3,942 matches
-
continuare CCR, estimează un cost ipotetic ajustat cu valoarea riscurilor de proiect pentru cazul în care autoritatea publică ar implementa acel proiect cu forțe și resurse financiare proprii. 1.2. Componentele de bază ale CCR sunt costul primar de referință, neutralitatea competitivă, riscul transferabil și riscul reținut: a) Costul primar de referință reprezintă acel cost de bază al proiectului în cazul soluției clasice de achiziții publice, bunurile și serviciile fiind integral în proprietatea autorității publice. Costul primar de referință include toate
NORME METODOLOGICE din 20 iunie 2002 privind calculul costurilor de proiect şi al costului comparativ de referinţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143097_a_144426]
-
serviciile fiind integral în proprietatea autorității publice. Costul primar de referință include toate cheltuielile de capital, costurile directe și indirecte ale construcției, întreținerii, reparării și furnizării serviciilor respective pentru o durată egală cu durata parteneriatului public-privat avut în vedere. ... b) Neutralitatea competitivă reprezintă totalitatea avantajelor competitive nete ce s-ar putea genera printr-un proiect al autorității publice și care sunt rezultate din natură proprietății publice. ... Această componentă permite o cuantificare corectă și echitabilă a costurilor reale pentru un proiect realizat
NORME METODOLOGICE din 20 iunie 2002 privind calculul costurilor de proiect şi al costului comparativ de referinţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143097_a_144426]
-
cazul în care există deja o cerere pentru serviciile proiectului formulată din partea terților contra plata, dacă există capacitatea de a furniza servicii la nivelul cerințelor autorității publice și dacă există deja o aprobare a autorității publice în acest sens. 3. Neutralitatea competitivă 3.1. Neutralitatea competitivă elimina avantajele nete competitive care survin în cazul unui proiect al autorității publice, datorită proprietății publice. Aceasta permite o evaluare competența a eficienței dintre CCR și costurile sectorului privat prin eliminarea efectelor generate de proprietatea
NORME METODOLOGICE din 20 iunie 2002 privind calculul costurilor de proiect şi al costului comparativ de referinţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143097_a_144426]
-
deja o cerere pentru serviciile proiectului formulată din partea terților contra plata, dacă există capacitatea de a furniza servicii la nivelul cerințelor autorității publice și dacă există deja o aprobare a autorității publice în acest sens. 3. Neutralitatea competitivă 3.1. Neutralitatea competitivă elimina avantajele nete competitive care survin în cazul unui proiect al autorității publice, datorită proprietății publice. Aceasta permite o evaluare competența a eficienței dintre CCR și costurile sectorului privat prin eliminarea efectelor generate de proprietatea publică cuantificabile în costuri
NORME METODOLOGICE din 20 iunie 2002 privind calculul costurilor de proiect şi al costului comparativ de referinţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143097_a_144426]
-
nete competitive care survin în cazul unui proiect al autorității publice, datorită proprietății publice. Aceasta permite o evaluare competența a eficienței dintre CCR și costurile sectorului privat prin eliminarea efectelor generate de proprietatea publică cuantificabile în costuri echivalente. Scopul calculării neutralității competitive este dat de necesitatea eliminării distorsiunilor care apar în alocarea resurselor ca urmare a proprietății directe a autorității publice. 3.2. Neutralitatea competitivă include doar avantajele și dezavantajele care survin într-un proiect public și care nu apar în
NORME METODOLOGICE din 20 iunie 2002 privind calculul costurilor de proiect şi al costului comparativ de referinţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143097_a_144426]
-
și costurile sectorului privat prin eliminarea efectelor generate de proprietatea publică cuantificabile în costuri echivalente. Scopul calculării neutralității competitive este dat de necesitatea eliminării distorsiunilor care apar în alocarea resurselor ca urmare a proprietății directe a autorității publice. 3.2. Neutralitatea competitivă include doar avantajele și dezavantajele care survin într-un proiect public și care nu apar în cazul unei afaceri private. Neutralitatea competitivă nu include diferențele de performanță sau eficientă care apar într-o piață competitivă și ar trebui să
NORME METODOLOGICE din 20 iunie 2002 privind calculul costurilor de proiect şi al costului comparativ de referinţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143097_a_144426]
-
necesitatea eliminării distorsiunilor care apar în alocarea resurselor ca urmare a proprietății directe a autorității publice. 3.2. Neutralitatea competitivă include doar avantajele și dezavantajele care survin într-un proiect public și care nu apar în cazul unei afaceri private. Neutralitatea competitivă nu include diferențele de performanță sau eficientă care apar într-o piață competitivă și ar trebui să fie separate de diferențele în materie de costuri aferente în cele două cazuri: sectorul public și sectorul privat. 3.3. Etapele calculului
NORME METODOLOGICE din 20 iunie 2002 privind calculul costurilor de proiect şi al costului comparativ de referinţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143097_a_144426]
-
competitivă nu include diferențele de performanță sau eficientă care apar într-o piață competitivă și ar trebui să fie separate de diferențele în materie de costuri aferente în cele două cazuri: sectorul public și sectorul privat. 3.3. Etapele calculului neutralității competitive sunt: - identificarea efectelor proprietății de stat (avantaje și dezavantaje financiare); - stabilirea avantajelor nete (cuantificarea valorii nete a acestor avantaje); - calcularea neutralității competitive. 3.4. Necesitatea includerii neutralității competitive rezidă din faptul că elementele acesteia au la bază diferențe în
NORME METODOLOGICE din 20 iunie 2002 privind calculul costurilor de proiect şi al costului comparativ de referinţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143097_a_144426]
-
în materie de costuri aferente în cele două cazuri: sectorul public și sectorul privat. 3.3. Etapele calculului neutralității competitive sunt: - identificarea efectelor proprietății de stat (avantaje și dezavantaje financiare); - stabilirea avantajelor nete (cuantificarea valorii nete a acestor avantaje); - calcularea neutralității competitive. 3.4. Necesitatea includerii neutralității competitive rezidă din faptul că elementele acesteia au la bază diferențe în modul de impozitare suportat de o afacere deținută integral de autoritatea publică, diferențe ce privesc reglementările aplicabile calculului de costuri și acordarea
NORME METODOLOGICE din 20 iunie 2002 privind calculul costurilor de proiect şi al costului comparativ de referinţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143097_a_144426]
-
cele două cazuri: sectorul public și sectorul privat. 3.3. Etapele calculului neutralității competitive sunt: - identificarea efectelor proprietății de stat (avantaje și dezavantaje financiare); - stabilirea avantajelor nete (cuantificarea valorii nete a acestor avantaje); - calcularea neutralității competitive. 3.4. Necesitatea includerii neutralității competitive rezidă din faptul că elementele acesteia au la bază diferențe în modul de impozitare suportat de o afacere deținută integral de autoritatea publică, diferențe ce privesc reglementările aplicabile calculului de costuri și acordarea de subvenții. 3.5. Regimul de
NORME METODOLOGICE din 20 iunie 2002 privind calculul costurilor de proiect şi al costului comparativ de referinţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143097_a_144426]
-
de subvenții. 3.5. Regimul de taxare poate reprezenta un cost adițional al investitorilor, cost care poate să nu apară în cazul unui proiect de referință, cum ar fi: taxe funciare, taxe locale, impozite, taxe de timbru etc. 3.6. Neutralitatea competitivă poate să fie și rezultatul faptului că proiectul de referință beneficiază de unele excepții de la prevederile cadrului legal existent, excepții care nu ar avea ca subiect și investitorii în cazul unui proiect privat similar ca dimensiune. 4. Identificarea și
NORME METODOLOGICE din 20 iunie 2002 privind calculul costurilor de proiect şi al costului comparativ de referinţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143097_a_144426]
-
forțele pieței, precum și dezvoltarea unei infrastructuri regionale eficiente. ● România promovează politici industriale ofensive, menite să asigure o adaptabilitate cât mai mare la exigențele impuse de piață, evitandu-se astfel o politică protecționista considerată ca fiind neproductiva, în contextul realităților internaționale. Neutralitatea stimulentelor este compatibilă cu concurență, generând competitivitate, iar mecanismele concurențiale sunt la rândul lor generate de piață. De aceea Guvernul are în vedere întărirea capacității agenților economici de a face față competiției pe piața internă și internațională, precum și disfuncționalităților economiei
HOTĂRÂRE nr. 657 din 20 iunie 2002 privind aprobarea Politicii industriale a României şi a Planului de acţiune pentru implementarea politicii industriale a României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143611_a_144940]
-
obligația de a desemna un aeroport ca fiind coordonat, în alte condiții decât cele prevăzute în prezentul articol. ... (2) Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței poate totuși să desemneze orice aeroport ca fiind coordonat, cu condiția respectării principiilor de transparență, neutralitate și nediscriminare. ... (3) (i) Atunci cand transportatorii aerieni care efectuează mai mult de jumătate din operațiunile de pe un aeroport și/sau cand administratorul aeroportului consideră capacitatea aeroportului ca fiind insuficientă pentru operațiunile existente sau planificate pentru anumite perioade; sau ... (îi) Atunci cand
REGLEMENTAREA AERONAUTICA CIVILĂ ROMÂNĂ din 22 iulie 2002 privind alocarea sloturilor pe aeroporturile din România - RACR-ASAP. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144545_a_145874]
-
obligația de a desemna un aeroport ca fiind coordonat, în alte condiții decât cele prevăzute în prezentul articol. ... (2) Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței poate totuși să desemneze orice aeroport ca fiind coordonat, cu condiția respectării principiilor de transparență, neutralitate și nediscriminare. ... (3) (i) Atunci cand transportatorii aerieni care efectuează mai mult de jumătate din operațiunile de pe un aeroport și/sau cand administratorul aeroportului consideră capacitatea aeroportului ca fiind insuficientă pentru operațiunile existente sau planificate pentru anumite perioade; sau ... (îi) Atunci cand
ORDIN nr. 1.019 din 22 iulie 2002 pentru aprobarea Reglementării aeronautice civile române privind alocarea sloturilor pe aeroporturile din România - RACR-ASAP. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144544_a_145873]
-
principal, prin intermediul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă. ... (2) Pentru realizarea serviciilor de ocupare și formare profesională Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă va respecta: ... a) accesul nediscriminatoriu la serviciile prestate în domeniul ocupării și formării profesionale; ... b) neutralitatea în posibilele interese divergențe dintre angajatori și forța de muncă; ... c) orientarea activității către nevoile clienților prin întocmirea planurilor individuale de acțiune și promovarea unor servicii rapide și de calitate; ... d) respectarea caracterului concurențial al activităților de pe piața muncii; ... e
LEGE nr. 76 din 16 ianuarie 2002 (*actualizată*) privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147132_a_148461]
-
de seminarii și mese rotunde, acțiuni promoționale de imagine, informare și de conștientizare a publicului, putând contracta în aceste scopuri servicii de consultanță, expertiză, asistență tehnică și altele asemenea, în conformitate cu reglementările legale în vigoare; 45. promovarea convergentei media și a neutralității tehnologice, asigurând corelarea legislației în domeniul comunicațiilor electronice, al audiovizualului și al drepturilor de proprietate intelectuală; 46. exercitarea atribuțiilor ce îi revin, potrivit legii, ca organ al administrației publice centrale, sub a cărui autoritate directă funcționează unități aflate în subordine
HOTĂRÂRE nr. 1.337 din 27 noiembrie 2002 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informatiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146348_a_147677]
-
de la Geneva din 1949 la care România este parte. ... (2) Principiile fundamentale, morale și juridice după care se desfășoară activitatea Societății Naționale de Cruce Roșie din România sunt cele ale Mișcării Internaționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie: umanitate, imparțialitate, neutralitate, independenta, voluntariat, unitate și universalitate. ... Articolul 3 (1) Activitatea Societății Naționale de Cruce Roșie din România este deschisa tuturor, iar acțiunile sale umanitare se desfășoară pe întreg teritoriul tarii. ... (2) Societatea Națională de Cruce Roșie din România participa la activități
LEGE nr. 139 din 29 decembrie 1995 (*actualizată*) Societăţii Naţionale de Cruce Roşie din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112444_a_113773]
-
3. Dezvoltare deviantă de comunicare și limbaj. 4. Comportamente bizare, rezistență la stimulări externe. Diagnosticul diferențial al autismului se pune în opoziție comparativă cu psihopatiile, cu deficiența mintală și cu structura simplificată a psihismului handicapat prin surditate față de indiferentismul și neutralitatea lingvistică a autismului care se plasează extra-auditiv față de lumea din jur. Din această sumară perspectivă istorică asupra autismului asistăm la o confruntare între teoria originii psihogene și cea a originii organice, două modalități de determinare, care au puncte comune și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
cu scopul de a preîntâmpina o amenințare externă comună; NATO este un exemplu de alianță defensivă constituită în 1949 împotriva Uniunii Sovietice. În cadrul acestui tip de alianțe se pot identifica și o serie de excepții, cum ar fi pactul de neutralitate sau pactul de nonagresiune. Acestea nu sunt alianțe militare în măsura în care nu prevăd nici un sprijin militar și politic reciproc. Pactul de neutralitate reprezintă mai curând un acord formal prin care fiecare dintre semnatari se angajează să nu participe la un atac
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
Sovietice. În cadrul acestui tip de alianțe se pot identifica și o serie de excepții, cum ar fi pactul de neutralitate sau pactul de nonagresiune. Acestea nu sunt alianțe militare în măsura în care nu prevăd nici un sprijin militar și politic reciproc. Pactul de neutralitate reprezintă mai curând un acord formal prin care fiecare dintre semnatari se angajează să nu participe la un atac împotriva celuilalt. Pactul de nonagresiune presupune efectiv angajamentul părților semnatare de a nu se ataca reciproc. Este cazul Pactului Ribbentrop-Molotov, care
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
forma reprezentărilor sale. Evitând descrierile „după natură”, Debussy evocă frumusețea acesteia printr-o atitudine depersonalizată, care îi permite menținerea obiectivității de percepție. Astfel, starea de contemplație va fi dublată de o atitudine plină de discreție și rezervare, iar impresia de neutralitate își va afla corespondențe de limbaj în diversele forme de paralelisme, scriitura simetrică, acordurile eliptice de terță și dinamici reduse, aspecte care conduc la o estompare semnificativă a imaginilor sonore. În acest fel, asistăm la o concentrare a simțurilor, în
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
prin avertismentul, strigătul, măcinarea interioară, abisurile dezolării sau sclipirea speranței. Adevăratele povești de război au știut întotdeauna, prin acel puzzle de acțiuni, din care au fost create, să atragă cititori de diferite vârste. Acest tip de literatură și-a păstrat neutralitatea în ceea ce privește recurgerea la actul beligerant, dar pe de altă parte a încercat să provoace cititorul să privească războiul din cât mai multe puncte de vedere. Poveștile de război examinează complexitatea urmărilor acestuia, ele devenind prisma emoțiilor noastre cele mai adânci
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
a oricăruia dintre noi. Ne formăm înlăuntrul unei femei. Ea știe, ea ne simte. Ea ne trăiește conștient. Tratatele despre sarcină sunt de regulă scrise de către bărbați, iar ei nu trăiesc direct această experiență. Ei au legitimitate prin „obiectivitate” și „neutralitate”. Femeile sunt prea implicate. Cum să le dai crezare? De ce ai asculta ceea ce gândesc gravidele, dincolo de ușa bucătăriei, gineceul lor cel de toate zilele? Subiectul este trivial. Nu putem înjosi cultura la nivelul trivialului. Unele femei, precum și bărbații „colaboraționiști”, lipsiți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
democrației, nu i se opun public. Revista 22, 793, 17 mai 2005 Alungarea din Sfântul lăcaș creștin Mă feresc să scriu despre propriile experiențe dureroase ascunzându-mă, ca tot intelectualul din zona științelor sociale și politice, în dosul teoriilor, analizelor, „neutralității impersonale”. Poate că acum voi scrie altfel deoarece i-am promis mamei să nu las neștiută întâmplarea tristă, petrecută sâmbătă, 19 august, la mănăstirea Prislop. Faptele. După moartea recentă a tatei, mama a rămas cu o dorință permanentă să se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
pentru lupte politice, se simt mai repede lezate subiectiv și, de ce nu, sunt mai puțin orgolioase, cedează mai ușor și preferă compromisul și pacifismul. Dacă nu sunt așa și se raliază modelului masculin (care, în varianta pozitivă, înseamnă mai multă neutralitate, imparțialitate, raționalitate), atunci sunt considerate cinice, fără scrupule și periculoase. Să presupunem că aceste judecăți sunt statistic corecte, că în general femeile au tendințele comportamentale enunțate mai sus. Dar este acesta un argument ca ele să fie marginalizate în viața
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]