînțelegere, el fiind un mijloc de Înțelegere. Dinamica ajunge să fie stupidă pentru că devine rigidă, la fel ca sistemele de folosire, exprimare și interpretare lingvistică. Așadar, inteligența eșuează atunci când: 1) Inteligența computațională dobândește obiceiuri proaste (convingeri distorsionante, mecanisme ineficiente, sentimente toxice
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
Al. Sadi Ionescu. Ziarul se deschidea cu calendarul săptămânii, după care urmau articolele: „Așa numitul conflict francezo‐român”, „Iar chestia evreiască”; Necesitatea unei legi de a dmisibilitate și de eligibilitate în funcțiunile administrative”; „Neeficacitatea legilor noastre pentru săteni”; „O curioasă neînțelegere între Primăria urbei Bârlad și Consiliul județean Tut ova”.... Se mai publicau versuri, creație a unor colaboratori ori reproduceri din „Voința Națională”, Cugetări după Louis Dépret, un foileton la „Foița progresului”‐ „Fântâna Blanduziei, piesă în 3 acte de Vasile Alecsandri
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în legătura cu Deloitte, mulți dintre cei care văzuseră reclamele au spus că firma era „o cerșetoare invidioasă pe firmele mai mari, disperată după contracte”. Reclamele au prejudiciat și Deloitte & Touche, firma afiliată, atât datorită asocierii, cât și datorită unei neînțelegeri care a lăsat senzația că firma de contabilitate ar fi realizat reclamele, iar nu cea de consultanță. În câteva săptămâni de la apariția reclamelor, unul dintre directorii de la Deloitte a început un tur prin America pentru a apăra ceea ce el numea
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
o lipsă de comunicare între parteneri, cu dificultatea de a-ți exprima sentimentele, emoțiile. (2) Apoi apar dificultățile de acomodare cu caracterul partenerului, cu personalitatea și ritmurile sale, pe scurt, ajungem să nu îl mai suportăm. (3) Decurg de aici neînțelegeri în plan sexual. (4) Acestea generează o decepție sentimentală, cu alte cuvinte, moartea iubirii; cei doi ajung să nu se mai iubească. (5) Răceala se agravează culminând uneori cu infidelitatea sau, în unele cazuri, chiar cu violențe sexuale și fizice
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
canalele de comunicare cu Universul energetic iar el este nevoit sa ia din ce in ce mai multă energie de la semenii săi. Astfel pot apărea boli grave și chiar moartea. Începutul acestui proces stă În egoismul exacerbat manifestat În gânduri, emoții sau fapte, În neînȚelegerea unității lumii. Aceasta blochează canalele de legătură cu cosmosul și provoacă o cădere energetică. Acest proces e greu de oprit. El condamnă copiii "vampirului" la niște boli grave Întrucât aceștia se nasc cu canalele de legătură cu Universul energetic Închise
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
Psihoprofilaxia terțiară la infractorii cu tulburari psihice este în principal asimilabilă măsurilor de siguranță prevăzute de articolul 113 CP. Apar dificultățile de realizare a acesteia mai ales din lipsa unei echipe multidisciplinare, din neacceptarea globală psihoantropologică a situației persoanei, din neînțelegerea corectă a noțiunilor de periculozitate socială sau potențial antisocial, dar și din inabilități legislative. Internarea medicală este reglementată de art. 114 din Codul Penal:„când făptuitorul este bolnav mintal ori toxicoman și se află într-o stare care prezintă pericol
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
comentarii desigur verbale (intelectualul basarabean nu se prea înghesuie la masa de scris) -, m-a impresionat în mod deosebit frecvența cuvântului echilibru, pus de vorbitori mai întotdeauna în capul listei de adjective laudative. Momentelor de început, de ușoară derută și neînțelegere (altele erau, să recunoaștem, așteptările noastre imediate), le-am răspuns mai târziu cu reflecțiile ce urmează. Când o revistă de cultură cum este Contrafort e apreciată înainte de toate ca fiind echilibrată (recunoscându-se indirect existența unor extremisme în peisajul nostru
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
65. Înainte de a fi analizat ca instrument al memoriei istorice, manualul a fost criticat ca exponent al unor politici naționale agresive. Încă din ultimii ani ai secolului XIX, unele voci au denunțat literatura școlară ca sursă a militarismului și a neînțelegerilor dintre popoare (mai ales în Franța și în S.U.A). Abia după Primul Război Mondial, comunitatea internațională și-a propus eliminarea din manuale de istorie, geografie, educație civică sau literatură a tuturor accentelor de naționalism sau exclusivism 66. Direct
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
excurs asupra politicii de alianțe antiotomane, povestirea continua cu o țesătură de fapte din anii 1470-1474, în special conflicte cu tătarii (bătălia de la Lipnic, plasată în 1469 sau în 1470) și cu Radu cel Frumos. Dar miza lor depășea simplele neînțelegeri între vecini, vizând o adevărată competiție pentru gurile Dunării. În acest joc de putere, confruntările de la Brăila, Soci, Vodnău și cetatea Dâmboviței erau invocate într-un ritm alert. Iar autorii anunțau că "luptele vor continua în tot cursul anului 1474
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Antirevizionistă Română, în Ivănescu, Dumitru, Mihalache, Cătălina (ed.), Patrimoniu național și modernizare românească: instituții, actori, strategii, Editura Junimea, Iași, 2009, pp. 63-82. Molnár, Miklós, A Concise History of Hungary, Cambridge University Press, 2001. Mungiu, Alina, Românii după '89. Istoria unei neînțelegeri, Editura Humanitas, București, 1995. Mungiu-Pippidi, Alina, Transilvania subiectivă, Editura Humanitas, București, 1999. Murgescu, Mirela-Luminița, Între "bunul creștin" și "bravul român". Rolul școlii primare în construirea identității naționale românești, 1831-1878, Editura A'92, Iași, 1999. Niculescu Grasso, Dana Maria, Bancurile politice
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Adrian Neculau, Gilles Ferréol, Aspecte psihosociale ale sărăciei, Editura Polirom, Iași, 1999, pp. 29-30, 46-48; Adrian Miroiu (coord.), Învățământul românesc astăzi. Studiu de diagnoză, Editura Polirom, Iași, 1998, pp. 30-32. 6 Vezi Alina Mungiu Pippidi, Românii după '89. Istoria unei neînțelegeri, Editura Humanitas, București, 1995, pp. 157-166. 7 Liviu Burlec, Liviu Lazăr, Bogdan Teodorescu, Istoria românilor. Manual pentru clasa a IV-a, Editura ALL, București, 1998. 8 Ibidem, pp. 92-93. 9 Copiii au apelat la documentarul TV despre judecarea și executarea
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
dificil să admitem acest lucru însă procesul de integrare necesită eforturi permanente. Și nu acceptă să se rămână ancorați în trecut. Așa cum am arătat în capitolul trecut, a te refugia în propria identitate poate fi efectul și totodată premiza unor neînțelegeri viitoare și cine știe poate chiar de xenofobie. Integrarea și apărarea intransigentă a propriilor elemente identitare nu sunt întotdeauna congruente. Acest aspect nu este caracteristic doar românilor. Este eterna problemă cu care ne confruntăm în această perioadă a globalizării, între
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
italieni ai anilor 2000, vor trebui să accepte să fie ceva mai puțin români: așa cum dealtfel italienii vor fi într-o societate multietnică ceva mai puțin italieni. Cu toate acestea dialogul nu funcționează întotdeauna. Nu ne înțelegem întotdeauna. Nu lipsesc neînțelegerile, întârzierile, rezistențele. La Roma (nu spunem unde, pentru a nu jigni pe nimeni), este un mic exemplu de cum românii nu ar trebuie să se prezinte italienilor. Într-o mică piață situată în apropierea unei stații de metrou, putem regăsi tot
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
Boc, l-a vizitat pe omologul său italian Silvio Berlusconi la Roma. Boc, la plecarea de la București, a promis presei locale că va discuta cu premierul italian și de filmul lui Păunescu, pentru a îl apăra și a elimina orice neînțelegere. Însă în documentele întâlnirii care au reieșit în presă acest subiect nu apare. Liniștitor și surâzător, micul premier român i-a informat pe ziariștii români și italieni prezenți în sală că, "campania de presă regizată de mass-media italiană este istorie
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
semn al implicării sufletești. Se pot cita, în acest sens, fragmente de discurs interior, izolate de alte tipuri de discurs din discuția lui Kostoglotov cu Vega. Acest dialog vine după o perioadă în care ei nu-și vorbiseră, din cauza unor neînțelegeri nemărturisite, tipice pentru îndrăgostiți. Discursul interior comunică, în acest caz, oscilațiile sufletești ale personajului, până la recunoașterea, față de el însuși, a sentimentelor: (Ce ton nătâng! Dar îi făcea și lui plăcere.) [...] Nu zău, de ce-o iertase oare?...) (S-ar fi
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
a promulgat o circulară care decreta libertatea religioasă pentru creștinii din întreg imperiul și restituirea bunurilor. Datorită schimbării politice și religioase a împăratului Licinius, iar mai apoi și a întăririi suspectului acestuia față de colegul său occidental, s-au ajuns la neînțelegeri armate materializate prin două războaie în defavoarea celui dintâi care, între timp, suspectându-i pe toți de trădare, asemenea lui Domițian (81-96), a inițiat o serie de persecuții împotriva Bisericii și nu numai. În anul 324, în urma bătăliei de la Chrisopolis, învingându
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
acestora. 4. Creștinismul în istoriografia păgână greco-romană Raportul dintre lumea greco-romană și creștinism, în ciuda tuturor asimilărilor istorico-religioase constatate, nu a fost lipsit de prejudecăți din antichitate până astăzi. Pentru creștini conceptul de păgânism implica o evaluare negativă a lumii greco-romane. Neînțelegeri care au marcat opinia publică, față de adepții mesajului biblico-creștin, au fost numeroase. Manualele de Istoria Bisericii depășesc chiar și în zilele noastre parțial asemenea locuri comune, a căror problematică a fost deja evidențiată prin cercetări specifice. Literatura existentă referitoare la
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
spre Cristos, pe un drum de pace socială. Referindu-se la profeția lui Isaia și cea a lui Miheea, autorul unește înfăptuirea unei păci pământești cu idealul de pace universală, subliniind concomitent necesitatea înțelegerii concrete a înfăptuirii împărăției lui Dumnezeu. Neînțelegerea acesteia din urmă, prezentă în fapt pe acest pământ, provoacă războaie și ucideri fratricide. Deși acest ultim fragment este atașat negării divinităților tradiționale, cu toate acestea, gândirea lui Arnobius, ne dirijează atenția asupra condamnării absolute a războiului și a serviciului
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Marcellus, au pătimit martiriul în Africa, spunând că anumite obligații militare erau contrare conștiinței lor. Episodul, foarte semnificativ, ne luminează asupra perioadelor în care nu putem vorbi atât despre o persecuție oficială cât mai curând despre motivele ascunse ale unei neînțelegeri reale dintre structura politico-morală și religioasă a Imperiului roman cu ierarhii creștini. Un lucru sigur este și faptul că, prezența creștinilor în armata romană, a fost acum dintr-un motiv, ulterior dintr-altul, una dintre cauzele marilor persecuții, după cum se
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
le apăra și proteja, iar acum, devenind dușmanul său, descoperea aceleași motive pentru a le combate. Nu mai avea încredere în nimeni, nici măcar în cei cu adevărat fideli și leali, simțindu-se trădat de toți și de toate: Căci din cauza neînțelegerii pe care o avea cu Constantin, era peste măsură de îndârjit împotriva creștinilor, sperând că prin nenorocirile lor, îi va provoca cea mai mare suferință lui Constantin; crezând totodată că, Bisericile creștinilor doresc și urmăresc un singur lucru, și anume
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
împotriva sa pentru că se comporta nu ca un filozof a cărui misiune este să cerceteze și să descopere adevărul. A fost tot mai incert de credința religioasă a soldaților săi și totdeauna prudent față de fidelitatea lor politică încă din timpul neînțelegerii sale cu Constantius. Lamentările și răscoala trupelor care luptau pe Rin, lângă Mosa (358), și răzvrătirea garnizoanelor din Aquilea (360) i-au slujit de învățătură. Inițial, soldații îl iubeau prea puțin, fie pentru că erau obosiți de a mai lupta, de
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
a „septembriștilor”. Cealaltă grupare, decimată de asasinatele din timpul regimul carlist din anii 1938-1939, nefiind cooptată la conducerea Mișcării, nu și-a impus punctul de vedere. În afară de această dispută din interiorul Mișcării, la întârzierea constituirii guvernului au mai contribuit și neînțelegerile dintre tinerii conducători legionari în problema împărțirii portofoliilor ministeriale, precum și presiunea lor asupra lui Antonescu, pentru a acapara cât mai multe portofolii și posturi. Formula noului guvern prezidat de generalul Ion Antonescu s-a definit după îndelungi conciliabule abia în
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
a fost avansat „în anul 1924 prin intermediul biroului de spionaj maghiar” la gradul de căpitan. Logodnica sa l-a acoperit și în același timp l-a „ajutat în operațiunile sale de a spiona armata română”. Din cauza certurilor și a unor neînțelegeri, aceasta îl denunță organelor de poliție în 1925. Este „judecat și condamnat la 5 ani închisoare”, însă reușește să-și ascundă „probele sale evidente de spionaj”. Închis la Doftana, este eliberat în 1931. Ajuns în Ungaria își schimbă numele în
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]