2,347 matches
-
mod unitar, reține următoarele: Înalta Curte a fost legal sesizată, fiind îndeplinite cerințele impuse de dispozițiile art. 471 și 472 din Codul de procedură penală referitoare la titularul sesizării și la depunerea hotăr��rilor definitive ce atestă existența unei jurisprudențe neunitare relativ la problema de drept ce se cere a fi interpretată. Practica neunitară ce formează obiectul recursului în interesul legii a fost generată de interpretarea și aplicarea diferită a procedurii reglementate de Legea nr. 302/2004 în materia transferării unei persoane
DECIZIE nr. 26 din 7 decembrie 2015 referitoare la examinarea recursului în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a legii în materia recunoa��terii hotărârilor judecătoreşti străine penale în vederea executării lor în România, cu referire concretă la posibilitatea recunoaşterii şi executării sancţiunilor/interdicţiilor aplicate de autorităţile judiciare străine al căror corespondent în legea română sunt pedepsele complementare/accesorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268754_a_270083]
-
cerințele impuse de dispozițiile art. 471 și 472 din Codul de procedură penală referitoare la titularul sesizării și la depunerea hotăr��rilor definitive ce atestă existența unei jurisprudențe neunitare relativ la problema de drept ce se cere a fi interpretată. Practica neunitară ce formează obiectul recursului în interesul legii a fost generată de interpretarea și aplicarea diferită a procedurii reglementate de Legea nr. 302/2004 în materia transferării unei persoane condamnate în străinătate în vederea executării în România a pedepsei privative de libertate
DECIZIE nr. 26 din 7 decembrie 2015 referitoare la examinarea recursului în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a legii în materia recunoa��terii hotărârilor judecătoreşti străine penale în vederea executării lor în România, cu referire concretă la posibilitatea recunoaşterii şi executării sancţiunilor/interdicţiilor aplicate de autorităţile judiciare străine al căror corespondent în legea română sunt pedepsele complementare/accesorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268754_a_270083]
-
pedepsele/interdicțiile stabilite prin hotărârile de condamnare pronunțate de statele străine, similare pedepselor complementare/accesorii din legea română, pot fi puse în executare în procedura analizată, consecutiv recunoașterii hotărârii pronunțate de către autoritatea judiciară străină. Se observă astfel că practica judiciară neunitară ce a stat la baza sesizării formulate de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție privește în realitate chestiunea punerii în executare a sancțiunilor aplicate de instanțele străine, asimilate pedepselor complementare și accesorii prevăzute de legea
DECIZIE nr. 26 din 7 decembrie 2015 referitoare la examinarea recursului în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a legii în materia recunoa��terii hotărârilor judecătoreşti străine penale în vederea executării lor în România, cu referire concretă la posibilitatea recunoaşterii şi executării sancţiunilor/interdicţiilor aplicate de autorităţile judiciare străine al căror corespondent în legea română sunt pedepsele complementare/accesorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268754_a_270083]
-
formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronunțare asupra recursului în interesul legii. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra recursului în interesul legii, a constatat următoarele: I. Problema de drept ce a generat practica neunitară Prin memoriul de recurs în interesul legii formulat de autorul sesizării a fost indicată următoarea problemă de drept ca fiind soluționată diferit de instanțele judecătorești: "interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 50 alin. 3 din Legea nr. 136/1995
DECIZIE nr. 23 din 26 octombrie 2015 referitoare la examinarea recursului în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 50 alin. 3 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268832_a_270161]
-
la Înalta Curte de Casație și Justiție sub nr. 216 din 8 iunie 2015, legitimarea procesuală a instituției titulare a sesizării fiind expres prevăzută de art. 514 din Codul de procedură civilă. III. Soluțiile pronunțate de instanțele judecătorești Practica judiciară neunitară care a generat sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu prezentul recurs în interesul legii decurge din cele două orientări jurisprudențiale în soluționarea problemei de drept enunțate, astfel: 1. Într-o primă orientare, care este și majoritară, s-a
DECIZIE nr. 23 din 26 octombrie 2015 referitoare la examinarea recursului în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 50 alin. 3 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268832_a_270161]
-
completului de judecată, doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, declară dezbaterile închise, iar completul de judecată rămâne în pronunțare asupra recursului în interesul legii. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele: I. Problema de drept care a generat practica neunitară 1. Recursul în interesul legii vizează stabilirea instanței competente funcțional/specializării secției sau a completului competent(e) să soluționeze litigiile în care sunt implicate Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor și băncile comerciale/profesioniștii, atunci când instanța de judecată este sesizată de
DECIZIE nr. 24 din 16 noiembrie 2015 referitoare la recursul în interesul privind art. 12 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori, republicată, cu completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268858_a_270187]
-
pentru Protecția Consumatorilor și băncile comerciale/profesioniștii, atunci când instanța de judecată este sesizată de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor în temeiul prevederilor art. 12 din Legea nr. 193/2000 . 2. Dispozițiile legale relevante și a căror interpretare a generat practica neunitară sunt următoarele: - Legea nr. 193/2000 : "Art. 8. - Controlul respectării dispozițiilor prezentei legi se face de reprezentanții împuterniciți ai Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, precum și de specialiști autorizați ai altor organe ale administrației publice, potrivit competențelor." "Art. 11. - Organele de
DECIZIE nr. 24 din 16 noiembrie 2015 referitoare la recursul în interesul privind art. 12 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori, republicată, cu completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268858_a_270187]
-
formează obiectul judecății au fost soluționate în mod diferit prin hotărâri judecătorești definitive, care se anexează cererii; această cerință de admisibilitate se constată a fi îndeplinită, date fiind anexele memoriului de recurs în interesul legii din care rezultă că practica neunitară se identifică la nivelul mai multor curți de apel din țară (astfel cum au fost enumerate), practica neunitară fiind ilustrată prin hotărâri judecătorești definitive (dacă litigiul s-a judecat potrivit Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă), ca
DECIZIE nr. 24 din 16 noiembrie 2015 referitoare la recursul în interesul privind art. 12 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori, republicată, cu completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268858_a_270187]
-
cerință de admisibilitate se constată a fi îndeplinită, date fiind anexele memoriului de recurs în interesul legii din care rezultă că practica neunitară se identifică la nivelul mai multor curți de apel din țară (astfel cum au fost enumerate), practica neunitară fiind ilustrată prin hotărâri judecătorești definitive (dacă litigiul s-a judecat potrivit Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă), ca și prin hotărâri judecătorești irevocabile (dacă judecata s-a desfășurat în baza dispozițiilor Codului de procedură civilă de la
DECIZIE nr. 24 din 16 noiembrie 2015 referitoare la recursul în interesul privind art. 12 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori, republicată, cu completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268858_a_270187]
-
controlului de constituționalitate. 18. Curtea a constatat, de asemenea, că, în materia salarizării personalului didactic și didactic auxiliar, a existat o situație juridică specifică, determinată de succesiunea a numeroase acte normative cu acest obiect de reglementare ��i de practica judiciară neunitară, care a condus la un sistem de salarizare neunitar. În acest context specific salarizării personalului didactic și didactic auxiliar, reglementarea criticată dă expresie unei măsuri de politică bugetară, determinată de impactul financiar major asupra cheltuielilor de personal aprobate pentru anul
DECIZIE nr. 829 din 3 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), (2) şi (6), art. 2 alin. (1) şi (2), art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, precum şi a anexelor nr. 2 şi nr. 3b la lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269302_a_270631]
-
că, în materia salarizării personalului didactic și didactic auxiliar, a existat o situație juridică specifică, determinată de succesiunea a numeroase acte normative cu acest obiect de reglementare ��i de practica judiciară neunitară, care a condus la un sistem de salarizare neunitar. În acest context specific salarizării personalului didactic și didactic auxiliar, reglementarea criticată dă expresie unei măsuri de politică bugetară, determinată de impactul financiar major asupra cheltuielilor de personal aprobate pentru anul 2011, având în vedere consecințele modificărilor legislative și ale
DECIZIE nr. 829 din 3 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), (2) şi (6), art. 2 alin. (1) şi (2), art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, precum şi a anexelor nr. 2 şi nr. 3b la lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269302_a_270631]
-
controlului de constituționalitate. 19. De asemenea, Curtea a constatat că, în materia salarizării personalului didactic și didactic auxiliar, a existat o situație juridică specifică, determinată de succesiunea a numeroase acte normative cu acest obiect de reglementare și de practica judiciară neunitară, care a condus la un sistem de salarizare neunitar. În acest context specific salarizării personalului didactic și didactic auxiliar, reglementarea criticată dă expresie unei măsuri de politică bugetară, determinată de impactul financiar major asupra cheltuielilor de personal aprobate pentru anul
DECIZIE nr. 763 din 5 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), (2) şi (6), art. 2 alin. (1) şi (2) şi art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, precum şi a anexelor nr. 2 şi nr. 3b la Legea nr. 63/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269150_a_270479]
-
că, în materia salarizării personalului didactic și didactic auxiliar, a existat o situație juridică specifică, determinată de succesiunea a numeroase acte normative cu acest obiect de reglementare și de practica judiciară neunitară, care a condus la un sistem de salarizare neunitar. În acest context specific salarizării personalului didactic și didactic auxiliar, reglementarea criticată dă expresie unei măsuri de politică bugetară, determinată de impactul financiar major asupra cheltuielilor de personal aprobate pentru anul 2011, având în vedere consecințele modificărilor legislative și ale
DECIZIE nr. 763 din 5 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), (2) şi (6), art. 2 alin. (1) şi (2) şi art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, precum şi a anexelor nr. 2 şi nr. 3b la Legea nr. 63/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269150_a_270479]
-
al României, Partea I, nr. 257 din 9 aprilie 2014. 33. Totodată, instanța consideră că o interpretare restrictivă a cerinței noutății problemei de drept supuse dezlegării ar goli de conținut mecanismul hotărârii prealabile, care are drept scop prevenirea dezvoltării practicii neunitare și l-ar face, în fapt, inaccesibil instanțelor de judecată care se confruntă cu necesitatea dezlegării unitare a unei chestiuni de drept. 34. Chestiunea de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, conform evidențelor
DECIZIE nr. 36 din 23 noiembrie 2015 privind calculul despăgubirilor cu respectarea metodologiei de calcul prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1.071/2006 privind aprobarea Normelor metodologice pentru acordarea, utilizarea şi controlul sumelor destinate proprietarilor de păduri pentru gestionarea durabilă a acestora, coroborat cu art. 6 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 861/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de acordare, utilizare şi control al sumelor anuale destinate gestionării durabile a fondului forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice şi a celui proprietate publică şi privată a unită��ilor administrativ-teritoriale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269152_a_270481]
-
Casație și Justiție, sesizată cu pronunțarea unei hotărâri prealabile, să decidă dacă chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită este nouă. Este adevărat că, așa cum rezultă din expunerea de la pct. VI, problema de drept a fost dezlegată în mod neunitar în jurisprudența instanțelor judecătorești, fiind conturate mai multe opinii juridice. Această împrejurare nu este însă de natură a considera de plano că nu este îndeplinită condiția noutății, atât timp cât problema de drept este de actualitate, iar asupra acesteia Înalta Curte de
DECIZIE nr. 36 din 23 noiembrie 2015 privind calculul despăgubirilor cu respectarea metodologiei de calcul prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1.071/2006 privind aprobarea Normelor metodologice pentru acordarea, utilizarea şi controlul sumelor destinate proprietarilor de păduri pentru gestionarea durabilă a acestora, coroborat cu art. 6 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 861/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de acordare, utilizare şi control al sumelor anuale destinate gestionării durabile a fondului forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice şi a celui proprietate publică şi privată a unită��ilor administrativ-teritoriale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269152_a_270481]
-
că făptuitorul nu are personalitate juridică. IV. Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept În motivarea cererii de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Ministerul Public a invocat, sub un prim aspect, existența unei jurisprudențe neunitare cu privire la problema răspunderii penale a persoanei juridice "întreprinderea individuală". S-a constatat, astfel, existența atât a unor hotărâri de condamnare a întreprinderii individuale pentru comiterea unor fapte prevăzute de art. 18^1 din Legea nr. 78/2000 (soluție regăsită, de
DECIZIE nr. 1 din 13 ianuarie 2016 referitoare la sesizarea prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: "dacă întreprinderea individuală, persoană juridică fără personalitate juridică, poate fi subiect activ al unei infracţiuni săvârşite în realizarea obiectului de activitate".. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269423_a_270752]
-
procedura de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, reglementată de art. 475-477^1 din Codul de procedură penală, reprezintă un mecanism menit să preîntâmpine apariția unei practici neunitare în interpretarea și aplicarea legii de către instanțele judecătorești [ Decizia nr. 393 din 28 mai 2015 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 367 alin. (1) și (6) din Codul penal în interpretarea dată prin Decizia nr. 12 din 2
DECIZIE nr. 397 din 15 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 67 din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, în interpretarea dată prin Decizia nr. 9 din 17 aprilie 2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, şi ale art. 16 alin. (1) lit. g) teza finală din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273486_a_274815]
-
dedusă controlului de constituționalitate. 22. Totodată, Curtea a reținut că în materia salarizării personalului didactic și didactic auxiliar a existat o situație juridică specifică, determinată de succesiunea a numeroase acte normative cu acest obiect de reglementare și de practica judiciară neunitară, care a condus la un sistem de salarizare neunitar. În acest context specific salarizării personalului didactic și didactic auxiliar, reglementarea criticată dă expresie unei măsuri de politică bugetară, determinată de impactul financiar major asupra cheltuielilor de personal aprobate pentru anul
DECIZIE nr. 368 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), (2) şi (6), art. 2 alin. (1) şi (2) şi art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ şi ale anexelor nr. 2 şi 3b la Legea nr. 63/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274027_a_275356]
-
că în materia salarizării personalului didactic și didactic auxiliar a existat o situație juridică specifică, determinată de succesiunea a numeroase acte normative cu acest obiect de reglementare și de practica judiciară neunitară, care a condus la un sistem de salarizare neunitar. În acest context specific salarizării personalului didactic și didactic auxiliar, reglementarea criticată dă expresie unei măsuri de politică bugetară, determinată de impactul financiar major asupra cheltuielilor de personal aprobate pentru anul 2011, având în vedere consecințele modificărilor legislative și ale
DECIZIE nr. 368 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), (2) şi (6), art. 2 alin. (1) şi (2) şi art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ şi ale anexelor nr. 2 şi 3b la Legea nr. 63/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274027_a_275356]
-
februarie 2013, cauza fiind înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj la 25 februarie 2015; în speță, formularea sesizării a fost solicitată completului de recurs, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță; s-a constatat existența rolului preventiv, de preîntâmpinare a practicii neunitare; s-a apreciat că este o problemă nouă, reală și dificilă de drept, iar textul de lege supus interpretării nu este formulat în termeni clari, suficienți și previzibili; problema de drept este una punctuală, de drept material, de care depinde
DECIZIE nr. 10 din 4 aprilie 2016 pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ce formează obiectul Dosarului nr. 602/1/2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272068_a_273397]
-
care depinde soluționarea cauzei. 12. Completul de judecată al Curții de Apel Cluj - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal care a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție a arătat că nu a identificat existența unei practici neunitare asupra chestiunii de drept și că nu există o practică unitară la nivelul instanței supreme cu privire la problema de drept ce face obiectul sesizării. IV. Punctul de vedere al părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 13. În opinia recurenților-reclamanți B.P. și
DECIZIE nr. 10 din 4 aprilie 2016 pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ce formează obiectul Dosarului nr. 602/1/2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272068_a_273397]
-
pentru declanșarea procedurii de sesizare în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile trebuie avute în vedere, pe lângă scopul instituirii acestui mecanism de unificare a practicii, rațiunea și fundamentul său. 36. Procedura hotărârii prealabile are menirea de a elimina riscul apariției unei practici neunitare, printr-o rezolvare de principiu a unei probleme de drept esențiale și controversate. 37. Pentru ca mecanismul procedural reglementat prin art. 519 din Codul de procedură civilă să nu fie deturnat de la scopul firesc al unificării practicii judiciare și utilizat pentru
DECIZIE nr. 10 din 4 aprilie 2016 pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ce formează obiectul Dosarului nr. 602/1/2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272068_a_273397]
-
practicii judiciare reglementat de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă nu poate fi valorificat atât timp cât legiuitorul a stabilit, prin condițiile restrictive de admisibilitate, rolul unificator al instituției juridice a hotărârii prealabile numai în scopul preîntâmpinării apariției unei practici neunitare, printr-o rezolvare de principiu a unei veritabile probleme de drept, astfel încât sesizarea nu este admisibilă. 49. Pentru aceste considerente, constatând că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate prevăzute de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, în
DECIZIE nr. 10 din 4 aprilie 2016 pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ce formează obiectul Dosarului nr. 602/1/2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272068_a_273397]
-
Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. Mecanismul pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept răspunde intenției legiuitorului de a preveni practica neunitară a instanțelor de judecată în materie. 17. Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a apreciat că nu există un număr semnificativ de hotărâri judecătorești care să fi soluționat diferit
DECIZIE nr. 5 din 28 martie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare a dispoziţiilor art. 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2004 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului contractual din unităţile sanitare publice din sectorul sanitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272059_a_273388]
-
de formare profesională continuă cuprinde domeniile și temele de formare. ... (3) Cursurile de formare profesională continuă se desfășoară, de regulă, sub formă de seminarii, colocvii, mese rotunde sau sesiuni. ... (4) Cursurile de formare profesională continuă includ și seminare de practică neunitară în domeniile drept civil, drept penal, litigii cu profesioniști și contencios administrativ și fiscal, organizate semestrial, cu participarea președinților secțiilor corespunzătoare de la curțile de apel. ... ------- Alin. (4) al art. 8 a fost introdus de art. I din HOTĂRÂREA nr. 1
REGULAMENT din 24 august 2005 (*actualizat*) privind modul de desfăşurare a cursurilor de formare profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor şi atestare a rezultatelor obţinute**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272001_a_273330]