3,146 matches
-
Congres al poporului format din deputați aleși prin vot universal: o abatere decisivă de la principiul totalitar al partidului-stat - instaurat de Lenin* și perenizat de Stalin - care voia ca partidul să anuleze statul și să facă din el instrumentul său. Această negare a statului de drept se baza, după 1917, pe deținerea de către o aceeași persoană a funcțiilor de șef al partidului și al statului și în mod accesoriu, al armatei, practicată de toți conducătorii supremi ai URSS, dar și de Mao
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
rând prin conflictul celor două superputeri. Dacă partidul-stat* sovietic impune totalitarismul în lagărul său, SUA devin mentorul mondial al anticomunismului, pe baza unei critici democratice cu trei capete de acuzare majore: supunerea în fața unui stat străin, atracția pentru violență și negarea libertăților și a democrației. Anticomunismul fracturează aproape toate forțele politice. Socialiștii germani, britanici sau scandinavi se dovedesc a fi de un anticomunism înverșunat, în timp ce tovarășii lor francezi și austrieci sunt mai concilianți, iar omologii lor italieni joacă rolul de tovarăși
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și din eufemisme - sub Stalin*, „cea mai înaltă măsură de protecție socială” înseamnă execuție prin împușcare. Ea se caracterizează prin voința cuiva de a nu-și asuma responsabilitatea cuvintelor proprii și de a se ascunde îndărătul unui limbaj codificat, prin negarea libertății celui care vorbește și a celor cărora le este adresat discursul respectiv. Ea prezintă de asemenea o predilecție pentru formele impersonale - „s-a decis” -, precum și recurgerea repetată la stereotipii. Limba de lemn este limba ortodoxiei*, controlul limbii permițând controlarea
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
legile” care subminează acest mod de producție și îi grăbesc sfârșitul: legea concentrării monopoliste a economiei, legea tendinței descrescătoare a ratei profitului, legea pauperizării absolute a clasei muncitoare*. Ultima e decisivă: capitalismul „își produce proprii săi gropari”; într-adevăr, proletariatul, „negare vie” a burgheziei, e singura clasă care, date fiind sărăcia ei absolută și creșterea ei numerică, este destinată să rupă lanțurile și să devină vârful de lance al revoluției. Toate acestea subliniază locul pe care-l ocupă lupta politică în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Azerbaidjan. Au izbucnit numeroase conflicte, parțial întreținute de Rusia. Armenia și Azerbaidjanul sunt în război pentru controlul provinciei Karabah. Armenia, care are un regim semi-prezidențial și în frunte pe Robert Kocearian reales în 2003, întrețin relații conflictuale cu Turcia, din cauza negării de către turci a genocidului armenian din 1915. în Azerbaidjan există un regim prezidențial autoritar, aliat al SUA, condus de Heidar Aliev din 1993 până în 2003, apoi de către fiul său, Ilham Aliev; opoziția este reprimată cu duritate. Georgia face față unor
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
naturii politicii mondiale și, în același timp, cele mai întemeiate filosofic. Ocultată aproape două decenii de încercările realismului structural 3 de a întemeia o teorie a relațiilor internaționale pe baze pur pozitive și de critica decăzută în cealaltă extremă, a negării obiectivității realității întreprinse de teoria critică și de unii constructiviști 4, cartea prezentată acum publicului din România s-a întors la locul cuvenit recuperând, prin ceea ce s-a numit realismul neoclasic 5, viziunea conform căreia pasiunile umane, nu constrângerile sistemului
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
i-l punem acum înaninte? Pe de o parte, trebuie să evite aprecierile celor care l-au „citit” pe Morgenthau prin surse de mâna a doua sau a treia. Acesta nu este un urmaș al lui Machiavelli și Hobbes în negarea categorică a rolului moralității în politică. Dimpotrivă, Morgenthau sesizează tensiunea dintre moral și pasional în natura umană și avertizează, ca principiu practic, asupra confundării normelor proprii cu normele celorlalți și a insuccesului unei politici bazate pe principii morale în fața uneia
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
provenit din acest infernal sistem de alianțe, blestemul epocii moderne”8. Lipsa de substanță a balanței puteriitc " Lipsa de substanță a balanței puterii" Nesiguranța calculelor de putere nu numai că face balanța incapabilă de aplicații practice, dar conduce la însăși negarea sa. Deoarece nici o națiune nu poate fi sigură de distribuția puterii la un moment dat, trebuie să aibă garanția că erorile sale, oricare ar fi ele, nu o vor aduce în dezavantaj în lupta pentru putere. Cu alte cuvinte, națiunile
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
pentru putere dintre membrii unei societăți interne? 16. Moralitatea internaționalătc "16. Moralitatea internațională" O discuție despre moralitatea internațională trebuie să se ferească de cele două extreme - de a supraestima influența eticii asupra politicii internaționale sau de a o subestima prin negarea faptului că politicienii și diplomații acționează și pe baza altor considerente în afara celor care țin de puterea materială. Pe de o parte, există eroarea dublă de a confunda regulile morale pe care oamenii le respectă efectiv atât cu cele pe
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
diferite care fac să fie mai probabil ca o anumită tendință să predomine, și nu alta și, în fine, să analizeze probabilitatea ca diverse condiții și tendințe să predomine în momentul respectiv.33 Prin această abordare, Politica între națiuni reprezintă negarea eficienței și valorii tuturor metodelor științifice și raționaliste de explicare a politicii. Nu poate exista un studiu rațional al comportamentului internațional, ci numai reflecții instructive care să sprijine diferite forme prudente de decizie. „știința” politicii nu este, în consecință, nimic
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
ei primind arme de la CIA. Dar revolta a eșuat, iar rolul CIA a fost ulterior făcut public, afectând și mai mult imaginea Statelor Unite în Indonezia și în regiune. Paul Gardner a scris după eveniment, în Shared Hope, Separate Fears: „Deși negarea de către Statele Unite a implicării în rebeliunea PRRI/Permesta a evitat o situație în care guvernul indonezian s-ar fi simțit obligat să rupă relațiile diplomatice, a determinat apoi Indonezia să respingă negarea informațiilor ulterioare despre complicitatea SUA la desfășurarea unor
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
după eveniment, în Shared Hope, Separate Fears: „Deși negarea de către Statele Unite a implicării în rebeliunea PRRI/Permesta a evitat o situație în care guvernul indonezian s-ar fi simțit obligat să rupă relațiile diplomatice, a determinat apoi Indonezia să respingă negarea informațiilor ulterioare despre complicitatea SUA la desfășurarea unor activități antiindoneziene”1. În anii ’60, Washingtonul a fost obsedat de așa-zisele amenințări sovietice și chineze pentru noile state din Africa. Prin acțiuni clandestine și războaie prin intermediari, Statele Unite au combătut
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
3D) (desen original). a) Cunoașterea extrasenzorială/senzorială. a = auzul și echilibrul; o = văzul; l = gustul; m = mirosul; p = tactul; ft = forțe tari; fs = forțe slabe; fem = forțe electromagnetice; fg = forțe gravitaționale Reprezentarea cunoașterii absolute = dragoste (iubire) tinde spre 1, iar negarea completă a acelorași parametri senzoriali (5 simțuri) înseamnă că sistemul tinde spre 0 (moartea). Cunoașterea senzorială pentaparametrială este cel mai înalt grad de investigare a sistemului vag pentru clinician și pacient, de aceea se folosește și funcția inversă, printr-o
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
până la un punct, de la care eficacitatea globală a organizației scade (Mucchielli, 1973, p. 56). # Cu alte cuvinte, o parte a structurilor informale contribuie la realizarea activităților formale, umanizează structurile formale, le fac suportabile, în timp ce o altă parte este folosită pentru negarea structurilor formale, pentru ruinarea și blocarea lor. Prima situație ridică următoarea întrebare: ce procent de informal este necesar pentru funcționarea normală a formalului? Greu de răspuns la această întrebare. Mucchielli dă un exemplu din care rezultă și mai pregnant această
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
procentaj ar trebui stabilită în funcție de specificul organizației. Desigur că într-o organizație militară trebuie să precumpănească formalul, în timp ce într-o organizație cultural-artistică, probabil că un procentaj mai mare de informal ar fi mult mai indicat. Cea de-a doua situație − negarea formalului de către informal − ridică și ea o întrebare: care este procentajul de iraționalitate, de afectivitate (deci de informal), pe care o structură formală îl poate absorbi fără a se îmbolnăvi? Acesta este un capitol de patologie organizațională la care răspunsul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
se desfășoară între anumite limite se pare că eficiența organizațională este bine servită. Când însă una dintre ele devine preponderentă, dominantă și constrângătoare în raport cu cealaltă, intră în funcțiune un fenomen extrem de interesant, bine surprins de cercetători. # Printr-un fenomen de negare reciprocă, structurile formale și informale se organizează defensiv, producând multe pagube funcționării (Mucchielli, 1973, p. 63). # În acest caz vorbim despre apărările formale și apărările informale. 3.8.1. Apărările formale Modalitățile prin care structurile formale se apără de intruziunea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
3. Modelul conducerii ca funcție a relației dintre persoană și situațietc "8.3. Modelul conducerii ca funcție a relației dintre persoană și situație" Cum cele două modele anterioare erau antitetice, exclusiviste, într‑un sens sau altul (acceptarea rolului persoanei și negarea rolului situației și, invers, postularea rolului determinant al situației și ignorarea rolului persoanei), era firesc să se ajungă la depășirea lor prin considerarea relației dintre cele două variabile. Noua paradigmă integrează persoana și situația într‑un raport unitar: C = f
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de apărare ale individului (de regulă inconștiente) care, după expresia autorului, produc comportamente fie favorabile, fie defavorabile conducerii organizației. Dintre comportamentele defavorabile, Schaffer se referă la interpretarea lucrurilor sub aspectul cel mai favorabil nevoilor particular‑psihologice pe care le avem: negarea, adică trecerea cu vederea a unor probleme dificile care, prin simplul fapt că nu sunt luate în seamă, vor fi lichidate; „xenofobia”, adică învinovățirea permanentă și evident nejustificată a altora; conducătorii visează lucruri imposibile. Acest din urmă mecanism este mai
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Janis și Mann (1977), Janis (1992) se refereau și la alte strategii defensive: renunțarea la responsabilitate (o persoană se lasă în voia alteia fără să examineze critic situația sau decizia); autojustificarea (exagerarea avantajelor, diminuarea dezavantajelor, dezamorsarea sentimentelor negative ale celorlalți, negarea necesității acțiunii, minimizarea responsabilității în decizie). Etapa postdecizională sau executarea deciziilor După cum arătam ceva mai înainte, această etapă nu este recunoscută de unii autori ca fiind inclusă în lanțul proceselor decizionale, ei afirmând că procesul respectiv se încheie o dată cu luarea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de timp; nevoia imperioasă de a-și crește permanent timpul dedicat muncii, indiferent de consecințe; prelungirea muncii chiar dacă există dovezi clare privind nocivitatea ritmului, a modului de abordare a muncii, de implicare în ea, în raport cu sănătatea și alte valori importante; negarea instalării oboselii, forțarea peste limită a disponibilităților fiziologice și psihice; trăirea sentimentelor de vinovăție când se opresc din muncă; autoimpunerea unor standarde performanțiale înalte și angajarea cu toate forțele în atingerea acestora; construirea unei imagini de sine exagerate, supradimensionate, ca
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
organizației, insistând pe necesitatea unui dialog permanent, creativ, care să permită descoperirea rapidă a problemelor și mai ales conceperea colectivă a soluțiilor satisfăcătoare. În esență, inabilitatea managerului de a gestiona conflictele (tradusă prin neglijarea conflictelor, implicarea sa părtinitoare în conflict, negarea existenței conflictelor) este o rampă de lansare a mobbing-ului la nivel grupal/organizațional (Adams, 1992). Acești trei factori (organizarea, conceperea și conducerea muncii/activității) vor condiționa capacitatea socială a grupului de muncă. Este necesar astfel să se țină cont și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
pus la punct o cu totul altă abordare. Să reținem, pentru a simplifica Înțelegerea, două momente-cheie. Alienarea este Însoțită mai Întâi de „exteriorizare” (vorbim uneori, precum Jean Hyppolite, și despre „Înstrăinare” sau despre „deposedare”, Entaüsserung). O astfel de viziune implică negarea, moment primordial al conștiinței, dar și ă dincolo de sfâșiere sau de ruptură (Spaltung) ă reconcilierea ființei cu sine Însăși, „travaliul negativului” fiind o etapă necesară În construcția unei realități raționale. Cu toate acestea, În Fenomenologia spiritului, alienarea poate fi Înțeleasă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
apartenența la rasa umană. Cu totul altceva sunt Însă analizele care pun accentul pe lupta pentru recunoaștere. În vestita dialectică Stăpân/Sclav, așa cum a conceput-o Hegel, este vorba tot despre o „luptă pe viață și pe moarte”, dar aici negarea nu Înseamnă nimicire. Dimpotrivă, dacă sunt stăpân, am nevoie de un sclav care să mă recunoască drept stăpân. Stăpânul și sclavul sunt unul pentru celălalt alteritatea, Însă o alteritate problematică, pentru că ea nu se limitează la o sterilă situare față
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
la nivel de stat a fost afirmată la Începutul Revoluției franceze și a fost prea puțin modificată de reformele de descentralizare teritorială Începute În 1982. Să gândim egalitatea cetățenilor În fața legii pe baza complementarității diferențelor mai curând decât pe baza negării acestora și a uniformizării, atât În domeniul organizării administrative și politice, cât și În cel al Învățământului și al culturii, este o mare provocare căreia trebuie să Îi răspundem, dacă se poate, Într-un mod pașnic și consensual. Cultura aceasta
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Un astfel de proces intentat modernității nu trebuie ostracizat sub fragilul pretext că ar constitui o regresie romantică. Așa cum notează Luc Ferry și Alain Renaut, „dacă apariția modernă a drepturilor omului conține deja În germene, intelectual vorbind, cele mai dure negări ale acestora, apărarea drepturilor omului nu ar trebui oare să urmărească, În primul rând, desprinderea umanismului juridic de ceea ce, În modernitatea Însăși, riscă să-i pervertească valorile?” (Ferry și Renaut, 1996, p. 43). De ce natură ar fi Însă această „dură
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]